13,997 matches
-
în ordinea înscrierii, care este asigurată doar dupa plata taxei. Participarea poate fi anulată și taxa restituită cu maxim 3 zile înaintea derulării sesiunii. PREGĂTIRE Pentru a permite un feedback specific și eficient, solicităm participanților să completeze în prealabil un chestionar care să schițeze proiectul dumneavoastră și parametrii unei posibile campanii de crowdfunding pentru acesta. Chestionarul va va fi transmis în momentul înscrierii. Vă rugăm să ne transmiteți chestionarul completat până cel târziu în data de 13 iulie la andra@filmetc
CROWDFUNDING: Finanțarea independentă a proiectelor creative [Corola-blog/BlogPost/92442_a_93734]
-
taxa restituită cu maxim 3 zile înaintea derulării sesiunii. PREGĂTIRE Pentru a permite un feedback specific și eficient, solicităm participanților să completeze în prealabil un chestionar care să schițeze proiectul dumneavoastră și parametrii unei posibile campanii de crowdfunding pentru acesta. Chestionarul va va fi transmis în momentul înscrierii. Vă rugăm să ne transmiteți chestionarul completat până cel târziu în data de 13 iulie la andra@filmetc.org. Pentru detalii și informații: Andra Stoica | andra@filmetc.org | 0758-904-522. FORMATORI CORINA ȘUTEU este
CROWDFUNDING: Finanțarea independentă a proiectelor creative [Corola-blog/BlogPost/92442_a_93734]
-
un feedback specific și eficient, solicităm participanților să completeze în prealabil un chestionar care să schițeze proiectul dumneavoastră și parametrii unei posibile campanii de crowdfunding pentru acesta. Chestionarul va va fi transmis în momentul înscrierii. Vă rugăm să ne transmiteți chestionarul completat până cel târziu în data de 13 iulie la andra@filmetc.org. Pentru detalii și informații: Andra Stoica | andra@filmetc.org | 0758-904-522. FORMATORI CORINA ȘUTEU este președinte al Asociației Film ETC. și al Festivalului de film Making Waves de la
CROWDFUNDING: Finanțarea independentă a proiectelor creative [Corola-blog/BlogPost/92442_a_93734]
-
respectiv, în original; certificatul de naștere, în copie xerox; certificatul de căsătorie, dacă este cazul, în copie xerox; adeverință medicală tip; copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; 3 fotografii tip buletin de identitate; fișa chestionar completată pentru admitere; completată pentru admitere; adeverință de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate); Activitatea de admitere propriu-zisă presupune susținerea unui interviu în fața comisiei de admitere și completarea unei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93268_a_94560]
-
pentru admitere; completată pentru admitere; adeverință de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate); Activitatea de admitere propriu-zisă presupune susținerea unui interviu în fața comisiei de admitere și completarea unei fișe chestionar. În cadrul interviului se analizează disponibilitatea candidatului pentru programele propuse în cadrul facultății, cunoștințele, competențele academice ale candidatului. Concurenții vor fi declarați admiși ținându-se cont de ordinea ierarhică a mediei obținute la concursul de admitere. Afișarea listelor finale cu persoanele admise
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93268_a_94560]
-
relațiilor cu Ungaria”. În octombrie 1989, la granița româno-ungară, asupra a doi membri ai serviciilor de informații ungare, este găsită o chitanță olografă pentru 20.000 lei semnată de László Tőkés, două pagini cu informații date de acesta și un chestionar a cărui ultimă întrebare era: „Când credeți că va cădea Ceaușescu?”, la care Tőkés nu a completat nici un răspuns. Nu știa, nu i s-a spus. Faptul vine să întărească teza conform căreia Tőkés nu a fost decât un simplu
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
autoritățile române, precum și pe informațiile prezentate de statele membre, de organizații internaționale, de experți independenți, precum și pe informații din diverse alte surse. Comisia a întreprins mai multe misiuni în România, rapoartele luând în considerare și răspunsurile date de România la chestionare detaliate pregătite de Comisie. ******** Prezentăm punctul de vedere al CSM referitor la Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu despre progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, publicat la 22 ianuarie 2014: Raportul dat publicității la
Raportul CE privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [Corola-blog/BlogPost/93171_a_94463]
-
