29,232 matches
-
numitul intelectual tehnocrat, cum îl numește Michael preluînd termenul de la Gramsci, precum și un intelectual-critic. Intelectualul tehnocrat este insul cu o diplomă universitară, plasat în puncte cheie ale societății, care îi permit să ia decizii importante. Este cel care decide soarta Cetății în măsura în care misiunea sa este aceea de medic, arhitect, economist, politician, tehnocrat industrial, sau jurist. El sau ea reprezintă făptuitorii societății moderne: decid legi, construiesc spații urbane (prin definiție toposul intelectualității), decid chiar viața și moartea omului obișnuit. Observați că deși
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
și te răcorești. Că dacă mai așteaptă și alții în spate, îi stropești și pă ei, depinde... Roma n-are altceva mai bun - vă spui - decît apa; apa ei ilustră... horațiană... Încolo, numai năluci, numai fantome, în barocul suprapus al cetății catolice eterne... un Cavou uriaș dat cu ocru, culoarea funestă, arheologică... Sanctuarul existenței unde aceasta din urmă, existența, zace ca o foaie de nuc uscată între filele unei cărți neinteligibile... Nea Bebe pe urmă, mă dusese să-l văd pe
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
nu niște uriașe monumente de ipocrizie. Mergeți, domnilor, la Hollywood și lăsați-ne-n pace. Gândiți-vă numai câți bani vă așteaptă... Păi, n-o să reușiți în veci să furați în România cât ați putea câștiga, prin muncă cinstită, în cetatea americană filmului, smiorcăindu-vă într-un singur film. Și, până una alta, țineți-vă departe lacrimile dezgustătoare de copilașul ăla. Voi și cu ceilalți colegi de pe scena politică l-ați omorât!
Lacrimi de politician la mormântul victimei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20077_a_21402]
-
istorie, file de credință” realizat de Studioul Daciafilm în regia lui Alexandru Gașpar, în colaborare cu zece muzee din România și cu specialiști de la Institutul de Arheologie al Academiei Române. În premieră națională, Studioul Daciafilm izbutește restituirea filmică a unor valoroase cetăți, temple, bazilici și biserici, cum ar fi cetățile de la Histria, Tropaeum Traiani și Callatis, templele romane din Augusta Sarmizegetusa Ulpia Traiana Dacica, Palatul Augustalilor și Amfiteatrul din aceeași localitate antică. Filmul acordă o importanță deosebită arheologiei creștine prin prezentarea martirilor
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]
-
în regia lui Alexandru Gașpar, în colaborare cu zece muzee din România și cu specialiști de la Institutul de Arheologie al Academiei Române. În premieră națională, Studioul Daciafilm izbutește restituirea filmică a unor valoroase cetăți, temple, bazilici și biserici, cum ar fi cetățile de la Histria, Tropaeum Traiani și Callatis, templele romane din Augusta Sarmizegetusa Ulpia Traiana Dacica, Palatul Augustalilor și Amfiteatrul din aceeași localitate antică. Filmul acordă o importanță deosebită arheologiei creștine prin prezentarea martirilor de pe teritoriul dobrogean, martirionul din Niculițel, mormântul pictat
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]
-
romane din Augusta Sarmizegetusa Ulpia Traiana Dacica, Palatul Augustalilor și Amfiteatrul din aceeași localitate antică. Filmul acordă o importanță deosebită arheologiei creștine prin prezentarea martirilor de pe teritoriul dobrogean, martirionul din Niculițel, mormântul pictat din Tomis și mormântul princiar din vecinătatea cetății Callatis. Filmul este prima încercare a documentarului românesc de a realiza o istorie a credințelor de pe teritoriul României, sub consilierea științifică a acad. pr. Mircea Păcurariu, consilier coordonator fiind prof. Mircea Sfârlea. S. POPOVICI Teologie și literatură l Seminar cu
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]
-
