17,584 matches
-
până la o dubă, îmbrâncit și iar lovit la Secția 1 de Poliție, urcați din nou în dubă și duși la sediul Poliției Capitalei. Acolo ne-au bătut bine, ca dușmani ai poporului ce eram, ne-au cerut buletinele, ne-au cercetat unde stăm, unde lucrăm, ce căutam în Piața Universității... După o vreme iar am fost suiți în dube și cam peste o oră, o oră și ceva, ne-am trezit la Jilava. Acolo iar ploaie de picioare și bastoane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
anotimp, sub masa de lucru a unei fete zărisem o pereche de cizmulițe elegante. Din când în când, cizmulițele dispăreau. Mă întrebam de ce îmi atrag atenția cizmulițele alea? Și, într-o seară, după plecarea fetei, am luat cizmulițele, le-am cercetat și am găsit în ele pilitură strânsă în două mici pachețele. Fata mi se păruse a fi la locul ei, cinstită. Și, uite, că nu era! În ziua următoare i-am spus doar atât: Să-ți iei cizmele, fetițo, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
recunoscu scrisul delicat, îngrijit. Îl deschise în grabă. Mâinile îi tremurau. Jurnalul lui Clotilde! Alături era un pachet, învelit cu grijă în hârtie de mătase. Îl desfăcu puțin și percepu înăuntru niște plicuri. Închise pachetul, spunându-și că-l va cerceta mai atent, dar după Jurnal. Stătu așa cu Jurnalul lui Clotilde, nevenindu-i să creadă ceea ce i se întâmpla. Își zicea că visează! Se strecură din nișă, ușa de oglindă se închise în urma sa și se întrebă dacă va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fără voie se îndreptă spre sala de baie. Acolo, acolo trebuie să fie ceva ce n-am observat. Deschise ușa ce dădea spre culoarul lung, la capătul căruia erau scările ce duceau la etaj, lumina se aprinse instantaneu. Începu să cerceteze foarte atent pereții. Înaintă încet, metru cu metru. Trebuie să fie aici ceva, nu sus, unde nu era terenul ei. Deodată se bătu cu palma peste frunte! Dar ea a avut un atelier, un atelier de bijuterii! Mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
frunte! Dar ea a avut un atelier, un atelier de bijuterii! Mi-a spus Beatrice. Și secretarul meu îmi spunea de atelierul de la Paris, care figura în cataloage. Beatrice a venit la Bayreuth cu bijuterii făcute de ea. Înaintă încet, cercetând pereții de o parte și alta, până ajunse la scară. Uitân du-se atent, în spatele scării zări două butoane unul roșu, unul negru. Mici cât unghia, aproape să treacă neobservate. Își spuse că negrul nu e bun și apasă butonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
măsuța lui de lucru cu sculele răspândite ici și colo, cu scăunelul... mai în dreapta vitrina cu suporturile pentru bijuterii... Totul era reprodus identic! Deci la asta s-a referit când i-a spus că "am fost tot timpul alături de tine". Cercetă cu de-amănuntul totul. Într-o vitrină erau, culmea, bijuteriile create de el după cele ale Reginei. Le recunoscu! Acestea erau. Deci ea le cumpărase prin intermediarul acela enigmatic și le păstra aici, lucrate de el, de mâna lui. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care o iubise și o servise exemplar. Gata cu cimitirele, își spuse! Ii era foame si după experiențele deloc pozitive cu supă de ceapă și cu micii de la "Miorița", se decise să încerce un restaurant chinezesc. Dorea, în continuare, să cerceteze cam ce putea face Clotilde la Luvru și reuși să îmbine utilul cu plăcutul. În apropiere de Luvru găsi un mic restaurant chinezesc, care erau cu sutele în Paris. Mâncă o supă cu ou, "pachete de primăvară", crevete cu alune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru badea Ion. Cu treburile terminate, o luă înapoi, pe șoseaua care șerpuia o vreme pe lângă apa Teleajenului. Ar fi poposit puțin pe acolo, dar treburile îl zoreau. Întors la Bucura, merse direct la badea Ion, îi plăti acontul, împreună cercetară mai multe mostre de lemn, în final oprindu-se la scânduri bine coapte la soare, netede, fără prea multe noduri. Alese pentru unele piese de mobilă scânduri de brad, care răspândeau un puternic parfum de rășină, de proaspăt, de pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mașina în garaj, lângă a lui, închise porțile. Le auzea râzând și chicotind. Bineînțeles primul drum făcut de