1,453 matches
-
d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ───────────────────────────────��─────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru) (în punctul "Zargidava") e)5. Dava antică Tamasidava; Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație din epoca bronzului, cultura Monteoru (în punctul "Cetățuie") e)6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e)7. Davă dacică (în punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație din epoca bronzului, cultura Monteoru (în punctul "Cetățuie") e)6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e)7. Davă dacică (în punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Valea lui Voicu") e)10. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
de Sus, Hunedoara complexă, cu val de satul Costești pământ, ziduri și turnuri din piatră ecarisată; sanctuare de tip aliniament e)19. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri satul Costești din piatră ecarisată (în punctul "Cetățuia Înaltă") e)20. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara formată din două incinte satul Costești cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată (în punctul "Blidaru") e)21. Capitala politică, Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara culturală și religioasă satul Grădiștea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea e)33. Cetate traco-getică Comuna Arsura, satul Arsura Vaslui (în punctul "Cetățuia Mogoșești") e)34. Cetate traco-getică Comuna Bunești-Averești, satul Bunești Vaslui (în punctul "Dealul Bobului") e)35. Buridava antică, Orașul Ocnele Mari, localitatea Ocnița Vâlcea complex de așezări civile aflate în jurul unor înălțimi fortificate, cu terase, palisade și turnuri de apărare
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate - așezări și necropole ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k)1. Fortificație și așezare Comuna Cetățeni, satul Cetățeni Argeș geto-dacică; fortificație medievală, așezare și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Căpriorul reprezintă fauna predominantă a zonei. Arborele simbolizează bogăția silvică a zonei în păduri de foioase. Zidul face referire la Fortificația "Peștera Zidită", din secolul al XVII-lea și la Cetățuia Dacica din localitatea Ardeu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 546 din 27 iulie 2016 privind aprobarea stemei comunei Balşa, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274185_a_275514]
-
final realizat cu plecarea cabinei din acest punct: parcarea stadionului. Un loc strategic pentru organizarea Orășelului copiilor sau târgului de Crăciun, pentru turiști sau autohtoni, printre care vor fi cu siguranta amatori să vadă și să filmeze orașul de la înălțimea cetățuii. De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revista al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei. 1521: Judele Brașovului, "Johann (Hans) Benkner", primește de la "Neacșu" din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre. 1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă din ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Țara Românească la începutul secolului al XVII-lea, a transmis cele zise de Logofătul Teodosie al lui Mihai Viteazul. Acela zicea în anul 1596: "„Craiova, reședința Banului, oraș mare, împoporat și plin de tot belșugul, dar și fără ziduri și cetățuie.”" Din Catagrafia din anul 1835 rezultă existența a 1653 de familii -"ctrștini i dajnici"-, deci un număr aproximativ de 10-11.000 de locuitori creștini. La aceștia trebuie adăugați, tot cu aproximație, străinii, necredincioșii ortodocși, slugile și alte categorii. Se obține
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului . Cercetările arheologice au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și dinspre Constantinopol. Prin extinderea lui, Iașul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
la orașul domniei mele la Râmnic". Sub domnia lui în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sfârșitul anilor 1970) se construiește prima moară (fabrică) de hârtie, de către boierii Rudeni. Pe dealul care străjuiește orașul în partea de nord, în Cetățuia construită pe el la 2 ianuarie 1529 este asasinat de către boierii Neagoe și Drăgan, domnitorul Radu de la Afumați. Cetățuia, care este un fel de simbol al orașului, este un mic fort construit prin secolul al XIV-lea sau secolul al
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
1970) se construiește prima moară (fabrică) de hârtie, de către boierii Rudeni. Pe dealul care străjuiește orașul în partea de nord, în Cetățuia construită pe el la 2 ianuarie 1529 este asasinat de către boierii Neagoe și Drăgan, domnitorul Radu de la Afumați. Cetățuia, care este un fel de simbol al orașului, este un mic fort construit prin secolul al XIV-lea sau secolul al XV-lea pentru a păzi reședința olteană a domnilor, scaun obișnuit al Banilor și a noii episcopii. Numeroase documente
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
filatelie, numismatică, etc. Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
palat și parc), precum și (construită în 1899), ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din oraș este inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local situl arheologic de la „Cetățuia” de la marginea de nord a satului Vermești, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni, două așezări corespunzătoare fazelor A și respectiv B), și din Epoca Bronzului. Comăneștiul se află în centrul unui bazin
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
urbană Moinești, satul Găzărie (fost Gârlele-Găzăriei) rămânând singura localitate distinctă aparținătoare orașului. Orașul a fost declarat municipiu în 2001. În municipiul Moinești se află situl arheologic de interes național de pe din fostul sat Lucăcești, unde s-au găsit urmele unei cetățui dacice din secolele I î.e.n.-I e.n. În rest, în municipiu se mai află trei alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Leiculești, Linia-Ciolanu, Pisculeni, Tisău, Sf. Gheorghe-Nou, Strejeni, Valea Caprei și Valea Rea, având o populație totală de 2650 de locuitori. În comună funcționau 6 mori, un făcău, o școală în Valea Rea și 7 biserici ortodoxe (inclusiv cele ale schiturilor Cetățuia și Ciolanu și mănăstirea Bradu). Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei Tisău mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grăjdana. Aceasta era formată din cătunele Bărbuncești, Boru, Grăjdana, Izvoru, Lunceni, Miluiți și Salcia, având o populație totală de 1540
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]