2,847 matches
-
scuze reciproce pe șoptite. „Știi și dumneata”, zicea Bramanti, „uneori ca să identifici pe cineva care așteaptă cu adevărat inițierea, te mai pretezi până și la folclor. Până și precupeții ăia din Grand Orient, care nu cred În nimic, au un ceremonial.” „Bien entendu, le rituel, ah ça...” „Dar nu mai suntem pe timpurile lui Crowley, ne-am Înțeles?” zise Agliè. „Acum vă las, am alți oaspeți.” Ne-am Întors rapid pe canapea și l-am așteptat pe Agliè luându-ne un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să-mi dai curu-napoi! Bunicu' lu' Tutankamon! Popa-Prostu' ești, Popa-Prostu' o să mori! mormăie Silică, dându-și în petic, după ce se regrupează cu toții, pe trotuar. Acu', ce facem...? Ne descurcăm prin propriile forțe, fără ajutor, chit că nu va fi un ceremonial tipic. Non esse consuetudinem populi Romani accipere ab hoste armato condicionem! Nu ne predăm! opinează Bursucul. Întocmai! întărește Îngerul. Nu renunțăm. Vom intra în biserică, folosindu-ne de cheia pontoarcă pe care-ați luat-o din ușa bucătăriei de vară
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu morții, prieteni și morților o să le fie târșă de voi, rostește și Fratele. Aferim! Ce e drept e drept și ce-i drept nu-i păcat. Hai, bă, hai! Suficient! Gata cu de-astea! se reintroduce Mariusache după expeditivul ceremonial, clătinându-se. Mai lăsați-mă! Schimbați replicile! Morții, cu morții, viii, cu viii, și noi, cu damele și cu izmenele noastre! Ph-hah... Cum era lozinca leniniștilor? "Defecați, defecați, defecați!" Ia să vă spui io una bună și gustoasă, din viața
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vorba de afaceri... Îl pofti să șează pe fotoliul ce-l ocupase Raul, lângă căminul în care foșneau cu flăcări leneșe două buturugi uriașe. Se așeză și ea pe celălalt fotoliu, murmurând feciorelnic: ― Așa... Acum putem vorbi liniștiți! Platamonu cunoștea ceremonialul. Excesul de gentilețe înseamnă că are mare nevoie de bani. Încercă să previe primejdia și începu să-i pomenească despre recolta care... Ea îl întrerupse rîzînd: ― Știu, știu... Totdeauna recolta e sub prevederile cele mai pesimiste, fiindcă a plouat sau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
decât că pierdeau un timp prețios. Îi făcu un semn lui Ripley. Aceasta coborî o manetă. Țambuchiul exterior ieși, iar aerul care stagna în sas, propulsă sicriul în neant. Fu o înmormântare rapidă. Dallas nu era dispus să prelungească acest ceremonial funebru. Kane, fie-i sufletul împăcat, dispăruse în hăul cosmic mai simplu decât trecuse de la viață la moarte. Ultimul urlet agonic răsuna încă în urechile căpitanului. Se adunară la popotă. Acolo, așezați în jurul mesei, puteau discuta fără constrângeri de primejdia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
imperial. Mantia de purpură, coroana de spini (semănând cu o coroană de iederă), trestia cu care Isus este lovit în cap și închinarea ca omagiu în batjocură fac trimitere la componentele vestimentației și omagiului primit de împăratul roman, care în timpul ceremonialului triumfului îmbrăca o robă de purpură, purta coroană de lauri și ținea un sceptru în mână (ex. Dio Cassius 6,23; 44.11 [Iulius Caesar]; Appian, Războaiele civile 5,130 [Augustus]; Dio Cassius 59.25.3 [Gaius Caligula]). Îmbrăcămintea de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pe care doi tineri în cămăși scriau cotele pariurilor ocupa tot peretele din spatele lădiței pe care trebuia să se urce Ruletistul. Acesta apăru după un timp, abia străvăzîndu-se prin fumul albastru din hrubă. Urcă pe ladă și, după tot acel ceremonial al verificării amănunțite a armei și cartușelor, care dură mai mult decât de obicei, căci nimeni nu-și refuza plăcerea să mângâie aproape voluptuos țeava revolverului, luă pistolul, îl încarcă, vârând cele două cartușe la întîmplare în orificiile butoiașului, pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
toate dosarele secrete și toate cifrele. Marți, 24 iunie, la ora 2 după masă, am primit un telefon de la Kremlin că dl. Molotov dorește să mă vadă. La ora 4 fără un sfert am fost primit la Kremlin cu același ceremonial ca la vizita cea dintâi pe care o făcusem acum un an d-lui Molotov. Un ofițer mă aștepta pe peron, se prezintă, îmi strânge mâna, mă întovărășește până în apartamentul de primire. Sunt introdus în biroul cel lung, cu ușa
