38,855 matches
-
să supraviețuiască în "Galaxia Imaginilor", a grabei, a superficialității și a spectacolului generalizat în care pare să se fi instalat astăzi ființa umană. "Istoria Ťsecretăť a literaturii - scrie autorul - încearcă să recupereze opere uitate, abandonate din întâmplare sau din graba cercetătorilor improvizați, din absența mesajului epidermic, atât de necesar lumii noastre postmoderne, postistorice, postcoloniale, postcomuniste ș.a.m.d." O astfel de istorie literară nu poate să facă abstracție de factorul politic. Apartenența scriitorilor la o mișcare politică importantă se răsfrânge într-
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
mei atunci când le reajung sub priviri texte pe care le-au scris în epocă, fie că le-au adunat sau nu în volume. Dacă nu le-au adunat, ca N. Manolescu, e pentru ei cu atât mai bine. Sunt unii cercetători ai epocii care supralicitează totuși concesiile făcute atunci de critica șaizecistă. Sau văd numai concesiile și nu și efortul de a le evita. Astfel M. Nițescu în Sub zodia proletcultismului, lucrare apărută postum (Humanitas, 1995), întemeiat pe câteva citate din
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
doilea caz, cel al lecturii metodice, ochiul îți este decuplat de fundalul sufletesc. Nu te mai preocupă ce simți citindu-l pe Nietzsche, ci ce anume spune neamțul dincolo de efectul pe care îl are asupra ta. Capeți detașarea minuțioasă a cercetătorului și acribia pedantă a exegetului. Vrei idei, nu sentimente, și atunci te comporți în consecință. Ei bine, cele două trepte în citirea unui filozof sînt chiar criteriul valorii sale. Cu alte cuvinte, numai acei gînditori care îți inspiră dorința de
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
să zicem că, în acest caz, "dosarul Ionescu" este relevant pentru preocupările și modul de lucru ale Siguranței. Dar riscul unor interpetări greșite nu este de neglijat. Avangarda românească în arhivele Siguranței este o carte adresată deopotrivă istoricilor propriu-ziși și cercetătorilor în domeniul istoriei culturale. O carte revelație, după lectura căreia formidabilul fenomen al avangardei românești de la începutul secolului XX se vede în cu totul altă lumină decât îl știam din frecventarea diverselor istorii literare.
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
și de dușmanii dinafară. Depinde cum o face, cum își legiferează autoconservarea și acțiunile de autoapărare. Securitatea a afectat însă profund libertățile cetățenești, a constituit un regim de teroare, a indus frica și a instaurat suspiciunea generalizată. Un grup de cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (vestitul CNSAS, mai cunoscut probabil în versiunea prescurtată) a avut inițiativa inspirată de a aduna într-un volum cele mai importante directive, ordine și intrucțiuni ale fostei Securități, așezate cronologic din 1947 până în
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
modul în care a funcționat Securitatea în regimul comunist. Cele cinci sute de pagini de documente editate de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan și Mirela Matiu sunt însoțite de o sută cincizeci de pagini de studii lămuritoare, aparținând primilor doi cercetători, într-un volum încheiat cu un glosar de termeni utilizați de Securitate, alcătuit de Cristina Anisescu. Volumul "Partiturile" Securității. Directive, ordine, instrucțiuni (1947-1987) e un fel de introducere în securistologie, o disciplină care, deși nu a fost până acum numită
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
notabile - avangarda pledează cumva de la sine pentru o abordare contextuală. De la studii mentalitare până la extinderi concentrice către teritoriile conexe ale artelor vizuale, de la biografiile mai degrabă halucinante ale militanților autohtoni la extremismele lor politice, totul poate atrage - deplin justificat - atenția cercetătorilor. În sfârșit, nu văd de ce n-am putea lua toată forfota prin arhivele avangardiste ca pe o promisiune amânată și ca pe o încălzire prealabilă pentru pasionanta epocă roșie pe care am traversat-o. Cel puțin așa par să ne
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
Mihai Zamfir Cu Anton Pann, surprizele nu se sfîrșesc niciodată. De un secol și jumătate, cercetătorii imensei sale opere nu încetează să găsească în ea tot ceea ce se poate imagina, de la capodoperă pitorească la banalitate absolută. Iar peste ceea ce identificăm noi astăzi drept ceva extrem de prețios, generații întregi au trecut indiferente. Pașoptiștii, autori de formație apusean-europeană
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
