1,185 matches
-
Marin Preda a creat - pentru prima oară în literatura noastră - tipul chiaburului de proveniență recentă, desprins din rândurile țărănimii muncitoare în condițiile N.E.P.-ului. Scriitorul a surprins și a redat cu multă pătrundere fizionomia specifică a acestui nou soi de chiabur, trăsăturile contradictorii de caracter determinate de poziția sa socială specifică. Pe vremuri lucrase pe moșia boierească din vecinătatea satului. În 1945 a luptat cu arma în mână împotriva guvernului Rădescu, care voia să-i apere pe boieri de expropriere. A
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
autorul înfățișează descompunerea unei familii din burghezia rurală, dovedind influența exercitată asupra sa de creația lui Maxim Gorki. Împotriva «stăpânului» casei, numit impersonal «ăla0╗, de care tremură întreaga familie, se ridică fiul său mai mare, Paraschiv Moromete (...). Faptul că tirania chiaburului Moromete nu mai poate fi suportată nici chiar de fiul său, este edificator pentru chipul moral al chiaburului (...). Valoarea schițelor și nuvelelor apărute între anii 1941-1947 și cuprinse în volumul Întâlnirea din Pământuri constă tocmai în măsura în care acestea oglindesc realitatea în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Împotriva «stăpânului» casei, numit impersonal «ăla0╗, de care tremură întreaga familie, se ridică fiul său mai mare, Paraschiv Moromete (...). Faptul că tirania chiaburului Moromete nu mai poate fi suportată nici chiar de fiul său, este edificator pentru chipul moral al chiaburului (...). Valoarea schițelor și nuvelelor apărute între anii 1941-1947 și cuprinse în volumul Întâlnirea din Pământuri constă tocmai în măsura în care acestea oglindesc realitatea în aspectele ei semnificative. Schița În ceată reprezintă un patetic document de acuzare al exploatării chiaburești. Autorul folosește forma
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și personaje variate și originale. Lupta de clasă apare - în nuvela Desfășurarea - în tot dramatismul și complexitatea aspectelor sale, într-un moment de răscruce din viața sătenilor din Udupu, când se înființează Gospodăria Agricolă Colectivă (...). Lupta împotriva vechilor și noilor chiaburi este cu atât mai aspră, mai grea cu cât stihia mic-burgheză a corupt unii comuniști cu posturi de răspundere în aparatul de partid (Ion Niculae prim secretar al raionului) sau de stat (Prunoiu, președinte al sfatului popular comunal), făcându-i
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cirezi Nu de boi ci de mașini Purtătoare de lumini. Dregeți secerii tăiș Să nu ronțăie pieziș, Și să crească snopi și clăi Ca și stelele pe văi. Care-i ăla de n-ar da Pentru pace partea sa? Doar chiaburul poartă-n el Gânduri de-astea de mișel. Georgeta SAUCIUC - Daruri. În: Iașul Nou, nr.5-6, oct. 1951 Știu că tare fosta-i supărată, Ai lucrat vreo două zile-n șir Și-apoi pânza, pictoriță fată, De necaz ai rupt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mihai Zaharia și a celorlalți tractoriști din roman, criticul susține pe drept cuvânt că aceștia sunt elemente tipice tocmai pentru că sunt «fruntași între fruntași» și reprezintă de aceea «tendința de dezvoltare a realității» (pag. 112). Atunci însă când discută despre chiaburii din Ogoare noi, cronicarul identifică tipicul cu media artistică (...). În sprijinul afirmației sale, M. Gafița citează chiar date statistice, recurge la calcule și ajunge la concluzia că în satele noastre, cu o populație de 300 până la 500 familii în medie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu media artistică (...). În sprijinul afirmației sale, M. Gafița citează chiar date statistice, recurge la calcule și ajunge la concluzia că în satele noastre, cu o populație de 300 până la 500 familii în medie, trebuie să existe 15 până la 25 chiaburi. Calculul cronicarului este însă cu totul eronat. Dacă cei 15-25 chiaburi în medie din satele noastre au doi exponenți în romanul Ogoare noi, atunci restul de cca. 285-475 familii de țărani săraci și mijlocași ar trebui reprezentați, conform regulei de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
date statistice, recurge la calcule și ajunge la concluzia că în satele noastre, cu o populație de 300 până la 500 familii în medie, trebuie să existe 15 până la 25 chiaburi. Calculul cronicarului este însă cu totul eronat. Dacă cei 15-25 chiaburi în medie din satele noastre au doi exponenți în romanul Ogoare noi, atunci restul de cca. 285-475 familii de țărani săraci și mijlocași ar trebui reprezentați, conform regulei de trei simplă, prin 38 de personaje. În romanul lui Aurel Mihale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atunci restul de cca. 285-475 familii de țărani săraci și mijlocași ar trebui reprezentați, conform regulei de trei simplă, prin 38 de personaje. În romanul lui Aurel Mihale nu apar însă nici pe sfertul acestui număr. Prin urmare, cei doi chiaburi din roman sunt de patru ori mai numeroși decât ar trebui să fie, adică scriitorul, pentru a respecta datele statistice trebuia să înfățișeze numai... o jumătate de chiabur. Iată la ce absurdități se poate ajunge, dacă aplicăm consecvent criteriul statistic
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu apar însă nici pe sfertul acestui număr. Prin urmare, cei doi chiaburi din roman sunt de patru ori mai numeroși decât ar trebui să fie, adică scriitorul, pentru a respecta datele statistice trebuia să înfățișeze numai... o jumătate de chiabur. Iată la ce absurdități se poate ajunge, dacă aplicăm consecvent criteriul statistic în locul spiritului realist al tipizării! Aceeași greșală și aceeași argumentare naiv-aritmetică se întâlnește și în cronica Pe drumul înfloririi gospodăriilor agricole colective de Silvian Iosifescu, din aceeași culegere
