54,187 matches
-
cazul Vadim Feluritele comentarii apărute în presa cotidiană despre refuzul președintelui Iliescu de a-l grația pe Miron Cozma păcătuiesc, după părerea Cronicarului, prin procese de intenție. Iliescu i-a refuzat grațierea lui Cozma după ce s-a consultat asupra acestei chestiuni cu reprezentanții Ministerului Justiției. Faptul că acest refuz a fost urmat de sugestia adresată lui Cozma, de a solicita un recurs în anulare, dacă vrea să scape, nu e mai mult decît un politicos sfat tehnic dat cuiva care și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
că romanul lui Torrente Ballester este departe de a se rezuma numai la atît. Căci un loc aparte ocupă în această nouă interpretare a venerabilului motiv, problematica filozofică, resuscitarea conflictului baroc dintre predestinare și liberul arbitru, dintre determinare și libertate, chestiunea autonomiei individului în raport cu Dumnezeu, cu diavolul, cu propriul destin... Din acest punct de vedere o cheie de lectură cît se poate de utilă ne oferă autorul însuși în moto-ul din Jurnalul lui Hugo, ales, după cît ne dăm seama
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
dintre cei apți de muncă!), chitiți să părăsească urgent această corabie care ia apă prin toate părțile, ar fi curată nebunie ca Occidentul să suspende vizele pentru români. Ce-i drept, rapiditatea de țestoasă cu care guvernul se mișcă în chestiunea "dosarelor integrării" arată că el știe foarte bine cum stau lucrurile. Lașitatea miniștrilor, care-l împing în față pe Adrian Năstase ca pentru a-și pregăti explicațiile viitoare pentru eșecul de proporții (parcă-i aud, cu miorlăieli à la Dincă
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
toată lumea știa ce va face, el reușea sistematic să-și dezechilibreze adversarul și să-i treacă mingea printre picioare! Exact ca și Atanasie al nostru!) Așadar, de ce Miron Cozma a ajuns în zeghe, iar Stănculescu și Chițac nu? Am întors chestiunea pe toate fețele și n-am găsit decât un răspuns plauzibil: pentru că șeful minerilor n-a făcut parte din complotul anti-ceaușist condus de la Moscova! Pentru el n-a avut cine să garanteze și cine să facă presiuni. Desperado nimerit cam
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
din instinct, probabil, mă apucase una din crizele mele de naționalism, nu prea frecvente, ce-i drept. În epocă, asta mi se păruse un paradox: noi, care puteam să fim mai sovietici decât sovieticii și mai marxiști decât marxiștii în chestiunile de dogmă generală, să fim aplaudați că nu fuseserăm de acord... A se slăbi! De aceea, vizitând Praga, nici nu prea mă mai dădeam de român. Să nu se creadă cumva că mă fălesc cu un lucru fals, în care
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
lor cultural, politic, social în schimbul aderării la, să-i spunem, "Europa civilizată". Am făcut acest scurt ocol prin articolul din reputata revisă new-yorkeză pentru că Timothy Garton Ash, bun cunoscător al fostului lagăr socialist, prezintă mult mai tranșant o seamă de chestiuni ca-re-i preocupă și pe invitații Centrului de Studii Comparate, în primul rând problema identității regionale și șansele ei (mici) de supraviețuire. Revenind la seminarele alcătuite de A Treia Europă, trebuie remarcată de la început foarte buna calitate a selecției textelor, a
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
absolută a Franței, și, pe de alta, în omnipotența continentală (ba chiar globală) a acesteia. Sigur, dacă ne luăm după frazele ambalate în țiplă ale amicilor de pe Sena, noi, românii, am fi cel mai grozav popor și e doar o chestiune de secunde până vom fi puși în drepturile care ni se cuvin încă de pe vremea lui Vercingetorix! Numai că aceeași Franță care ne promite solemn intrarea în Uniunea Europeană e unul dintre adversarii majori ai extinderii! Ca să nu mai vorbim că
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
Ca de obicei, Vatra are idei bune pentru care Cronicarul își exprimă cea mai cordială invidie. Proprietățile regelui la drept vorbind Pe seceta de subiecte a verii ziariștilor, curată mană cerească a fost noua cerere de restituire a proprietăților Regelui. Chestiunea i-a reanimat și pe politicieni și a produs interpretări de tot felul din cauza relației normalizate dintre locuitorul de azi al Cotrocenilor și fostul proprietar al acestui palat. Fără a fi istoric, Cornel Nistorescu l-a prins în flagrant de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
