5,264 matches
-
sculpturale din estul depresiunii de contact. De asemenea, aceleași pante se pot întâlni și pe platourile litostructurale Sângeap Sticlăria, Aliciurilor, Berezlogi, Holm Cele mai răspândite sunt pantele cu valori cuprinse între 60-150, întâlnite pe aproximativ 60% din suprafața întregii regiuni cercetate, fiind caracteristice versanților marii majorități a afluenților Bahluiului, precum și bazinelor de recepție ale organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de 160-200 este legată de arealele cu o densitate și o adâncime mare a fragmentării reliefului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la crearea unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale (uneori au fost numite și suprafețe structurale). Cele mai reprezentative platouri structurale din zona cercetată sunt întâlnite în perimetrul Dealului Mare-Hârlău. Ele au suprafețe sur prinzător de netede și întinse (adevărate câmpii înalte cvasi orizontale) mărginite de cornișe puternice și de versanți abrupți, afectați de intense procese geomorfologice actuale (V. Băcăuanu, 1980). “Platformele structurale” din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
amonte de Cotnari, au evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncirea și lărgirea văilor ca și retragerea versanților, efectuate relativ rapid, favorizate și de alcătuirea petrografică (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Valea Bahluiului, principala arteră hidrografică a regiunii cercetate, prezintă o orientare conform înclinării stratelor, NV SE, cu mici devieri locale. Profilul transversal este asimetric în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. În amonte de lacul de acumulare Pârcovaci, valea este mai îngustă, prezintă numeroase rupturi de talveg, care nu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt: panta versanților cu valori de peste 10°; apa, fie că este din precipitații, fie că este subterană; natura depozitelor din substrat; expoziția versanților și nu în ultimul rând, activitatea de defrișare a pădurilor, mai ales în ultimele secole. Pe teritoriul cercetat, există o mare diversitate de tipuri de alunecări. Una și aceeași alunecare poate fi încadrată în mai multe grupe sau tipuri, în funcție de structura depozitelor pe care le afectează, de caracterul mișcării, grosimea deluviului, etc Din acest punct de vedere deosebim
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor de relief din zona cercetată sunt rezultatul acțiunii de eroziune și acumulare a rețelei hidrografice, a văii Bahluiului și a afluenților săi din amonte de Cotnari. Albia minoră--Se conturează chiar de la obârșia văii. Cursul râului este ușor meandrat străbătând o zonă puternic împădurită. De la izvoare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt exploatate în multe puncte (Humăria, Bădeni, Bahlui-Armanu, Zlodica, Ceplenița etc.), fiind folosite pentru necesități locale (C. Martiniuc, 1959). T3-Terasa de 30-35 m altitudine relativă nu apare bine exprimată în morfologie. Forajele executate în căteva puncte (Cotnari Ceplenița) din zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vârstă, terasa de 90-100 m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată în partea cea mai înaltă a Dealului DumbravaCotnari (240 m altitudine absolută). Este cea mai înaltă terasă din zona cercetată, alcătuită din prundișuri grosiere (cu dimensiuni de 5-10 cm). În unele locuri, aluviunile sunt puternic erodate, încât prundișurile se găsesc la nivelul solului; în alte părți, peste prundișuri apar luturi cu grosimi de 5-10 m. Dimensiunile prundișurilor sunt mai mari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine, de o coastă puternic înclinată spre Câmpia Moldovei și de o zonă mai joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de râul Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al izvoarele Bahluiului, în zona Dealul Mare Tudora și până la Cotnari. Radiația solară totală anuală are la stația meteorologică Cotnari, situată la 321 m altitudine și la 10 km sud
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
punctul hidrologic Hârlău este de 826,8 g/m3, dar scade în raport cu constituția litologică și gradul de împădurire, datorită întârzierii în timp a scurgerii lichide de suprafață, cât și posibilității de infiltrare (V. Băcăuanu, 1980). Scurgerea lichidă. Pe suprafața regiunii cercetată, compoziția chimică a apelor râului Bahlui și a afluenților săi depinde în mod direct de structura și compoziția rocilor și a solurilor din bazinele de recepție, spălate de apele meteorice și de condițiile climatice care determină regimul scurgerii lichide. Se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
DE VEGETAȚIE Pe baza elementelor floristice, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii euro siberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est-carpatică (Al. Borza, 1960) cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. 1.1 Zona forestieră. Dezvoltarea vegetației forestiere din această zonă este favorizată de un climat mai umed și mai răcoros, de soluri silvestre, argiloiluviale, consecință a treptei mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și chiar fag caucazian (Fagus orientalis), pe versantul de est al Dealului Cătălina (17 ha), unde unele exemplare au 20 m înălțime și 60 m în diametru. (C. Burduja, C. Toma și M. Lazăr, 1965). Făgetele de deal, din zona cercetată, se regenerează cu ușurință, în urma a două sau tăieri succesive. Dezavantajul este că în prezent nu mai sunt multe arborete multe de fag, datorită tăierilor efectuate în trecut astfel, pe lângă fag s-au instalat în proporție însemnată și alte specii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în mod corespunzător; doar exemplarele vârstnice (peste 40 ani), care se găsesc diseminate în zonă, dau semne de lâncezire, capătă putregai ce se propagă de la rădăcină, așa că extinderea lor nu mai este indicată. Zona de silvostepă; se suprapune în zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda (ruthenica)), pelinul (Artemisia absinthium), pelinița (Artemisia austriacă), limba boului (Statice gemelini), (C. Burduja, 1963). 3. VALORIFICAREA VEGETAȚIEI SPONTANE Principalele formațiuni vegetale: pădurile și pajiștile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