după petreceri sau după un program prestabilit (săptămânal, bilunar). Tarifele practicate oscilează între 15 000 și 20 000 de lei/mp, cu posibilitatea negocierii în funcție de complexitatea, durata și frecvența serviciilor. Informații suplimentare se pot obține la sediul firmei din Bd. Cetății nr. 19/A sau la tel. 285 929 sau 0722-632 167. MONICA DIANA PAVEL Tâmplărie din lemn l Cu geam termopan Specializată în lucrări de tâmplărie, S.C. „Timlemet“ (str. Baader nr. 11A) și-a diversificat continuu activitatea, cea mai nouă
Agenda2003-15-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280896_a_282225]
-
trecută în anuarul telefonic sub numele de Cirneanski Miloș (pe harta aceluiași anuar, Miloși). Potrivit grafiei latine, numele se scrie Miloš Crnjanski și se citește, cu aproximație, Miloș Țârnianski. Ulița este paralelă cu altele două, și anume Grigore Alexandrescu și Cetatea Albă, și poartă numele celui considerat a fi cel mai important reprezentant al modernismului în literatura sârbă. De la Csongrád în orașul de pe Bega Pe 26 octombrie 1893, la Csongrád, în Ungaria, vedea lumina zilei Miloš Crnjanski. Trei ani mai târziu
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
și a lui Lazăr (Ioan 11, 47-53). Locuitorii orașului, îmbrăcați în haine de sărbătoare, purtând cununi de flori, ori buchete de flori și ramuri verzi în mâini, îi ieșeau în întâmpinare în aclamații și strigăte de bucurie, apoi intrau în cetate, împreună cu cel așteptat și cu însoțitorii lui, într-o impresionantă procesiune. Intrarea triumfală a lui Iisus, Împăratul păcii, în Ierusalim a fost descrisă de toți Evangheliștii (Matei 21, 11-12; Marcu 11, 1-11; Luca 19, 29-38; Ioan 12, 12-18). Iisus și
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
ei cu grinde solide, care au susținut apoi fundamentul și zidurile. Lucrările de construcție au fost coordonate de Kaspar Dissel, inginerul constructor care și-a asumat un rol determinant în proiectarea și ridicarea noilor fortificații, în elaborarea „planului urbanistic“ al Cetății și în ridicarea mănăstirii, spitalului și bisericii ordinului misericordienilor. Kaspar Dissel a lucrat la catedrala romano-catolică între anii 1736-1750, succesorul lui fiind Johann Lechner. În lucrări au fost angrenați meșteri din Timișoara sau din alte regiuni ale Imperiului Austriac. Istoricii
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
Pârvan, str. Circumvalațiunii - str. Gh. Lazăr, Bd. Take Ionescu - str. M. Kogălniceanu, Calea Dorobanților - str. Spitalul Nou, Bd. Rebreanu - str. Arieș, str. Michelangelo, str. Lidia - Calea Martirilor, str. Brâncoveanu - Bd. Rebreanu, str. Brâncoveanu - str. Porumbescu, Calea Lipovei - str. Ialomița, Bd. Cetății - str. Gh. Lazăr. De asemenea, se vor amplasa semafoare „Prim vehicul“ (Primo), în 16 intersecții și anume: Bd. Regele Ferdinand - Bd. Republicii, str. Săvinești - Bd. C. D. Loga, str. Hector - Bd. Revoluției, Bd. Take Ionescu - str. M. Kogălniceanu, Bd. 16
Agenda2003-17-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280938_a_282267]
-
5 gr aur, monedă ce-i poartă numele și azi. Cred că puțini vor fi fost românii care să fi ajuns pe meleagurile străbătute de neobosita noastră călătoare, dar sunt mulți cei care au văzut Grecia și Egiptul. Drumul spre cetățile grecești trecând prin Bulgaria, îi dă prilejul să amintească eroicele lupte de la Plevna și ajutorul vital dat de România imperiului țarist. De altfel, nu este singura dată când face referire la istoria noastră. Cuvinte dure sunt spuse la adresa celor trei
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]
-