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o parte învelitoarea spumoasă care atârna deasupra patului și plecam să mă spăl în curte, într-o cabină de tablă care acoperea cada de ciment, în care servitorii turnau de cu seară câteva duzini de găleți cu apă. Era un ceremonial nou și reconfortant dușul acesta improvizat în mijlocul curții. Scoteam apa cu o cană și o zvârleam pe trup, tremurând tot, căci era iarnă și curtea pietruită. Dar eram mândru de curajul acesta al meu; ceilalți aduceau cu ei și câte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o odaie vecină începea să râdă și să vorbească Bengali. Cu mine nu vorbea niciodată când ne aflam mai mulți laolaltă; iar dacă o întîlneam singură, nu îndrăzneam eu. Mi-era teamă să nu calc vreo regulă din acel necunoscut ceremonial al bunei-purtări indiene. De aceea mă prefăceam adeseori că n-o văd și mă retrăgeam în odaia mea. Mă întrebam câteodată ce crede ea despre mine, ce fel de suflet ascunde sub expresia aceea atit de schimbătoare a feței (căci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Ajunsei acolo într-o clipă. Mă aștepta la ușă, cu o față obosită, ochii rugători și buzele straniu de roșii. (Amănuntul acesta m-a frapat: am aflat mai târziu că, de câte ori ieșea în oraș, își vopsea buzele cu pan, după ceremonialul eleganței bengaleze.) ― Te rog să-ți lași pantofii aici, îmi spuse ea. Rămăsei în ciorapi, și aceasta mă făcu să mă cred ridicul, zăpăcindu-mă și mai mult. Mă pofti să stau lângă ușa ce da în balcon, pe o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vorbind rar și căutîndu-ne fiecare cea mai comodă poziție, cu perna sub cap. Eu venisem în sandale și-mi jucau picioarele în aer, încercînd să le rezem decent și oarecum întîmplător de parapet. Învățasem în aceste ultime luni un întreg ceremonial al picioarelor; știam, de pildă, că de câte ori lovesc pe cineva, fără voie, trebuie să mă plec și să-i ating cu mâna dreaptă piciorul; că niciodată nu trebuie să schițez, nici în glumă, gestul lovirii cu piciorul în cineva, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dragostei noastre? mă întrebam. D-l Sen, când a auzit de convertire, s-a supărat și mi-a spus că nu trebuie să mă entuziasmez atât de repede pentru o religie în care nu mă atrage, deocamdată, decât ineditul și ceremonialul; că religia mea e mult mai bună decât a lui, și, dacă el nu și-o poate lăsa pe a sa, pentru că și-ar pierde locul în societate, eu nu am nici un motiv să încerc această experiență. De altfel, el
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fericirii noastre?... ― Ți-am ales piatra pentru inel, îmi spuse Maitreyi, dezlegând din colțul sari-ei o nestemată verde-neagră în forma unui cap de șopârlă, străbătută în creștet de o geană sângerie. Începu să-mi explice inelul. Va fi lucrat după ceremonialul căsătoriei indiene ― din fier și aur ― ca doi șerpi încolăciți, unul întunecat și altul galben, cel dintâi reprezentând virilitatea, celălalt feminitatea. Piatra o alesese ea dintr-o grămadă întreagă, adunată din strămoși și păstrată în sipetul d-nei Sen, N-avea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu putea purta brățara de logodnică, trebuia să adunăm ambele simboluri într-un singur inel... Mi-a vorbit mult în seara aceea, și eu o ascultam vrăjit; deși rămășița de luciditate pe care o mai aveam se răzvrătea împotriva acestui ceremonial incert și mistificat. Mi se părea că e un viol săvârșit asupra dragostei noastre orice tendință de legiferare și exteriorizare simbolică. Ceea ce iubeam eu mai însetat în dragostea noastră era tocmai spontaneitatea și autonomia ei. Totuși, când bijutierul mi-a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ca de plumb, și se hotărî să se odihnească puțin, doar câteva clipe. Zâmbind, își rezemă capul de speteaza jilțului și-și apropie pleoapele. Va trebui să procedeze ca în ocaziile mari, solemne, să aplice, cum îi plăcea să spună, ceremonialul, adică să țină, câteva secunde, paharul de cristal în dreptul ochilor, privind prin licoarea de aur și aramă, și apoi să-l înalțe și, urîndu-le noroc, să-l apropie de buze și să soarbă cât va putea mai încet. Puțin timp
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
își frecă zdravăn părul, fața și gâtul, apoi îi zvârli prosopul îndărăt lui Pearl, fără să-și întoarcă măcar ochii spre ea, după care intră în cameră, închizând ușa în urma lui. Dintre cele trei persoane angrenate în această scenă sau ceremonial al sosirii, nu s-ar putea spune că John Robert Rozanov era cel mai puțin emoționat. Când se găsi față-n față cu Hattie, inima se porni să-i bată cu putere. John Robert nu se putuse niciodată împăca bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
