KorAP: Find »[drukola/base=chef & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...289 >

7,208 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

bancheta unsuroasă: - He, he, se mai strânge funia de par, începe să-i mai strângă cu ușa, nu? Am... Dau din mână și-mi trag haina peste cap. Un cârcel îmi îndepărtează degetul mare de la dreptul de celelalte. N-am chef să mă descalț, așa că ne jucăm de-a care pe care. Am timp vreo trei ore să câștig. Trebuie să trec pe-o alee mai dosnică, unde nu mai arde nici un bec, le-au spart derbedeii. Cineva aleargă după mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

nou și Îl țintui cu ochii săi neliniștitori, care deseori păreau să-i iasă din orbite. - De ce ar trebui să-l ardă de viu? Întrebă el răgușit. Fiecare poate să facă slujba cum vrea și să adore pe cine are chef și cum i se pare mai bine. Cine sînt popii ăștia sau Inchiziția ca să hotărască dacă o metodă e mai bună sau nu decît alta? Dumnezeu, dacă există, sau Dracul vor fi cei care vor hotărî dacă felul În care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
se transforme În proprietatea privată a soțului ei, cu toate că Rodrigo de San Antonio devenise de mult proprietatea ei. Stătu pe gînduri două zile și două nopți, În care o voce răgușită părea să-i dea sfaturi, și hotărî că avea chef să facă amor cu vărul ei Roberto, despre care știuse Întotdeauna că era profund Îndrăgostit de ea, dar pe care nici nu-l băgase vreodată În seamă, se duse la el și i se dărui. Repetă aventura de vreo cinci-șase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
știut să te fac fericită? - Ba da... admise Carmen de Ibarra cu naturalețe. Te iubesc mai mult ca pe oricine de pe lumea asta, sînt În continuare Îndrăgostită de tine și mă faci foarte fericită În toate privințele... Dar am avut chef s-o fac și am făcut-o. - Așa, pur și simplu? - Așa, pur și simplu, replică ea. Mă simțeam prea legată de tine; prea prizonieră a dragostei noastre, și trebuia să aflu ce Înseamnă să fii liber... Făcu o pauză