kg/ha pentru pășuni și 10-15.000 kg/ha pentru fânețe. Cele situate pe versanți cu eroziuni, sau care sunt intens pășunate, au o producție mai redusă și o valoare furajeră mai scăzută (circa 3.000 kg/ha). În zona cercetată, în ultimii ani, cantitatea de furaje de tip fân natural, din poieni și goluri și chiar din plantațiile tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost identificate, în regiunea cercetată următoarele subtipuri de sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Vamă-531m,Holm 540m și Belea-481m. Sub raport climatic, subunitatea înaltă se caracterizează prin precipitații bogate și temperaturi moderate. Astfel, temperatura medie anuală are o valoare de 7,4° la punctul meteorologic Tudora situat la 540 m altitudine absolută în zona cercetată. Precipitațiile medii anuale variază între 650-700 mm/m², fiind inegal distribuite în timp. În ceea ce privește rezervele de apă, zona înaltă prezintă importante resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
5 m) încât nu mai este intersectat de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora. (M. Pantazică, 1974) Apa freatică din această zonă are un grad de mineralizare ridicat și gust sălciu. Principala arteră hidrografică care drenează regiunea cercetată este râul Bahlui. Debitul mediu anual al râului este la punctul hidrologic Hârlău de 0,358 m³/s, cu fluctuații mari în timpul anului. Debitele maxime anuale, cu asigurare de 1%, a fost de 119 m³/s în condițiile unor ploi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
principal de modelare a reliefului. În esență , aspectul actual al văii Bahluiului, precum și al afluenților acestora , ca și forma unor interfluvii , a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursurilor râurilor și de retragerea continuă a versanților . Actualul relief din cadrul zonei cercetate , dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene , aparține Masivului Dealul Mare și Culmii Holmului la vest și Câmpiei Moldovei la est . Între relieful Dealului Mare , Clumii Holmului și al Depresiunii de contact Hârlău există deosebiri , care se referă la altitudinile absolute
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii eurosiberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a apelor mineralizate. Culturile de pomi fructiferi și parțial viță de vie valorifică deosebit de rentabil ,,Coasta de tranziție a Dealului Mare “ , cu o expoziție estică -sud-estică, unde condițiile pedoclimatice sunt favorabile . Pomicultura reprezintă o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tabelul 9. * Se compară valorile obținute pe cale experimentală și prin calcul pentru Rm și se interpretează rezultatele obținute: identitatea celor două valori conduce la concluzia valabilității formulei structurale pe baza căreia s-a calculat Rm teoretic, deci verificarea structurii substanței cercetate. DETERMINAREA CONSTANTEI DE IONIZARE (K) A ACIDULUI ACETIC PRIN METODA SPECTROFOTOMETRICĂ Considerații teoretice Culoarea unui indicator dintr o soluție diluată, depinde de concentrația ionilor de hidrogen. În cazul electroliților tari se poate admite că disocierea în ioni este totală. De
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de cercetat cuprins în balonașul U și n0 picături care se formează pentru apă la scurgerea aceluiași volum V de lichid. In acest caz, relația (175) se poate scrie separat pentru cele două lichide în forma (176) pentru lichidul de cercetat și respectiv (177) pentru apă: x x x Se mai ține cont de faptul că în cazul în care se lucrează cu același stalagmometru, r = constant și volumul balonașului U (V) este constant; din acest volum se formează nx, respectiv
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cont de faptul că în cazul în care se lucrează cu același stalagmometru, r = constant și volumul balonașului U (V) este constant; din acest volum se formează nx, respectiv n0 picături, deci volumul mediu al picăturilor formate din lichidul de cercetat este dat de relația (178) și respectiv (179) pentru lichidul de referință: x x Valorile volumelor medii ale picăturilor formate (Vx și V0) se introduc în relațiile ce redau tensiunea superficială (γx respectiv γ0) - relațiile (176) și (177), obținându-se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în timp; în câmp gravitațional după agitare timp de 1 - 2 minute suspensia trebuie să se disperseze și să-și mențină omogenitatea pe durata administrării. Determinarea timpului de sedimentare: într-un cilindru gradat de 100 mL se introduce suspensia de cercetat, omogenizată (până la semn). Se determină la intervale de 15 minute înălțimea la care se află depozitul. DETERMINAREA MASEI MOLECULARE A MACROMOLECULELOR (POLIMERILOR) PRIN METODA VÂSCOZIMETRICĂ Considerații teoretice Vâscozitatea este proprietatea lichidelor de a opune rezistență în timpul scurgerii, la alunecarea a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
eficient fiind purtătorii ciumei fără să se îmbolnăvească. Alte dintre animale au un sistem imunitar mult simplificat, drogul testat neproducînd reacții adverse la animalul respectiv. Alte animale au un metabolism foarte diferit și de aceea modul de asimilare a drogului cercetat nu corespunde cu asimilarea la oameni a medicamentului respectiv. Se poate recomanda în cazul în care drogurile au fost testate pe iepuri atunci pacientul ar trebui să consume morcovi și iarbă, deoarece medicamentul se asimilează și prin legarea de anumite
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]