posibilitatea de a adresa întrebări medicilor SMURD în cazul în care au nevoie de informații suplimentare sau au o nelămurire, primind răspuns în cel mai scurt timp, și totodată de a-si testa cunoștințele despre acordarea primului ajutor printr-un chestionar (cu opțiunea de a publica rezultatele pe canalele social media). Pentru a fi la curent cu ultimele noutăți Lecția de prim ajutor, utilizatorii pot vizita secțiunea Noutăți sau se pot înscrie la e-newsletter (www.lectiadeprimajutor.ro/newsletter Sursa : Ultimă oră
”Lectia de prim ajutor” aplicaţia pt. tablete [Corola-blog/BlogPost/93390_a_94682]
-
în favoarea promovării unui mesaj favorabil unor diverse entități private. Reacția breslei la aceste abateri este destul de firavă. Ineficiența, slaba organizare și lipsa de reprezentare a structurilor asociative ale breslei sunt un simptom al puternicei divizări care afectează comunitatea media românească. Chestionarul cu care portalul nostru v-a obișnuit, a încercat să afle de această dată, care sunt “cauzele prăbușirii presei românești”. Le determină, sunt de părere 69%, dintre participanții la vot“lipsa de reacție față de valul de mizerii emanate în spațiul
Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public [Corola-blog/BlogPost/93424_a_94716]
-
fără să urmezi o facultatate de profil. Merită atunci să faci o facultate de jurnalism, am întrebat noi? Da, susțin 25% dintre cei care au răspuns la această întrebare. Nu, nu merită, sunt de părere restul de 18% dintre votanți. Chestionarele la care site-ul nostru vă invită să răspundeți periodic, reliefează creșterea interesului cititorilor pentru acest gen de sondaje. Vă așteptăm, alături de noi, și în săptămânile viitoare. UZPR
Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public [Corola-blog/BlogPost/93424_a_94716]
-
mai mult sau mai puțin istoricește determinată. Adresanții selectați sînt S.G. maistru frezor din Lugoj, R.T., profesor de română, București, B. I., dactilografă la cooperativa Decorativa. Pentru o mai riguroasă sistematizare a răspunsurilor naratorul a atașat la textul trimis și un chestionar privind datele personajului: Numele: VÎrsta: Detalii fizionomice: Starea civilă: Ocupația: Date caracterologice: Date biografice: Trăsături particulare distinctive: În urma acestei demers naratorul a primit următoarele răspunsuri pentru care aduce mulțumiri celor trei co-naratori cvasi-anonimi. 1. MARCEL ALBU țvăzut de S.G. maistru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
moment, fără aparat critic și suport tiințific nu puteau fi publicate. „Arhiva” Olimpiei Bădăluță a ajuns la mine prin bunăvoința fratelui meu, generalul Gheorghe Cernat, după moartea verișoarei noastre, în iunie 2008. între foarte multele însemnări, scrisori, documente, am găsit „Chestionarul” folosit pentru strângerea informațiilor și mărturiilor celor bătrâni și mai multe mărturii înregistrate în 1960 și 1970 care au fost folosite în prezenta lucrare, unele fiind redate integral, alături de unele documente din Fondul Vasile Rosetti. Am considerat că este de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10.000 m2 1 falce = 80 prăjini Gavril Bădăluță (1900-1970), Caliopia - Galafira plecată din Lunca în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a format și s-a dezvoltat satul Luca din comuna Filipeni - județul Bacău Sunt născut în 2 martie 1900 în satul Lunca. Când răspund la chestionarul de mai sus am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a format și s-a dezvoltat satul Luca din comuna Filipeni - județul Bacău Sunt născut în 2 martie 1900 în satul Lunca. Când răspund la chestionarul de mai sus am 70 de ani. Părinții mei au fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lua în parte, țăranul care ara, punea sămânța, muncea, lua 3 părți și boierul 2 părți, iar în cazul în care boierul dădea pământul arat și însămânțat, lua 3 părți și țăranul, pentru toate muncile, lua 2 părți. Răspunzând la „Chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gh. Boca, în vârstă de 90 de ani în 1970, absolvent al școlii de agricultură de la Trifești - Roman, se dovedește a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Statului București, Acte și legiuiri, Seria I, Vol. II, București, 1907, p.890. 25 Karl Marx, însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță. 28 Arhiva Primăriei Filipeni: Reforma agrară din 1921. Cele 20 de hectare ima fuseseră cumpărate de o parte dintre cei împroprietăriți, nu era al comunei. În funcție de suprafața plătită era și numărul de vite care puteau fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