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
pe ea ca stăpîn absolut - dădu la o parte perdelele și contemplă, prin fereastra mare, vîrful frumosului vulcan veșnic nins. Fără să-l privească, adăugă: Și m-am hotărît să-mi demonstrez mie Însămi că te puteam expulza cînd aveam chef... - Dar eu nu am făcut asta cu forța, protestă Rodrigo de San Antonio. Și În schimb, te-am lăsat să devii stăpînă absolută peste mine, peste secretele mele și intimitatea mea... - Să știu că sînt În tine nu compensează faptul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Ce-ai spus? - Că mă duc la Sevilla cu contele de Rioseco. - Nu poți vorbi serios! - Ba vorbesc cît se poate de serios... Am pregătit bagajul și o să treacă să mă ia În zori... - Dar de ce? - Pentru că așa am eu chef... - Cum adică, așa ai tu chef? - Exact cum auzi... Am chef și, cum sînt liberă s-o fac, am s-o fac... - Fără să-ți pese de ce simt eu sau de ce gîndesc... - N-ai de ce să gîndești sau să simți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
la Sevilla cu contele de Rioseco. - Nu poți vorbi serios! - Ba vorbesc cît se poate de serios... Am pregătit bagajul și o să treacă să mă ia În zori... - Dar de ce? - Pentru că așa am eu chef... - Cum adică, așa ai tu chef? - Exact cum auzi... Am chef și, cum sînt liberă s-o fac, am s-o fac... - Fără să-ți pese de ce simt eu sau de ce gîndesc... - N-ai de ce să gîndești sau să simți ceva... Contele Îmi e prieten, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Rioseco. - Nu poți vorbi serios! - Ba vorbesc cît se poate de serios... Am pregătit bagajul și o să treacă să mă ia În zori... - Dar de ce? - Pentru că așa am eu chef... - Cum adică, așa ai tu chef? - Exact cum auzi... Am chef și, cum sînt liberă s-o fac, am s-o fac... - Fără să-ți pese de ce simt eu sau de ce gîndesc... - N-ai de ce să gîndești sau să simți ceva... Contele Îmi e prieten, iar eu Îl Însoțesc pentru că mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
să mă simt liberă pentru a o face, să știu că nu depind de tine; că, deși te iubesc, te doresc și am nevoie să faci dragoste cu mine la orice oră, sînt Încă stăpînă pe mine și, dacă am chef să fac ceva, fac. - Chiar dacă asta m-ar răni? - Chiar și-așa. - Nu reușesc să te Înțeleg. - Nici nu ți-am cerut vreodată să mă Înțelegi, spuse ea. Numai să mă accepți așa cum sînt... Îl țintui lung cu acea privire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
o oră Înainte de căderea Întunericului, cînd căpitanul era pe punctul de a ordona să fie strînse velele și aruncată ancora, Niña Carmen, sprijinită În coate pe travers, alături de Ojeda, arătă spre o plajă cu nisipul alb și comentă: - Tare am chef să fac o baie pe plaja asta și să faci dragoste cu mine la lumina unui foc de tabără. Iguana Oberlus văzu goeleta sosind, Își Închise oamenii, luă armele și, din păduricea de cactuși, spionă echipajul care tocmai trimitea o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
de factori exteriori. Vreme de cinci luni În Quito, o săptămînă În Guayaquil și zece-douăsprezece zile de navigație prin apele liniștite ale Pacificului rezistase ideii de a i se dărui lui Ojeda, deși dorea s-o facă, ar fi avut chef de asta și aproape că avea și nevoie. Ar mai fi putut, de asemenea, să aibă răbdare Încă o noapte, așteptînd să ancoreze pe una dintre insulele mari unde se gîndea să se stabilească definitiv, dar, fără să știe din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
portughezul mai mult de cîteva cuvinte, ce reprezentau strictul necesar, era totuși „ceva” nedefinit În atitudinea lui și În atmosfera de pe insulă În general care-l Însuflețea pe Gamboa. Chilianul Îl ura pe Oberlus și avea prin urmare mai mult chef decît pilotul să-l știe mort, dar nu se hotăra să aibă Încredere În el, nici să-l facă părtaș la intențiile sale. În realitate, nu avea nevoie de ajutorul lui și Îi era de-ajuns ca, odată sosit momentul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
pîntecele ei umflat: — Se mai mișcă? Întrebă. — Uneori. - CÎnd o să se nască? - Nu știu. Pe insula asta și În peștera asta se pierde pînă și noțiunea timpului... Poate că mai sînt două luni. Făcu o pauză - . Nici nu prea am chef să se nască, adăugă ea. CÎtă vreme se află Înlăuntrul meu, Încă mai pot spera că va fi un copil normal. Un copil frumos. - Așa de repede ți-ai pierdut credința? La Început erau convinsă că așa va fi. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
fiecare dimineață, că nu se zărește nici o pînză la orizont și greșise Într-o privință atît de fundamentală și de simplă. Cu o noapte În urmă, citise pînă foarte tîrziu și apoi, cînd ar fi trebuit să se culce, avusese chef să facă amor, cu toate că Niña Carmen refuza acest lucru de mai bine de o săptămînă, pretinzînd că i-ar putea dăuna copilului. Se certaseră. În cele din urmă, ea acceptase, iar asta păru să-i trezească dorința și-i ceruse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
fi În stare, admise ea. M-ai viola pentru ultima oară, api mi-ai trage un glonț În cap și te-ai cărăbăni ca un nemernic... - Tu ai spus-o, sublinie Oberlus. Așa că hotărăște-te mai repede, iar dacă ai chef să vii cu mine, Începe să aduni iguane, broaște-țestoase, porumbei, ouă și tot ce mai e comestibil... Arătă spre Knut. Iar tîmpitul ăsta să te ajute să golești butoaiele cu rom din peșteră și să le umpli cu apă. Profită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
ordine, și era hotărît să-l Îndeplinească, indiferent cît l-ar fi costat și cine ar fi murit. Sosi noaptea, Niña Carmen veni să se culce alături, iar el nu ezită s-o lege de drugii de la pat. - N-am chef de surprize, spuse. Știu că mai devreme sau mai tîrziu o să adorm, și nu voi Îngădui ca voi să-mi faceți de petrecanie ca să vă Întoarceți pe insulă și să așteptați să vină cineva să vă salveze... Așa o să fim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
vremea respectivă eu voi fi traversat deja munții, Întrînd În pădure.. Acolo n-o să mă caute nimeni... - Mereu mă iei prin surprindere. - Nu Încerc să te suprind, Îi răspunse. Nu Încerc decît să-mi salvez viața și nu mai am chef să ucid, chiar dacă nu mai Însemni nimic pentru mine. Nimeni nu Înseamnă nimic, pentru că dacă e să obțin de la o femeie ce am obținut eu de la tine, cred că e mai bine să fiu singur... Dădu din cap. Nu vreau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
plăcere. Voi Învinge...! Voi Învinge, pentru că eu, Oberlus, Iguana, Înving mereu... Puse mîna pe vîsle și mai Înfruntă o dată marea, care nu era nemărginită. Lungi, blînde, leneșe, valurile se spărgeau fără furie sau putere pe o plajă interminabilă; valuri fără chef de luptă, dar capabile, prin dimensiunea lor și prin ciocnirea curenților, să scufunde o ambarcațiune la un moment dat, iar Oberlus Își dădu seama de asta cînd se afla foarte aproape de coastă. - Apucă timona! porunci el. Ține mereu pupa spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

