6,376 matches
-
noului nume, în partea estică a Bibliotecii Universitare a fost amplasat bustul poetului, operă a sculptorului Cornel Toșea. Sfântul Gheorghe și Biblioteca Universitarilor În perioada de sfârșit de veac XIX și început de secol XX, piața era doar un perimetru cenușiu, pavat cu macadam. Un grup de clădiri cu un etaj, marcau intersecția ei cu strada Petru Maior. Același tip de clădiri creionau și latura nordică a străzii Mikó din extremitatea vestică a pieței - viitoare stradă a Clinicilor - de-a lungul
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ȚUȚUIANU, AUTOR ȘTEFAN DUMITRESCU Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului O carte de poezie ca un amurg înflorit pe dinăuntru Într-o lume cenușie, balcanică, pestriță, tristă, egoistă, invidioasă, semiconștientă, cum este lumea literară românească, întâlnești oameni de o frumusețe extraordinară, încât ți se par monumente culturale sau crini înalți ca niște plopi proiectați pe zare... Orașul Roman are două asemenea personalități de o
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
-l fi scris el. Aparent epic, poemul este de fapt o Elegie profundă, abstractă și superbă, despre mersul ludic al ființei prin lume și viață, în drumul ei către un nivel superior, jucându-se cu pietrele ,,albe și negre, maro cenușii, / Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate, sfere, / Venind de departe,vorbind de alte ere”. Poemul acesta, foarte subtil și foarte abstract (de aceea spuneam că ni-l amintește pe Nichita Stănescu, cel din Elegii) este unul dintre cele mai profunde și frumoase poeme
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
în modul cel mai subtil una din marile și gravele teme ale poeziei universale. ,,Priveam la droaia de copii care cântau voios, săreau Și pietricelele zvârlite departe, pe mal adunau Erau zeci, sute și mii și albe și negre, maro, cenușii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere” .......................... *** ,,Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt „Ce amarnică-i truda !” Dar, iar am plecat pe malul apei
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
lumea din care am venit... Întoarcerea acasă este grea, dureroasă, plină de căutări, de întoarceri, de rătăciri, de regăsiri: ,,Mai vine o noapte - și afară plouă, Des și mărunt, Din empireul de plumb, Nesfârșită singurătate mereu ne-ntâlnim, În noaptea cenușie, mereu ne iubim, Cutreier în noapte, pe drumuri pierdute, Stropi blânzi s-adună, în șoapte cu vise și doruri tăcute.” (poemul „Noaptea”, pag 43) Prin întoarcerea în copilărie, prin retrăirea acelei perioade care seamănă atât de mult cu raiul, prin
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
iscase un vânt domol, care doar le amețea de colo colo. Norii se adunau, nehotărâți, pe cerul de un albastru obsedant. Tăcuseră și vrăbiile. Doar zgomotul pașilor grăbiți pe alei mai brăzda fonic liniștea amiezii. Primele fulgere, intense, străbătură plafonul cenușiu ce înainta amenințător. Albastrul seninului cedă, fără luptă, în fața unei astfel de desfășurări de forțe. Se mai grăbi, printre crengile obosite de atâta vară, câte o pală de vânt, furioasă, culcându-le la pământ. Liniște. Primele lacrimi se prelingeau pe
TOAMNĂ AMEȚITOARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382345_a_383674]
-
de pretutindeni revărsată de pași cribluri claxoane pneuri de minge lovită-n gardul de sârmă al școlii și-un soare alb îmi calcă pe urme strecurându-și prudent câte-o rază-n otrăvitul năvod fumegător în care-au prins ciclopii cenușii orașul Încremenite păsările tac valuri de ciori înnegresc orizontul baloanele viselor înălțate spre cer de nevăzutul zid fonic se sparg risipind așchii de slove nisip pe nisip liantul din care - n tăcere Lumi Noi iarăși fac și desfac. LA RĂSCRUCEA
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
bine lipit de coaste, pentru că altfel cu degetele lor abile, mi-l vor smulge pentru a se juca cu el, pasându-și-l din mână-n mână pentru a-l lipi ca pe un afiș avangardist, peste gardurile știrbe și cenușii. Iar dacă uneori zâmbesc, colțurile gurii mele prudente nu depăsesc hotarul bunei-cuviințe, pentru că știu, le-ar fi de ajuns să zărească un singur firicel de fericire, ca să-l apuce și să-l deșire, răsucindu-l pe toate părțile cu curiozitate
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