reuniuni de familie „procedurile uzuale“ sunt sacre) prevedea că întâi toată lumea înoată, fiecare pornind de la diferitele puncte de campare, după aceea toată lumea se prăjește la soare, dacă vremea o permite, pe urmă se plimbă pe țărm, după care urmează băuturile (ceremonial sacru cu deosebire pentru Gabriel și pentru Alex), la care se adună toată compania, apoi masa de prânz, luată mai mult sau mai puțin împreună, în măsura în care stâncile și bolovanii pot sluji de mese și scaune; după care, iarăși plimbări, incluzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai matură și slăbită. Două cute subțiri, ca două fire de păr, îi răsăriseră între sprâncene, dând feței o mai mare concentrare. Părul de un negru compact se înălța ca o cupolă deasupra frunții, asemenea unei cununi sau unui coif ceremonial. Gura inteligentă, cu invariabila-i linie ironică, era calmă. Dar ochii negri îi scăpărau de o lumină pe care Brian i-o văzuse foarte rar, nu o blândă luminozitate comunicativă, ci o flacără aproape fanatică, flacăra voinței. Pentru Brian, Stella
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu erau niciodată improvizate, ci continuau practici religioase străvechi. De fapt, în 1Reg 18,34 (vărsarea apei pe altar) reiese că ritul a fost celebrat de Ilie (în secolul al IX-lea î.C.) înainte de venirea ploilor pe muntele Carmel; ceremonialul oficiat de Ilie nu este, după cum au susținut unii, o exagerare a dovezii puterii lui Yhwh, ci o formă primitivă a ritualului atestat în Mișna, ritual prin care se celebra ieșirea din anul vechi și intrarea în noul an, sărbătoare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să sugerăm existența unei posibile gramatici a civilizațiilor sportive, derivată din lupta individuală și aceea colectivă. Activitatea socială a sportivilor depinde de un nivel economic și de structuri politice, vizibile în ceremonii; sportivitatea reprezintă o prelungire a religiei, sub forma ceremonialului contemporan, cu alte tipologii. Comunicarea sportivă reprezintă o organizare în spațiu și timp, manifestările conflictuale din viața obișnuită se transformă în competiție sportivă prin intermediul suporterilor. Subiectul analizei dialogului între SPORT și SOCIETATE trimite spre problemele rezultate din: -acțiunea sportivă; -grupurile
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
umilința înfrângerii prin intermediul hazardului și vârtejului, creând totalitate, regulă și libertate, dar mai ales spontaneitate, jocul propune o credință repetabilă, pe când religia propune o credință definitivă. La origine, jocul se raportează la sacru, la sărbătoare, era un rit social, un ceremonial, ce exprimă și întărește relația socio-psihologică între cetățeni, ca un rit structurat pe elemente fizice speciale religioase referitoare la încredere, ascultare și voință: -fie că interpretează mișcarea supranaturală în victorie (rolul hazardului, preluat de rolul arbitrului), -transformă mișcarea supranaturală în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
foarte puternică; ocapacitatea de a trăi starea de uimire; oo mare hotărâre. Din perspectivă sportivă, competiția cere o analiză a dublei mișcări: individuale (rolul competiției ca eliberare de frica de moarte) și sociale (rolul competiției ca semn al evoluției sociale). Ceremonialul social se referă și la răsplata sportivului asimilat cu eroul și la relația cu destinul. Obolul primit de sportiv îl reprezenta hrana, la început răsplata exprima credința sau diferența dintre viață și moarte (gladiatorii din amfiteatrul roman), sportul reprezintă concentrat
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
plăcerii sportive și a moralei în societatea naturală) și una a culturii (importanța creșterii copiilor). Se presupune că zeul, invizibil, primește un dar vizibil, desfătarea din actul sportiv, comportare decentă în cadrul competiției, competiția era și este un scop important în ceremonialul sportiv: -fie în familie, -fie în putere politică, -fie în mitologie. Ceea ce înțelegem noi prin sport în Europa antică, se referă la pământul mării situate la mijloc, Mediterana. Partea de nord a mării Mediterane conține o mână cu bijuterii aruncate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportivului (dansul pe gheață), antrenat să placă suporterilor spectatori și să învingă adversarul în competiții. Codul sportivității depinde în mod dinamic de religiozitate, păstrând sistemul eterogen al artelor cu trimitere spre artele non-verbale, cu regulamente sociale, cu rutină păstrată în ceremonial. Un individ izolat nu este sportiv, acțiunea sportivă este una socială. Nu există o singură iluzie, imaginarul sportiv rămâne o rețea de imagini interactive. Comunicarea depinde de partenerul sau partenerii din echipă, care stau sub semnul diferitelor intensități depuse de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]