1,908 matches
-
interbelică, istoria presei, istoria celui de-al Doilea Război Mondial, precum și de curentele literar-artistice din România comunistă. A publicat recenzii și articole în revista Studii și Materiale de Istorie Contemporană, precum și în Magazin Istoric. Ana-Maria CĂTĂNUȘ este doctor în istorie, cercetător științific III în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, redactor la revista "Arhivele Totalitarismului". Este absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București, în 2002. A obținut titlul de Master în "Relații Internaționale" al Universității din București, în
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Pound și John Berryman). Este conferențiar la Facultatea de Litere și Arte a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu și redactor la revistele Poesis Internațional, Transilvania și Timpul. E unul dintre organizatorii Festivalului Internațional de Poezie de la Sibiu. Cristian VASILE este cercetător științific II în cadrul Institutului de Istorie "N. Iorga" (Programul IV România și Europa în secolul XX). S-a remarcat atât în domeniul istoriei ecleziastice postbelice, cât și prin studiile dedicate culturii, sistemului educațional, ideologiei și propagandei în perioada comunistă. A
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Japonia, Anglia. Aceste stagii pot fi continuate cu pregătire prin doctorat. Prezentarea succintă, a specializărilor: -specializarea Fizică, cu durata de școlarizare de 4 ani, pregătește, în general, profesori pentru învățământul preuniversitar, dar și viitoare cadre didactice pentru învățământul superior sau cercetători; -specializarea Fizică tehnologică are durata de școlarizare de 5 ani. Absolvenții aceste specializări primesc, în urma susținerii examenului de licență, diplomă de ingineri fizicieni. Ei pot lucra după absolvire în institute de cercetare, laboratoare uzinale, ateliere de proiectare sau chiar direct
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
înconjurător economic, administrativ și cultural pe de altă parte, reprezintă un punct de plecare în atragerea tineretului pentru studiul fizicii. Programele universitare de fizică se impun a fi regândite, în direcția formării unor capacități fundamentale ale unui cadru didactic sau cercetător de astăzi, dar, mai ales, de mâine: capacitatea de abstractizare, capacitatea de a gândi sistematic o problemă, capacitatea de a testa soluții, capacitatea de a comunica în limbile moderne și capacitatea de a folosi tehnicile informaționale. Învățământul diversificat trebuie să
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fost premiat de ANCS ca fiind cel mai bun colectiv de cercetare din universitățile din România. Profesorul Alexandru Stancu, conducătorul grupului CARPATH, a primit premiul oferit de ANCS, alături de asistenții Radu Tănasă și Ionuț Topală, considerați cei mai buni tineri cercetători din România. Au fost obținute și alte premii, cum ar fi cel obținut de profesorul Tudor Luchian - cel mai bun cercetător al anului 2011, oferit de Fundația „Dinu Patriciu”. Au fost semnate acorduri de colaborare bilaterale cu mai multe laboratoare
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
jurist, economist (finanțist) sau chiar de inginer. În al doilea rând, dificultățile bugetare și lipsa locurilor de muncă constituie bariere greu de depășit în calea atragerii tinerilor spre fizică. Abordarea responsabilă a viitorului profesiei de fizician (fie el cadru didactic, cercetător sau angajat într-un domeniu conex) trebuie să se axeze pe două aspecte ale problemei. Unul este cel extern, pe care fizicienii îl pot mai puțin controla, dar îl pot influența, și un altul este cel intern, care depinde de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
progresul unei țări nu poate fi realizat fără a cheltui în domeniul fizicii și în domeniile interdisciplinare în care fizica are o contribuție esențială. Putem spune că succesul Anului Mondial al Fizicii este în mâinile fiecărui fizician, cadru didactic sau cercetător. Este timpul ca fiecare să folosească influența individuală și capacitățile profesionale pentru a promova ideea că fără o cultură tehnică și științifică societatea nu poate progresa. (Publicat în „Revista științifică «V. Adamachi»”, vol. XI, nr.1, ianuarie-martie 2003, p. 1-2
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