Năstase a acuzat recent România liberă că i-a numărat incorect proprietățile imobiliare, acuzație la care ziarul condus de Petre Mihai Băcanu a reacționat cu articolul citat anterior. Să se profileze un duel al premierului cu România liberă asupra acestei chestiuni sensibile sau Adrian Năstase va prefera soluția, clasicizată de alți demnitari, de a se adresa Justiției. * Deținătoarea portofoliului acestui minister, Rodica Stănoiu, a beneficiat conform propriei sale declarații, de prevederile legii caselor naționalizate, pentru a-și recupera o moșie cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
greșeală. Da, cum citiți! Versul al treilea din strofa a doua nu este "tresar din somn", cum apare pe buletinul de examen, ci "tresar prin somn". Așa ceva nu e permis. Nu e doar o minoră... aproximație în transcriere. E o chestiune de sens. Și de respectul ce se cuvine arătat, și pe care elevii trebuie să-l deprindă, voinței autorului. Și acum, întrebările. între altele, s-a cerut elevilor să "prezinte semnificația simbolului apă, din fragmentul citat". Lasă că nu știu ce caută
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
a spontaneității. Dar închizîndu-se în direcția intenționalității artistice, s-a deschis în direcția comunicării/ amalgamării cu realul. S-ar zice că, în cruciada sa împotriva literaturii, s-a aliat cu acesta într-un grad care, teoretic, i-a pus în chestiune însăși identitatea. Un punct al programului suprarealist stipula abolirea tuturor granițelor date de rațiune (în cel de-al doilea manifest, Breton denunța "caracterul factice al vechilor antinomii"). În acest cadru revoluționar, conceptele de imaginar și real nu se mai opun
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
irită. Orice delir ajunge la el, ca apoi să se reîntoarcă decepționat. Cum de nu s-au mai terminat odată crizele religioase în omenire? Pînă cînd va mai profita Dumnezeu de atîtea semne de întrebare? Cît ne vor mai plictisi chestiunile ultime?... Și unde-i otrava care, spulberînd amintirile, să-mi ajute să fug din Dumnezeu?" Altădată medita în stilul lui paradoxal care, în faza sa franceză, îi va deveni caracterizant: "Trebuie să te gîndești zi și noapte la Dumnezeu, pentru
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
carte. Nici una dintre așteptările (malițioase) trezite fără îndoială de această frază nu vor fi confirmate. Maturitatea versurilor Zverei Ion, evidentă oriunde s-ar deschide acest volum de aproape 100 de pagini absolut lipsite de stîngăcii, este în primul rînd o chestiune de stil: "tot ce e rotund/ nu-ți taie moartea,/ o strînge/ ca pe o picătură luminoasă/ globul ochilor sau ea e totuna, așa se spune printre corăbieri,/ dar dacă moartea rămîne bulbucată/ ca un pește gravid/ poți s-o
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
fie că... nu avem bani pentru a ni le cumpăra, ne aflăm la acest capitol într-un dezavantaj cronic. Cum de îi scapă perspicacității d-lui Alexandru George o atare pe cît de umilă pe atît de constrîngătoare circumstanță? Însă chestiunea mai poate fi pusă și altfel: comentînd, cum apreciază eseistul, cel puțin o duzină din volumele d-sale de eseuri și publicistică (cel puțin pe acestea îl încredințăm că le-am citit!), înseamnă că ne-am ocupat, în cunoștință de
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
valoarea indivizilor care îl compun; și un stat care lasă pe planul al doilea interesul dezvoltării și înălțării lor spirituale, preferându-i un grad mai mare de competență administrativă sau acel simulacru de competență pe care îl dă practica în chestiuni de amănunt; un stat care face din cetățenii săi niște pitici, pentru ca ei să fie instrumente mai docile în mâinile sale, chiar dacă o face în scopuri benefice - un asemenea stat va constata că nici un lucru realmente mare nu se poate
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
frână, o îndeletnicire a mediocrilor, fericirea nu e nicidecum o consecință a virtuții ' 'cei mai puternici definesc ca virtute propria lor stare de fericire' . Tot ce e mai rău, setea de avere și putere, lenevia, frica, 'toate au interese în chestiunea virtuții: de aceea și stă ea atât de ferm pe picioare'. Ce putea spune un filosof care, precum Kierkegaard înaintea lui, și Camus, după, transmite efectele nihilismului, aducând vestea că Dumenzeu a murit? Moartea lui Dumnezeu desființează orice interdicție, e
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
la Luceafărul, unde colaboram și unde mi-a fost primit cu greutate, redacția (Virgil Teodorescu, S. Damian, Georgeta Horodincă) opinînd că nu merită o pagină de revistă "un tîmpit ca ăsta"". A se reține picanta informație memorialistică! Mai delicată apare chestiunea propunerii ("doleanței", "rugăminții") ce ne-a făcut-o dl Alexandru George ca să... nu mai scriem despre d-sa și despre care am afirmat că poartă sămînța intoleranței la discuție. Cu atît mai vîrtos cu cît eseistul revine în astfel de