elevii care se dovedeau silitori la învățătură. Despre modul în care erau răsplătiți elevii silitori mi-a povestit și tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, fost elev al lui Postoi. De asemenea, toți cei care au fost solicitați să răspundă la Chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, menționează modul deosebit de a stimula elevii la învățătură, instituit de Gheorghe Postoi, cu ajutorul lui Daniel Justett, dar și din veniturile moșiei Dobreana a fraților Sterian. în fiecare sâmbătă, relatează alt elev al lui Postoi, învățătorul Ghiță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gheorghe Boca, în vârstă de 90 de ani în 1960, lasă mărturie scrisă cu mâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, femei și bărbați, au lăsat mărturie despre „industria” țărănească și meșteșugurile artistice care duceau la crearea îmbrăcămintei de purtare obișnuită, și de sărbătoare, care se producea și se purta în satul Lunca. Probabil că de la ei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui devine și discuție principală despre rostul poeziei; atât de mult sunt provocate și alarmate câteva esențiale principii. În studiul pe care i-l consacra, Vianu prevăzuse că problema ermetismului și cea a accesibilității poeziei ermetice vor deveni reperele unui chestionar curent. Cu Joc secund intra la 1930 în literatura română pur și simplu o nouă artă. Chiar dacă poate fi explicată, teoretizată, decodificată, asemenea poezie se va afla mereu înaintea unei întrebări dezarmante prin simplitatea ei: de ce anume trebuie să existe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tranzit paradigmic dinspre societatea informatică (marcată de globalizare, calculatoare, internet) înspre una ecologică (caracterizată prin sustenabilitate, încurajarea modelelor sănătoase de viață, avansul tehnologiilor medicale și al biologiei avansate). Metoda Delphi nu este nimic altceva decât interogarea standardizată, pe bază de chestionar, a unui grup de experți. Singura deosebire în raport cu studiile similare de pe piață este aceea că fiecare specialist are acces la răspunsurile celorlalți și poate să-și modifice prognoza în funcție de părerile colegilor. Aparent incertă, metoda Delphi furnizează cele mai realiste previziuni
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
rubrică dedicată expozițiilor de pictură, sculptură etc., albumelor, curentelor artistice „la zi“) etc. CAFENEAUA LITERARĂ (Pitești, ISSN 1086 - 2366; director: Virgil Diaconu, redactor-șef: Marian Barbu), anul XI, nr. 5 (124) / mai, 2013. Interesantă „anchetă a Cafenelei literare“ - pe baza chestionarului celor opt întrebări cardinale pe tema spinoasă a poeziei postmoderne puse de poetul Virgil Diaconu - continuă cu aportul scriitorului Lucian Scurtu: «poezia nu trebuie să fie nici [modernă], nici postmodernă; poezia trebuie să fie eternă!» (pp. 4 - 6). Sunt prezenți
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
din județul Mehedinți, a căror înființare era cerută de necesitățile didactice cât și de nevoia de cultură resimțită în mediul rural, devin tot mai numeroase. Astfel, dacă în anii 1902-1903 existau 20 de biblioteci populare 59 , în anul 1906, ( în Chestionarul general al expoziției generale române din 1906)figurau 79 de biblioteci sătești 60, număr mic, totuși față de cele cca. 400 sate și cătune cât avea în acea perioadă județul. Dar, față de situația existentă cu numai un deceniu înainte, progresul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
cultural științifice de actualitate. Între temele mai importante pot fi evidențiate cele privind explicarea științifică a unor fenomene ale naturii, profilaxia și tratarea unor afecțiuni, foloasele învățăturii și culturii, înființarea de muzee etnografice etc. 68. Pe baza datelor furnizate de chestionarul din 190669, putem face un comentariu mai larg asupra organizării acestor cercuri. Din totalul de 168 comune, câte existau la acea dată, au răspuns la chestionar un număr de 180 de comune. Dintre acestea, la cele 18 cercuri participau 126
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
învățăturii și culturii, înființarea de muzee etnografice etc. 68. Pe baza datelor furnizate de chestionarul din 190669, putem face un comentariu mai larg asupra organizării acestor cercuri. Din totalul de 168 comune, câte existau la acea dată, au răspuns la chestionar un număr de 180 de comune. Dintre acestea, la cele 18 cercuri participau 126 de comune ceea ce reprezenta, în medie, 7 comune la activitatea unui cerc . Date interesante ne sunt furnizate și în legătură cu numărul acțiunilor publice ( conferințe și programe artistice
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]