Camelia a fost la baie. Verifică apa, condiția pusă fiind să aibă apă curentă și mai ales apă caldă. Apoi luă la cercetat fiecare cameră, fiecare colțișor, însoțită de fete. Nu le venea a crede ce vedeau și că aveau toate comoditățile. În sfârșit, descoperiră și veranda cu vederea spre livadă, cu balansoarele cumpărate special pentru ele. Ce veselie le cuprinse! Ajunse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și apăsat, urmat de Toni, cu coada între picioare. Simțea că mai câștigase o bătălie, că mai obținuse o victorie minunată: își regăsise familia și familia îl regăsise pe el! Zilele următoare și le petrecu în livadă, cu Toni alături, cercetând cum s-au prins pomii noi plantați, cum au rezistat pe iarnă, cum se prezintă "veteranii". Totul era bine, pomii erau viguroși și plini de flori, promițând o recoltă bogată. Într-o seară trecu pe la badea Ion, spunându-i că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
viața lui Petre și a Anei intră în normal: se sculau care când apuca, beau lapte proaspăt și mâncau pâine de casă unsă cu unt de țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă, ea îi ceru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă, ea îi ceru să-i arate mâinile. Petre întoarse palmele. Ea le cercetă cu amănuntul și spuse: Mama mi-a zis că ai creat bijuterii de o mare frumusețe și finețe. Cred că mâinile tale arătau altfel și mă gândesc că, după ce ai făcut atâtea în acești ani pentru noi, ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din 1903 și 1906. - În anul 1910 apare lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I. Gordin, Paul Nechifor, I. Ciubotaru (1995, 1997), V. Bradu (1979), de D. Sava (2000), iar din punct de vedere etnofolcloric de C. Sava, Gh. Ionică, D. Sava și V. Spataru (19821989)Maria si Aurel Rosca. - Probleme de populație a cercetat prof. V. Grigoraș. - Despre dascălii de frunte ai școlii românești, învățătorul Alexandru Bratu a scris „Trandafiri suceveni - ctitori de școală românească” (1973), iar învățătorul Florentin Adrian Maftei a scris „Cu Rareș prin(tre) Lespezi (2007), în care se reface istoria
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spiritualității noastre contemporane. Doctor în medicină la București, Ștefan Teodorescu, a urcat toate gradele ierarhiei didactice, ajungând profesor universitar și șeful Clinicii de Dermato - Venerice din Spitalul Colentina din București. Împreună cu profesor doctor Al. Conu și cu alți specialiști a cercetat patologia internă și manifestările cutanate. E.S. ,, Monografia Municipiului Pașcani și zona'' GHEORGHE TOMA - profesor. Sobru, elegant și vertical, la propriu și la figurat, nu trece nici azi neobservat pe străzile târgului de odinioară- Lespezi, fostul profesor de limba română, de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
al "eșecului pieței" este principala justificare a finanțării, în general publice, a cercetării fundamentale"130. Deficiențele învățământului superior managerial și tehnic se regăsesc în toate cele prezentate mai sus; universitățile nu-i învață decât arareori pe studenți să învețe, să cerceteze și să descopere. Aceștia se mulțumesc să reproducă date și fapte prezentate în manuale și să spere că se vor descurca în viața economică. Nu este întâmplător că ei rețin mai ales semnificația a te descurca din cele multe pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
elucideze relația dintre acțiunea liderului și reacția angajaților din dublă perspectivă emoțională și comportamentală. Etapa următoare a completat tabloul cu factorul situație (caracterul nu poate explica de unul singur un astfel de fenomen). Ca atare, teoriile situaționale sau contingente au cercetat leadership-ul în funcție de context. O definiție completă a leadership-ului este riscantă. Însă există câteva coordonate esențiale în abordarea conceptului: aspectul interpersonal, influența și obiectivul. Componenta interpersonală se referă la faptul că un lider are în subordine un grup; influența trimite la