o scoică perle pepite din lumina eternei veșnicii. CAPĂTUL TUNELULUI Altă dimineață fluierând șugubăț mi se alătură și rând pe rând sorbim din cafeaua fierbinte urmărind cu coada ochiului râvna spălătorilor de cortex de a răzui până la sânge resturile materiei cenușii și a întinde-n locul ei clăbucii rozalii de minciuni de iluzii și vise dar timpul nu mai are răbdare spațiul se strânge rulat acum este tunelul al cărui capăt aștept să-l zăresc luminat cu ciclicitatea promisiunilor electorale de
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
e ceva ce nu-nțeleg... E dimineață iar...e ceață deasă Și e așa de frig...dă-mi mâna ta S-o prind în palme...să-i transmit căldura Ce-o poate dărui doar...dragostea! Hai, nu lăsa ca toamna cenușie Să stăpânească ea, sufletul tău! Tu ești născut să fii o primăvară Să-mi încălzească inima...mereu! Privește iubite... Privește iubite cum vara Își pierde veșmântul de flori... Cum toamna grăbită se-arată Și-aduce în suflet fiori... Ce rece
NOSTALGII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382494_a_383823]
-
născut să fii o primăvară Să-mi încălzească inima...mereu! Privește iubite... Privește iubite cum vara Își pierde veșmântul de flori... Cum toamna grăbită se-arată Și-aduce în suflet fiori... Ce rece e roua iubite Și zorii-s posaci, cenușii... Mai râde timidă o floare Și strugurii-ascunși printre vii... Privește cum plouă iubite E toamna aici, lângă noi... Mai spune-mi de vara din suflet, Mai spune-mi de tine...de noi... Aș vrea... Aș vrea să decupez din dorul
NOSTALGII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382494_a_383823]
-
nicicând prin curtea sa nu trecuse vreun cortegiu funerar... Întoarse privirea grăbind și ea pasul spre semaforul ce-și schimba culoarea. În urmă, zidurile bisericii rămâneau să privească cum timpul continua să-și mâne în goană făpturile sale de fum cenușiu, prinse într-o formă sau alta și care se destrămau tot atât de repede ca și cum n-ar fi existat nicicând. Rămânea doar acel ecou, venit de nu se știe unde, ce răsuna ca un regret duios-compătimitor, pe care îl auzea de fiecare
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
explică un bătrân angajat al bisericii, care cunoștea multe secrete. Dacă studiați cu atenție zidurile, observați că cetatea sătească a fost construită în mai multe etape de construcție. Vedeți la bază că zidul este maroniu iar în partea mai înaltă, cenușiu. Generalul Giorgio Basta a folosit cetatea din Rotbav drept refugiu în anul 1602, când a fost asediat fără succes de către principele Transilvaniei, Gabriel Bathory. Atunci, pagubele au fost imense, din cauza faptului că cele mai multe construcții erau din lemn. Așezarea și cetatea
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
gheață, spulberați pe mii de kilometrii în jur. Când ajunseră în țara lui Soare-Împărat, se năpustiră asupra bogatelor ținuturi, distrugând sclipitoarele grădini și livezi. Mai întâi seninul cer se acoperi cu mantale zdrențuite aruncate de burduhănoșii nori vineți și cele cenușii ale nespălaților lățoși. Apoi, la comandă, toți Fulgoii începură să arunce cu bulgări de zăpadă, pe care Viscorilă îi spulberă în casele oamenilor, pe copacii verzi și pomii înfloriți, în ochii oamenilor, troienindu-le casele, mașinile, orbindu-i și înghețându
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Acasa > Versuri > Visare > SALTUL Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului SALTUL Șoricelul cenușiu s-a balansat dispărând deodată-n depărtare oh, asta-i chiar teleportare icnește-n mine-a râs ceva și mă trezesc peste prăpastia dintre lumi în salt cu degetele încleștate-n cearceaful dimineții aterizând pe burtă-n pat largul peron
SALTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383832_a_385161]
-
1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Vălul plumburiu al toamnei târzii leagă Cerul și Pământul la un loc. Din el mai zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de
VĂLUL PLUMBURIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383824_a_385153]
-
completată cu numeroase date de interes istoric, literar, geografic. O bucurie pentru ochi și inimă! Numai noi, contemporanii, nu prea am știut să păstrăm, demolând cu furie, centrele, azi istorice acolo unde există, punând, la loc de fală, celulele betoanelor cenușii. Acum privim cu uimire de ce au fost în stare. Avem de ce să fim mândri cu înaintașii noștri! Albumul-catalog SALUTĂRI DIN ȚARA MOLDOVEI DE JOS este o premieră în domeniu, o lucrare de referință de mari dimensiuni, 260 de pagini, format
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