da țării atâtea personalități de seamă, între care: juriști până în magistratura superioară, cadre militare până la nivel de colonei de stat major, cadre specializate în învățământul și știința românească de la nivel de învățători de sat până la cel de profesor universitar și cercetător al naturii și bogățiilor țării, încununat cu premii ale Academiei României. Acest lucru a fost posibil grație unor învățători de suflet și cu prestanță în sat (ca Ieremia Vasiliu, Ioan Ibănescu, Vasile Bejan ș.a.) dar și unor localnici mai emancipați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Este MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nice (1996). Doctor în drept, Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). A fost Profesor asociat și Cercetător asociat la mai multe instituții de prestigiu din țară și din străinătate. Printre lucrările publicate: (împreună cu Laurențiu Vlad și Ioan Stanomir) De la "pravilă" la "constituție". O istorie a începuturilor constituționalismului românesc (2002); Responsabilitatea ministerială. Studiu de drept public comparat (2003
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
40 de ani, În 1990), conducerea PD a regrupat În primul rând tehnocrați care nu deținuseră funcții pe linie de partid. Victor Babiuc, Anton Vătășescu sau Traian Băsescu, de exemplu, ocupaseră poziții de conducere În economie, iar Adrian Severin fusese cercetător la Institutul de Drept Internațional, predând și cursuri la Academia „ștefan Gheorghiu”. Făcând parte din conducerea partidului, toți trei au fost numiți și miniștri În diverse guverne. În ceea ce privește alți membri ai nomenclaturii aleși pe listele parlamentare ale partidului, ei proveneau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
sa. În absența partidelor politice, decizia de a-l desemna pe primul-ministru al guvernului provizoriu a fost luată „Într-un cerc mai restrâns”. Roman dispunea de imaginea unei persoane care nu avea nicio relație cu trecutul comunist; era un tânăr cercetător În domeniul tehnic dispunând de resurse academice și participase la manifestațiile de pe străzile Bucureștiului În timpul revoluției. În acest fel, Roman putea furniza imaginea unei noi puteri executive, Înlocuind fostele structuri comuniste. Nimic din traiectoria personală a lui Petre Roman nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Argumente? În fiece vineri, la ora 12,50. Numai și numai la Radio Iași. 3. „Pescarul amator“ Sunt un motan invidiat de tot cartierul. E drept că prietenul meu biped nu mă prea gratulează cu carrr...ne; deh! e doar cercetător și, pe deasupra, francofon: chercheur... dar ca să fie În acord cu sonoritatea acestui cuvânt, cerșetor adică, i-ar mai trebui ceva: un beteșug, fie el imaginar... Dar mă descurc, ca vânător redutabil ce sunt. Mai și pescuiesc, dreptu-i În frigider, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-și continua În pace rolul. Ca voi turcilor. Plătește prin speciile comestibile, care nu’s prea multe. Mai rău, chiar specii comestibile ajung astăzi să se „otrăvească“... Fără a intra În amănunte, vă miaun ce-am aflat de la prietenul meu cercetător: de vină e poluarea, la care biata ciupercă Încearcă să se adapteze. Pe seama ciupercilor trăiesc mulțime de animăluțe de prin pădure. Care nu ajung la „Urgențe“, din două motive. Unul - și o spun cu lăbuța pe suflețel - e că ciuperca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă de specialitate cu cărți de biologie marină și reviste în serie completă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari entomologi români contemporani. Prof. dr. Victor Ciochia, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice, elev al profesorului Constantineanu. Cercetător pr.I dr. Ștefan Negrea, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București, un prestigios cercetător al peștilor din România și din lume și taxonomist și sistematician al Crustaceelor Cladocere. În calitate de decan al Facultății de Biologie am reușit să realizeze o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
subiecte de mare diversitate și actualitate, ce argumentează rodul unei munci de documentare făcută cu meticulozitate, exigență, tenacitate și disponibilitate fizică și psihică. Opera întreagă are amprenta personalității dumneavoastră prin precizia și acuratețea descrierilor și interpretărilor, prin spiritul de bun cercetător și fin observator al unora dintre cele mai mici insecte și paraziți, prin utilitatea cercetărilor în protecția biologică a plantelor și animalelor, care v-au adus prestigiul bine meritat și validat de mulți specialiști și beneficiari din agricultura și horticultură
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