creator care le-a patronat. A căuta originalitatea scriitorului într-o operă imensă și inegală rămîne un demers concomitent esențial și dificil. Confruntat cu multitudinea izvoarelor lui Anton Pann, cu originile lor dintre cele mai bizare în spațiu și timp, cercetătorul de astăzi nu se poate apleca, interesat, decît asupra unui singur aspect, asupra modului particular în care autorul a transpus pe românește opera străină. Rareori sursa este menționată expres. Iar textul de la care Pann a pornit putea fi în grecește
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Rodica Zafiu Sînt destul de puțin studiate diferențele de uz dintre limba română vorbită în România și cea din Republica Moldova. În evitarea subiectului intervine, desigur, o firească prudență științifică: în zona variabilă a uzului, a oralității, mulți cercetători se simt stăpâni pe domeniul familiar lor (prin experiență directă), dar nu riscă afirmații asupra vecinului. E implicată, apoi, și prudența "corectitudinii politice": sesizarea unei diferențe, dacă vine din partea cuiva din România, riscă să fie interpretată sau ca reproș (de
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
opuse. Miza este enormă pentru că discutăm despre însăși supraviețuirea unor categorii de muzici într-o epoca în care anumite direcții estetice sunt în stare să amenințe dreptul la vizibilitate al altor direcții. Nu mai este de-ajuns să admitem ca cercetătorul și opusul investigat să fie într-o relație de alternanță, ci, pentru a rezolva dificilele probleme puse de intersubiectivitate șiinterferență între cunoaștere și angajare, e nevoie să existe un raport de simultaneitate. Diversitatea limbajelor muzicale trimite la sisteme diferite de
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
însă și pe cei mai sceptici sau defetiști, dispuși să împingă verificările până la ultima lor consecință". Studiile lui I. Funeriu seamănă cu niste investigații ale unui detectiv al textului. Că un alt Sherlock Holmes, mereu cu o lupă în mână, cercetătorul studiază manuscrise și ediții succesive, dezvăluind de fiecare dată greșeală fatală incompetență, superficialitatea, sau chiar ticăloșia unor editori. Unul dintre atacurile sale devastatoare la adresa imposturii s-a produs chiar în paginile României literare. Articolul Unde ni sunt (cr)editorii? este
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
spațiul cultural european a acestei forme de exprimare artistică muzicală a sufletului românesc. Vorbim despre un studiu muzicologic amplu bazat desigur pe consultarea bogatei bibliografii românești existente la ora actuală începând cu semnalarea acestui gen de către Dimitrie Cantemir trecând prin cercetătorii clasici Béla Bartòk, Constantin Brăiloiu, Gheorghe Ciobanu, Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel, dar și cei consacrați actualmente, Mariana Kahane, Speranța Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu și alții. Prefațat de Corneliu Dan Georgescu, compozitor de origine română, autor al unor pertinente cercetări de
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca urmare a unei nevoi de hygienă psihică (Geburt de Doina aus der Psychohygiene
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
unei nevoi de hygienă psihică (Geburt de Doina aus der Psychohygiene). Cel de-al patrulea capitol al lucrării se ocupă de categoria doinelor care, schimbându-și funcția catarctică au luat formă spectaculară, intrând în repertoriul lăutarilor profesioniști. În acest context, cercetătorul abordează tangențial și domeniul evoluției lăutăriei în teritoriul românesc, instrumentele care puteau face parte dintr-un taraf de lăutari, și, evident, și repertoriul și stilul acestor forme de exprimare spectaculară. Pe baza observațiilor sale, autorul stabilește unele puncte de intersecție
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
acțiuni , situații detaliate în roman. Încă de la primele pagini atenția cititorului este focalizată pe tema principală a „expoziției poemului”: descifrarea misterului propriului destin, taină pe care naratorul este chemat să o dezlege alegând între constante -pasiunea scrisului, vocația aventuroasă a cercetătorului, o atitudine etic-morală de esență creștină- și excepții - căderi în experiențe ambigui, mirajul unor împliniri exacerbat materiale, fascinația grotescului, a senzorialului dezumanizant. Iar “cheia” în măsură să confirme valabilitatea unei opțiuni învăluite încă în penumbra incertitudinii o reprezintă eufonia, citatul
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