ne-a informat directorul general al societății, dl ing. Octavian Cazan, în cartierele dens populate (blocuri), amplasarea europubelelor a fost încheiată în proporție de 99%; începând de săptămâna viitoare, acțiunea urmează să se desfășoare în zonele de case familiale din Cetate, Freidorf, Bogdăneștilor-Dunărea etc. În context, menționăm că europubelele amplasate în cartierul Circumvalațiunii I, II, III și, parțial, în cartierul Tipografilor au depășit durata de viață (5 ani); astfel, pentru a înlocui europubelele deteriorate, reprezentanții asociațiilor de proprietari pot închiria europubele
Agenda2003-18-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280960_a_282289]
-
intrarea este liberă). ( I. B.) l „Sărbătorile de Paști în Banat“, cu atmosfera lor tihnită, ca dintr-un sat de altădată, sunt surprinse în expoziția cu titlul de mai sus, deschisă la Secția de Etnografie a Muzeului Banatului din Bastionul Cetății, în coordonarea muzeografului Andrei Milin. ( S. P.) l Între 24 aprilie - 5 mai, la Filiala Veteranilor de război „Eftimie Murgu“ se suspendă activitatea cu publicul. ( C. V.) l Molnar Dixieland, unul dintre cele mai valoroase banduri de jazz din Ungaria, va
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
Cutezătorilor, Teatrului, Lacului; casieria din Piață Küttl: Bd. Gen. Dragalina, Splaiul Nicolae Titulescu, străzile Seiller, Andrei Mureșan, Bd. Tinereții, Aluniș, Herculane, Galileo Galilei, Mărgăritarilor; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Circumvalațiunii nr. 47, 67, 69; Amforei nr. 1, 2; Bd. Cetății nr. 50-56; Brândușei nr. 5-9; casieria din str. Uranus: str. Apelor nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8; Orizont nr. 4; Naturii nr. 2; Versului nr. 12-20; Adolescenței nr. 1, 1A; Salcâmilor nr. 23, 25; Chevereșu Mare, Chișoda (p
Agenda2003-18-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280971_a_282300]
-
al civilizației urbane. Dar cum au evoluat străzile la Timișoara? „Documente credibile - aflăm de la dr. ing. Cornel Bota, șef de lucrări la Facultatea de Construcții, directorul S.C. „Drumuri municipale“ - atestă că în zona cea mai înaltă a așezării se găsea Cetatea, locul de unde se desfășura și rețeaua stradală. Călător pe meleagurile noastre pe la 1700, Evelya Celeby remarca străzile centrale pardosite cu scânduri, spre deosebire de cele de la periferie în care, după ploaie, putea să se înece și un elefant. O dată cu trecerea sub administrația
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
sub administrația austriacă (1716), Timișoara beneficiază de un plan de reconstrucție, pentru ca de la mijlocul secolului al XIX-lea să se organizeze după proiecte de sistematizare. Iată o mărturie a primarului J.N. Preyer (1844-1850): «orașul are străzi drepte... toate străzile din Cetate sunt pavate, și cea mai mare parte din suburbii; cele din Cetate sunt prevăzute aproape toate cu trotuare». Vatra orașului capătă proporții prin dezvoltarea cartierului Iosefin spre Freidorf până la străzile (de azi) Năsăud și Căpitan Damșescu, avansând, de asemenea, spre
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
de la mijlocul secolului al XIX-lea să se organizeze după proiecte de sistematizare. Iată o mărturie a primarului J.N. Preyer (1844-1850): «orașul are străzi drepte... toate străzile din Cetate sunt pavate, și cea mai mare parte din suburbii; cele din Cetate sunt prevăzute aproape toate cu trotuare». Vatra orașului capătă proporții prin dezvoltarea cartierului Iosefin spre Freidorf până la străzile (de azi) Năsăud și Căpitan Damșescu, avansând, de asemenea, spre Cetate până la străzile Remus și Victor Babeș; Fabricul se întinde până la străzile
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
sunt pavate, și cea mai mare parte din suburbii; cele din Cetate sunt prevăzute aproape toate cu trotuare». Vatra orașului capătă proporții prin dezvoltarea cartierului Iosefin spre Freidorf până la străzile (de azi) Năsăud și Căpitan Damșescu, avansând, de asemenea, spre Cetate până la străzile Remus și Victor Babeș; Fabricul se întinde până la străzile Câmpului și Batania, înaintând către Cetate, până la Bega și străzile 3 August 1919 și Colonia. Apar străzile din zona Stuparilor-Albinelor. Mehala ajunge la Aleea Viilor. Încep să dobândească personalitate