speranță, teamă și entuziasm. Porneam cu tot elanul, destul de bine dozat, spre un doctorat care și-a pus amprenta semnificativ asupra profesiei și vieții mele ulterioare, așa cum era și firesc. Un rol esențial în formarea mea ca om și ca cercetător l-a avut, în mod cert, directorul stațiunii, prof. dr. Gheorghe Mustață, coordonatorul tezei mele, care „a reușit să reaprindă focul sacru la Agigea” după o lungă perioadă de umbră, praf și uitare. Existența mea la Agigea a fost plină
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
legături umane. Un copil care trăiește într-o lume lipsită de substanțialitate, de autorități care se vor schimba în viața lor, nu va fi legat de niciunul și va avea dificultăți în fromarea unei imagini stabile despre sine. Nici un nebun cercetător nu și-a permis să înființeze un experiment prin care copii în primii ani de viața să fie lipsiți de legături umane, pentru a studia pe ei efectele acestei absențe asupra dezvoltării personalității. Dar erorile umane și dezastrele, mamele au
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă de specialitate cu cărți de biologie marină și reviste în serie completă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cu o înfățișare comună, de statură medie, cu segmentele corpului bine proporționate, cu fața ovală, buzele ușor îngroșate, pomeții obrajilor rotunjiți și cu bărbia arcuită pe conturul neted al feței. Ochii negri, cu mare mobilitate în orbite emanau priviri vii, cercetătoare și pătrunzătoare. Încă de pe băncile școlii normale am învățat că o lecție începe bine dacă elevii au fost stimulați să-și deschidă larg ușile și ferestrele minții și ale sufletului pentru a recepta și stoca noile cunoștințe. Acea lecție are
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nesincronizat și pe mai multe tonuri. O privire de ansamblu de câteva secunde asupra clasei nu i-a oferit dirigintelui decât o imagine palidă asupra elevilor săi. Un grup de copii deșirați, constituit aleator, cu chipuri adolescentine și cu ochi cercetători, îmbrăcați felurit, după posibilitățile și gusturile părinților. - Vă rog să luați loc! - i-a invitat cu glas domol dar hotărât dirigintele. După cum ați aflat numele meu este Dumitru Dascălu și am fost desemnat diriginte la clasa voastră. La strigarea catalogului
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de 92 de ani. Tot între mărturiile filmate apar și cele ale domnului Dan Lucinescu, acum în vârstă de 87 de ani, care este cel mai tânăr deținător al brevetelor de zbor cu planorul, la 16 ani, inventator și membru cercetător al Academiei Române în domeniul ultrasunetelor, la 6 ani de la ieșirea din temnița Aiud, după 15 ani de pușcărie, și scriitor, cu peste 20 de cărți scrise. Dacă s-ar scrie o carte sau s-ar face un film care să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mai puțin despre fața eugenistă a acesteia. Politica nașterilor nu pare să fi fost epistemic interesantă. Politica războaielor pare mult mai demnă ca interes. Probabil de aceea nașterile au intrat doar În sfera de interes a unor femei: Gail Kligman, cercetătoare care s-a ocupat de politica pronatalistă În România lui Ceaușescu, din perspectivă combinată (antropologică, etnologică, sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cercetătorilor. Din analiza datelor prezentate în Anuarul Statistic al României (Tabelul 3.1.), se desprinde concluzia că, în ultimii ani, numărul persoanelor implicate în activitatea de cercetare este în scădere. Pentru anul 2009, constatăm o creștere sensibilă a numărului tinerilor cercetători, coroborată cu o diminuare a numărului cercetătorilor de peste 45 de ani, de până la 14.491. Procesul de îmbătrânire al cercetătorilor este încă prezent, și trebuie compensat cu pregătirea și susținerea tinerilor cercetători. Aceasta urmează a se efectua treptat, fără a
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
2009, constatăm o creștere sensibilă a numărului tinerilor cercetători, coroborată cu o diminuare a numărului cercetătorilor de peste 45 de ani, de până la 14.491. Procesul de îmbătrânire al cercetătorilor este încă prezent, și trebuie compensat cu pregătirea și susținerea tinerilor cercetători. Aceasta urmează a se efectua treptat, fără a trece și fără a minimaliza meritele deosebite ale cercetătorilor experimentați, accentuând asupra necesității susținerii cercetătorilor de vârstă mijlocie. Tabelul nr. 3.1. Cercetătorii români și grupele de vârstă Cercetători pe grupe de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]