chiar cu moarte de om, dar nu din pricini de înverșunare ori de ură, ci pentru că n-ar fi avut încotro. Oricum, gazetelor, pe o vreme ca asta, cînd nu se întîmpla nici o nenorocire, și de fapt nimeni nu avea chef să afle că se petrec nenorociri, o poveste palpitantă cu alde Cocoș le ținea vînzarea. Dădea cu flitul la guvern, și făcea bine cititorului, lăsîndu-i impresia că și aici e un fel de Americă, nu doar pentru că se plimbă lumea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
impresionau. Lumea deja se obișnuise cu titlurile negre "un jandarm și doi săteni găsiți morți în Tatlageac. Cocoș și-a iscălit fapta." Altceva te făcea să simți o amenințare sumbră. Aerul de carnaval care învăluia totul. Cocoș era fotografiat la chefuri, înconjurat de ciraci scoțînd în față cit mai mult armele, puști Peabody, rămase din războiul cu turcii, zîmbeau arătîndu-și dinții albi și lați, perfect aranjați în gură, avea o față sănătoasă, mereu proaspăt bărbierit, ceea ce ți-l făcea simpatic, un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
din umeri, "pe mine nu mă interesează să-mi explic una sau alta, doresc numai, dacă se poate, să aflu cîte ceva despre o mare figură a vremii noastre de la o persoană autorizată". Se făcuse deja a treia zi de chef, Lică Făinaru n-avea somn, a lipsit doar cîte o oră, două, cînd femeiușca de lîngă el se pisicea prea tare, prea insistent. O dată l-a privit întrebător, a înțeles că era vorba de o "favoare", dacă nu cumva, ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
Făinaru n-avea somn, a lipsit doar cîte o oră, două, cînd femeiușca de lîngă el se pisicea prea tare, prea insistent. O dată l-a privit întrebător, a înțeles că era vorba de o "favoare", dacă nu cumva, ar avea chef să se ducă el cu demoazela de la garsoniera din Cotroceni, cu coada ochiului vedea expresia de pe chipul ei ușor umflat de oboseală, era indiferentă cu cine ar fi mers, dar voia să meargă neapărat. A zîmbit încurcat, arătîndu-se stânjenit și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
circiumă și comandă tot ce le trebuie. "Vezi că în două-trei zile venim și dacă n-ai de toate îți mai facem o gaură pe lîngă alea șapte pe care le ai de la mă-ta !" Și crezi că are cineva chef de o gaură în plus? N-are nimeni, dom'le. Ei, ce să-ți mai spun, e lucru mare să te duci pînă la Sarichiojd să dai ochii cu alde Cocoș. Da' ce, crezi că m-aș fi dus dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
am renume. Un renume care garantează!" Și înainte de a izbucni în rîs și-a dus paharul la gură. Cum era și normal s-a înecat, coniacul s-a vărsat pe fața de masă, pe hainele boțite de atîtea zile de chef, întreg trupul i-a fost cuprins de spasme, se înecase de-adevăratelea. Chelnerul s-a repezit cu o expresie radioasă de mulțumire. Pentru că fusese prevăzător ori pentru că în sfîrșit îl putea da afară din restaurant? Pentru amîndouă. După un minut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
probabil arăta îngrozitor. Avea o barbă cenușie, crescută anapoda, părea mai murdar decît era. Făinaru fiind spînatec arăta mult, mult mai bine. Asta era desigur unul din "secretele" meseriei, niciodată nu-ți puteai da seama dacă era înainte ori după chef. Era destul de tîrziu, dar nu atît de mult, încît să se îngrijoreze de soarta ziaristului. De fapt nu simțea nici o obligație, asta fusese viața lui pînă acum, tot asta va fi și mai departe. Întîlnirea sa cu Bîlbîie nici măcar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]