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a aruncat suspiciunea asupra legalității diplomei de studii superioare. Procurorii au dat NUP (neînceperea urmăriri penale), însă dosarul a luat o turnură spectaculoasă: actele, care l-au scăpat pe sindicalistul Marica, sunt suspectate că ar fi fost falsificate de persoane cercetate într-o altă anchetă. Vasile Marica a primit un NUP salvator... până-n 2013, când prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București a dispus, prin rezoluția nr. 879/II -2/ 2013, "infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea
Liderul sindicatului "oamenilor legii" și-ar fi falsificat diploma de studii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71877_a_73202]
-
a fost mușcat Ionuț, aparțineau în acte Primăriei și unui ONG și, ca teritoriu, proprietarului terenului. În cazul lui Ionuț vor fi uciși toți câinii din România. În masă. În cazul copilului de la sat, bunicii copilului și mama acestuia sunt cercetați de poliție pentru neglijență. De aceeași neglijență au dat dovadă și bunica și părinții lui Ionuț, însă lor le-a fost sugerat să ceară daune morale. Poliția a intervenit pentru a acuza de omor din culpă o voluntară care și-
Moartea unui copil de la sat, sfâșiat de câini, nu a interesat pe nimeni by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71921_a_73246]
-
buna școală a autohtonismului Gândirii, pămîntul crește îngeri: A izvorât un sfânt din pământ,/ Nu l-a adus nici pasăre, nici vânt.// Visul lui plămădi 'ntr'o seară/ Lumini de om cu întunecimi de țară." (Balada sfântului din câmp). Întunecimi cercetate pe rînd, în mici hagiografii plămădindu-i, fiecărui pisc și fiecărui șes, cîte-un sfînt călăuzitor: "Cum caut prin adâncuri sumbre,/ Cotite, semnele se frâng.../ Sub nori pleșuvi ce harta strâng/ Se'nchide palma peste umbre." (Chiromanție (într'un amurg pe
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
arsuri pe față, context în care soția acestuia, aflată în mașină cu el, fiind convinsă inițial că agresoarea a folosit un pistol, potrivit acelorași surse. Reprezentanții Poliției Capitalei au mai spus că agresoarea, audiată în prezent la Secția 1, este cercetată pentru port ilegal de armă albă, loviri și alte violențe, dar și conducere fără permis, ea neavând dreptul să se afle volan.
Surpriză: Vezi cine este femeia care a agresat un șofer în Dorobanți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71943_a_73268]
-
aprobate de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România pe timp de război în planul de mobilizare a economiei naționale, pe baza cererilor Ministerului Apărării Naționale, ale celorlalte ministere, organe centrale și locale. ... Articolul 40 Ministerul Industriei Chimice exercita următoarele atribuții: a) cercetează și stabilește, din timp de pace, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Sănătății, gama de medicamente, radioprotectori, antidoturi împotriva substanțelor chimice de luptă, precum și procesele tehnologice de fabricație ale acestora; ... b) studiază și realizează substanțele de degazare-dezactivare, dezinfectare
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
acest mic (la scara istoriei) decalaj de timp, mai straniu pare gestul desfacerii sticlei, familiarizați fiind, mai ales în Valahia, cu imaginea clasică a vinului băut din ulcele și udând generos mustățile și bărbile bon-viveur-ilor noștri boieri: "Stăpânul coborî, răcoare, cercetă atelajele și alese o Cadarcă de Recaș, apoi șezu pe un butoi, scoase briceagul din buzunar, curăță ceara de pe gâtul sticlei și vârî adânc tirbușonul în dop, îl trase, poc! Întoarse sticla, plăcându-i cum gâlgăie în gura lui. Simți
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
necesar unei asemenea întreprinderi anevoioase. E vorba de Toader Buculei. În această carte uimește (fără exagerare) bogăția de informații în legătură cu istoria zbuciumată a Brăilei de la "raiaua" turcească la orașul înfloritor de după eliberarea de sub stăpânirea otomană. Folosind o bibliografie foarte bogată, cercetând cu meticulozitate documente din arhiva orașului, din monografii ale orașului, din memoriile unor cercetători, comparând cu scrierile anterioare sau surse din cele mai neașteptate Buculei urmărește cronologic dezvoltarea fostei urbe devenită un oraș prosper, un port și una dintre așezările
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]