cu vârful în sus. Lângă acestea se aflau gropi mai mici, care comunicau prin canale cu celelalte. În ele se făcea focul, care era dirijat spre gropile mari, pentru arderea vaselor. Astăzi arderea se face în cuptoare închise, iar culoarea cenușie sau neagră este dată de arderea fără oxigen. De altfel, din vremuri străvechi se moștenește și forma vaselor lucrate aici: oala înaltă, oala mare cu două toarte, străchini , așa cum se moștenește și tehnica de decorare: vasele se lustruiesc, după ardere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
altfel, din vremuri străvechi se moștenește și forma vaselor lucrate aici: oala înaltă, oala mare cu două toarte, străchini , așa cum se moștenește și tehnica de decorare: vasele se lustruiesc, după ardere, cu o piatră specială, astfel ca toate acele urme cenușii rămase pe pereții vasului să se amestece cu negrul. Da, Marginea este o localitate din județul Suceava care a devenit un important centru de artă populară tocmai prin această activitate: prelucrarea ceramicii negre. De altfel, comuna se află la intersecția
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
unei uși de salon. Din spate, o infirmieră bondoacă și durdulie, se precipită să deschidă ușa, apoi împinse înăuntru targa. Două paturi goale în așteptare, un stativ pentru perfuzii, lângă peretele din față, încă o ușă. Lumina ca un văl cenușiu, acoperea camera. Sonia făcu un efort și sprijinindu-se pe coate privi în jur. Tubul de perfuzie din braț se legănă alunecând în jos. Bluza ei de pijama, era pusă pe deasupra păturii. I se păruse curios, pentru că până atunci, avusese
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
apoi se pregătesc de discotecă. Este o seară senină,geroasă de februarie. Ștefan iese pe balcon și inspiră ca un nou născut aerul ozonat al muntelui. Totul în jur pare magnific, pământul mut, brazii negri încremeniți, aerul tare, secera lunii cenușii care își arde jeraticul, stelele înghesuite unele într-altele, împânzind cu aurul lor vastitatea cerului. Tânărul nu are prea mult timp de contemplare deoarece Ionuț îl strigă că este gata îmbrăcat de petrecere. În scurt timp se aranjează și el
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ultimelor luni, aceea a refugiaților. Da,da , diplomații britanici și francezi au creat Irakul și Siria.'' ''Știu, în mod artificial, înaintea Primului Război Mondial!'' Tinerii imortalizează măreția naturii, fac și eu același lucru...Valea Oltului, mereu altă, cănd verde sau aurie , cănd cenușie sau argintie, în funcție de anotimp. Iar liniștea Văii, cănd profundă, cănd înfiorata de vânt , aduce cu ea o stare de echilibru și înaltă vibrație. Și un parfum inconfundabil ! Acela al Oltului, al stâncilor abrupte , un parfum al platourilor împădurite, al ierbii
ROUA ȘI ROAA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383493_a_384822]
-
din oceanul cald și ospitalier ale incertidinilor quantice celulele vii, cum s-au transformat apoi în celule de tip „eukaryotic”, cu structuri complexe și organisme superioare, cum s-a format apoi conștiința în întunericul și labirinturile unui castron de pastă cenușie care este creierul, coca din blidul oaselor craniene, arborele neurotic înflorind în miliarde de rețele de transmisie electromagnetică, floarea inteligenței omenești, cea demonica, cea divină, cum s-a produs evoluția omenească de la animal la om prin dezvoltarea de la sine a
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
Din frunze ruginii mi-am pus o stemă... A mai trecut un an, a mai căzut o stea,/ S-au scuturat petalele din crizantemă.../ Gândurile-mi plutesc, ca valurile de nori,/ Unii-s mai pufoși, alți-s mai grei și cenușii.../ Îmi cântă-n cor zefirii, cu glasuri de viori,/ Un adagio, de bun rămas, că n-o să-mi vii... (E septembrie...) Este greu departe de țară, și totuși inima este acolo unde îi sunt cei dragi. Contopindu-se cu sentimentele
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
bunătățile de pe masă le ducea la biserică și le-mpărțea. Pentru cei dragi care plecaseră... Mai oftă o dată și se prăbuși pe taburet, privind tot peste vârfurile crengilor de tei, ce se legănau ușor în bătaia vântului. Dincolo de ele, cerul cenușiu, dar luminos, ca un ciob de oglindă ce reflecta sau ascundea...Chiar...ce se ascundea acolo, în cenușiul luminos? Poate, viața ei. Viața ei? Ochii i se cufundară în luciul lacrimilor. Ce-a fost viața mea?.. O copilărie searbădă, fără
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]