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
autor are prisma lui proprie și trebuie să rămînă cu vederea înlătuntrul ei. Eu sunt ca publicul cel mare, receptiv pentru toate prismele, numai să fie curate în transcrierea razelor". Zamfirescu, umilit, revine de două ori către Maiorescu în aceeași chestiune (și editorii reproduc scrisorile după manuscrise și nu după ediția, plină, apreciază ei, de erori de transcriere a ediției de corespondență Maiorescu-Duiliu Zamfirescu). În a doua scrisoare (prima revenire), autorul romanului Viața la țară (care apare tot în 1898) scrie
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
numește excelent Iordan Chimet. Perspectiva lui Chimet este șocantă - pentru că propune un ton moderat, de bun-simț, cum de prea puține ori am auzit în jurul acestui Jurnal - în anii '96-'97 era aproape o blasfemie să-ți permiți ton echilibrat în chestiuni atît de grave. Ce păreau să omită mulți comentatori de atunci, era faptul că lucruri atît de simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
cu acest specific. Oricum, cel puțin la nivel de declarații, MEC pare să fie favorabil continuării reformei. Discuțiile vor continua și vor trebui dezbătute și analizate cu maximă seriozitate deciziile de ultimă oră și semnificațiile lor. Reforma nu e o chestiune de ambiție politică sau de impact electoral. Ea presupune înainte de orice o filosofie coerentă care însoțește și garantează schimbările. La Forumul de la Sinaia, oameni din toate sectoarele sistemului de învățământ au început discuții bazate pe date concrete venite dinspre beneficiarul
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
ele în economia generală a articolului dumneavoastră? T.J.: Toate acestea îmi sună confuz. Eroarea referitoare la Transilvania este irelevantă în ceea ce privește argumentarea. Accentul asupra rolului jucat de România în evenimentele ce-au condus la Congresul de la Berlin din 1878 e o chestiune de interpretare sau de cântărire a faptelor. Data referitoare la Bulgaria este o scăpare neprofesionistă, mea culpa. Datarea greșită cu un an a clauzelor privind minoritățile n-are nici un efect asupra substanței lor. Omiterea Pactului Molotov-Ribbentrop nu înseamnă că am
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
a criticilor (de exemplu, amănuntele istorice), credeți că imaginea de ansamblu a articolului "România: la fundul grămezii" ar fi arătat cu mult diferit? T.J.: Nu - însă cu anumite corecturi factuale, fără îndoială, și poate cu o formulare mai precisă a chestiunilor sensibile, pentru a evita neînțelegerile. Altminteri, punctele mele de vedere rămân aceleași. D.R.P.: Nicolae Manolescu a interpretat, în "România literară", demersul dumneavoastră ca pe un apel către Europa. Un apel adresat Uniunii Europene care va trebui să facă față tuturor
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
fiecăruia, fiind determinată de către rațiune, cu alte cuvinte prin înțelegerea tuturor cazurilor izolate între ele. Virtutea ține mijlocul între cele două erori, de prea mult și de prea puțin, și una și cealaltă depășind sau neatingând ceea ce este just în chestiunile potrivite sensibilității sau energiei spirituale, pe când virtutea găsește totdeauna calea de mijloc și o adoptă". Printre notițele acestea filosofice făcute în 1960 se strecoară câteva strofe și versuri de Guillaume Apollinaire, absolut întâmplător. La capătul însemnărilor, în lupta ce se
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
în consecință a criticismului din acestă direcție, atitudinea "contemplativă" în raport cu ierarhia intelectuală oficială încurajată de educație după '89, înțelesul și consecințele elitismului "Școlii de la Păltiniș", "rezistența prin cultură" ca eliberare, dar și ca legitimare a regimului trecut și multe alte chestiuni arzătoare în curs de răcire prematură. Ultimele două capitole sînt mai accentuat teoretice, o parte din ideile anterioare sînt reluate și analizate cu instrumente mai specializate. Conservatorismul postbelic, naționalismul, utopianismul sau postmodernismul fac obiectul unor discuții mai conceptualizate decît în
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
tot scrie în presă că între Cotroceni și Palatul Victoria ar fi apărut divergențe din ce în ce mai mari. Ipoteza se ține în picioare pînă la un anumit punct. În ultima vreme, premierul Năstase și-a depășit frecvent prerogativele, ocupîndu-se în străinătate de chestiuni care țin de apanajul președintelui. Eternele surse ,,bine informate" de la Cotroceni susțin că Ion Iliescu ar fi iritat de inițiativele lui Adrian Năstase și că, pentru a-l aduce la locul său, i-a transmis semnale de felul celor din
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]