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
trotuare». Vatra orașului capătă proporții prin dezvoltarea cartierului Iosefin spre Freidorf până la străzile (de azi) Năsăud și Căpitan Damșescu, avansând, de asemenea, spre Cetate până la străzile Remus și Victor Babeș; Fabricul se întinde până la străzile Câmpului și Batania, înaintând către Cetate, până la Bega și străzile 3 August 1919 și Colonia. Apar străzile din zona Stuparilor-Albinelor. Mehala ajunge la Aleea Viilor. Încep să dobândească personalitate noile cartiere: Ronaț, Blașcovici, Ciarda Roșie, Plopi și Ghiroda Nouă. Planul de sistematizare al arhitectului Ybl (1895
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
48,560 km; cu pavele - 47,700 km; asfaltate - 43,440 km. După 1965 începe construcția marilor artere de penetrație în oraș și de legătură între cartiere, respectiv bulevardele: Eroilor, Take Ionescu, Vasile Pârvan, Mihai Viteazul, Republicii, 16 Decembrie 1989, Cetății, Calea Buziașului, toate cu intersecții amenajate în sistem de separare a fluxurilor, prin insule de dirijare care facilitează trecerea pietonilor în condiții de siguranță. O noutate a zilei a reprezentat-o intersecția Calea Șagului/Ana Ipătescu, unde au fost amenajate
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
de-a lungul Căii Șagului, până la pasaj. Secolul al XX-lea a lăsat moștenire Timișoarei o rețea stradală cuprinzând peste 1 300 de străzi, numărul lor fiind în creștere de la o zi la alta, în noile cartiere-satelit ale orașului“. Sufletul Cetății „Străzile ocupă 60,4% din totalul drumurilor publice din România (proporția se păstrează și în cazul străzilor din Timișoara în raport cu celelalte categorii de drumuri din zonă) pe care se derulează cea mai mare parte a traficului rutier. Cândva, strada era
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
organizare și desfășurare a manifestărilor economice și cultural-artistice ale orașului, de încurajare a relațiilor interumane. Era locul unde «orașul se da în spectacol». La începutul secolului al XXI-lea, străzile sunt luate în stăpânire de automobile. Însăși viața cetățeanului, sufletul Cetății, este condiționată de automobilul pe care îl folosește pentru a merge la serviciu, a ieși la iarbă verde, sau a pleca în concediu. Dar automobilul poate rupe coeziunea oamenilor. În urma analizei raporturilor dintre contactele umane și intensitatea traficului rutier, specialiștii
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
kg - și nutrețuri concentrate pentru viței - 10300 de lei/kg. Furajele sunt ambalate la pungi de 2 și 5 kg sau la saci de 30 kg și pot fi achiziționate de la sediul firmei sau la punctele de desfacere din Bd. Cetății nr. 24, str. Constantin Prezan nr. 67 (fosta Lidia), în localitatea Săcălaz la nr. 371 și în Jimbolia pe str. Republicii nr. 47. Firma stă la dispoziția clienților de luni până vineri între orele 8-18 și sâmbătă de la 8 la
Agenda2003-19-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280996_a_282325]
-
Prințesa Bibescu - Ultima orhidee, vol. I-II (Ed. Vivaldi, 350 000 lei); Umberto Eco - O teorie a semioticii (Ed. Meridiane, 190 000 lei); Cătălin Avramescu - Filozoful crud. O istorie a canibalismului (Ed. Humanitas, 195 000 lei); Al. Husar - Dincolo de ruine - cetăți medievale (Ed. Institutul European, 131 000 lei); Alain Guerreau - Viitorul unui trecut incert (Ed. Cartier, 133 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Triptic fascinant În romanul caleidoscopic, splendid scris, se împletesc
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]