de pe atunci. Se vorbea de boala reginei, însă toți arătau un optimism oarecare. Nu mult după aceasta fui introdusă la suverana bolnavă. Așezată într-un fotoliu, acoperită cu o cuvertură de pluș roșu pe genunchi, cu ochii ei mari albaștri cercetători, însă mult mai slabă, arăta o oarecare bucurie de a mă vedea. Era înconjurată numai de portretele copiilor ei în vârstă fragedă, parcă voia să-și amintească anii ei de tinerețe falnică și fericită. Mi se plânse de mari dureri
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în ne-limitare a cercetării lui. Dirijorul însuși poate fi pus în situația (mai puțin plăcută!) de a-și contempla cu perplexitate teritoriul devastat de o inflație generală a surprizei, în cazul în care el nu devine un partener al cercetătorului, la fel de competent în plan teoretic și tot atât de priceput în a face și a ști. Când era locuitor al cetății, omul de pe podium era cel care făcea ce știa. De când a ieșit în agora, el pretinde că și știe ce face
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
alta dar, parafrazându-l pe Dan Botta, tocmai acele lucrări care ating maximum de abstracție și tind a se dezrobi de timpul și spațiul contingențial, poartă mai limpede și mai viu, pecetea comprehensiunii. Cât despre parametrii științifici ai artei dirijorale, cercetătorului lor i s-ar putea deschide un câmp analitic de o infinită nuanță dacă va recurge la următoarea aserțiune a lui Paul Klee: „nimeni nu poate afirma că arborele își produce coroana după chipul rădăcinilor sale. Între partea superioară și
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
din teritorii locuite de românii din afara actualelor granițe ale României (din Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada, SUA etc.), reușind să culeagă peste 9.000 de melodii populare, o adevărată comoară ce se păstrează în patrimoniul Institutului Național de Folclor, al cărei cercetător științific, cercetător științific principal, apoi șef de secție Muzică Populară a fost aproape trei ani, precum și la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1967-1974), dar și în unele colecții particulare. Rezultatele acestei uriașe activității științifice au fost prezentate în zeci de
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
00 și 16.00, în amfiteatrul roman va avea loc un spectacol de lupte cu gladiatori, care va fi susținut de asociația clujeană de reconstituiri istorice, Virtus Antiqua", a mai declarat Țolaș. Întreaga manifestare este dedicată memoriei lui Dorin Alicu, cercetător la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, care a decedat în șantierul arheologic în data de 27 iulie.
Lupte între gladiatori, reconstituite, duminică, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77566_a_78891]
-
originea informațiilor: pe surse - "Guvern pe surse" (antena3.ro/blog/ordineazilei, 9.12.2008); "Viitorul Guvern "pe surse"" (ziare.com, 4.12. 2008). l De mai multă vreme, pe site-ul CNA se pot găsi rapoartele de monitorizare efectuate de cercetători de la Institutul de Lingvistică. În urma monitorizărilor periodice, greșelile sînt numărate, posturile de radio și de televiziune sînt sancționate... Monitorizările se realizează totuși pe perioade limitate, așa că, între ele, se poate strecura ușor un text precum cel de pe scroll-ul Antenei 3
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
ci de cererea pieței. Studiile specialiștilor arată că uleiul de măsline este unul dintre cele mai nutritive și sănătoase alimente: combate efectele îmbătrânirii și reduce riscul de apariție a cancerului. Însă, studiile au analizat uleiul de măsline ideal. Nasir Malik, cercetător în cadrul Departamentului Agriculturii al Statelor Unite, susține că " Beneficiile aduse sănătății de uleiul de măsline sînt în proporție de 99% legate de prezența compușilor fenolici nu a uleiului ca atare", potrivit agrointel.ro. Fără compuși folici, între uleiul de măsline și
Ce trebuie să știi când cumperi ulei de măsline. Adevărul pe care nicio firmă nu ți-l spune by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77619_a_78944]
-
descopera.ro. Particulele ultrafine se pot infiltra în stratul superior al țesutului pulmonar și pot intra în fluxul sanguin de unde pot ajunge în creier, rinichi sau ficat. Distruge ADN-ul și este cancerigen Un nou studiu realizat de Hanna Karlsson, cercetător la Institutul suedez Karolinska, arată că aerul din subteranul bucureștean depășește de opt ori maxima admisibilă a noxelor, din cauza gurilor de aerisire proiectate prost. Hanna Karlsson a arătat că aerul din metrou distruge ADN-ul uman și sporește riscul apariției
Aerul de la metrou distruge ADN-ul și este cancerigen by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77659_a_78984]