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spiritului realist al tipizării! Aceeași greșală și aceeași argumentare naiv-aritmetică se întâlnește și în cronica Pe drumul înfloririi gospodăriilor agricole colective de Silvian Iosifescu, din aceeași culegere de articole. Când oare este necesar să apară într-un roman mai mulții chiaburi? În Mitrea Cocor de M. Sadoveanu morarul Ghiță Lungu este singurul chiabur (...). Prezența mai multor chiaburi într-o operă literară nu are neapărat legătură cu proporția numerică a acestora în satele noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și în cronica Pe drumul înfloririi gospodăriilor agricole colective de Silvian Iosifescu, din aceeași culegere de articole. Când oare este necesar să apară într-un roman mai mulții chiaburi? În Mitrea Cocor de M. Sadoveanu morarul Ghiță Lungu este singurul chiabur (...). Prezența mai multor chiaburi într-o operă literară nu are neapărat legătură cu proporția numerică a acestora în satele noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
drumul înfloririi gospodăriilor agricole colective de Silvian Iosifescu, din aceeași culegere de articole. Când oare este necesar să apară într-un roman mai mulții chiaburi? În Mitrea Cocor de M. Sadoveanu morarul Ghiță Lungu este singurul chiabur (...). Prezența mai multor chiaburi într-o operă literară nu are neapărat legătură cu proporția numerică a acestora în satele noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu Ghioceoaia, tipul chiaburului nou
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ghiță Lungu este singurul chiabur (...). Prezența mai multor chiaburi într-o operă literară nu are neapărat legătură cu proporția numerică a acestora în satele noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu Ghioceoaia, tipul chiaburului nou ridicat dintre țăranii săraci datorită speculei și strecurat în partid; Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
multor chiaburi într-o operă literară nu are neapărat legătură cu proporția numerică a acestora în satele noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu Ghioceoaia, tipul chiaburului nou ridicat dintre țăranii săraci datorită speculei și strecurat în partid; Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acestora în satele noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu Ghioceoaia, tipul chiaburului nou ridicat dintre țăranii săraci datorită speculei și strecurat în partid; Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre țăranii săraci datorită speculei și strecurat în partid; Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el caracterele tipice ale chiaburimii, dacă e un personaj șters, schematic, stereotip. Îi vom obiecta dimpotrivă că opera lui a pus în mișcare prea mulți chiaburi, în cazul când nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el caracterele tipice ale chiaburimii, dacă e un personaj șters, schematic, stereotip. Îi vom obiecta dimpotrivă că opera lui a pus în mișcare prea mulți chiaburi, în cazul când nu toți sunt bine individualizați, nu «trăiesc» sau când unii se repetă și devin inutili”. O posibilă explicație privind penuria de volume de critică literară o dă George Munteanu 76 în preambulul cronicii literare la volumul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective; dezvoltarea ramurilor anexe în cadrul acestor gospodării - iată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective; dezvoltarea ramurilor anexe în cadrul acestor gospodării - iată aspecte ale vieții satelor înfățișate cu talent, în cele 3
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective; dezvoltarea ramurilor anexe în cadrul acestor gospodării - iată aspecte ale vieții satelor înfățișate cu talent, în cele 3 nuvele de tânărul scriitor Aurel Martin. În nuvela Grânele, lupta de clasă e prinsă în momentele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acești „zori” ar fi apărut mai convingători dacă ar fi călăuzit și până acum acțiunile comuniștilor. Lipsa de reliefare a eroilor pozitivi constitue o scădere importantă a nuvelei (...). Tema aceasta a acțiunii dusă de partid pentru a smulge de sub influența chiaburilor pe țăranii muncitorii șovăielnici și a-i aduce alături de constructorii socialismului, este tratată cu multă ușurință de Aurel Martin și în nuvela Pământ în luncă (...). În Fântâna cu apă vie autorul oglindește un aspect din viața gospodăriilor colective și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
decât să accentueze un rău mai vechi și mai adânc: exploatarea. (...) Pasiunile care vorbesc despre Expoziția jubiliară din 1906 se integrează puternic în țesătura acestei prime părți a povestirii. (...) Acolo, la expoziția regimului burghezo-moșieresc și a lui vodă Carol, ei, chiaburii, reprezentaseră «țara». Dacă partea întâia a povestirii dezvoltă premizele «cazului», partea a II-a narează cum a fost săvârșită crima, închipuita crimă a țăranilor și crima reală a boierului. În cadrul acestei desfășurări a subiectului se conturează personajele, nu prea numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
găsi și oameni inteligenți și proști, și de treabă și canalii, și cinstiți și bandiți. Motivele pentru care acești oameni au intrat în PCR sunt iarăși foarte diferite și nu toate de natură egoistă și arivistă. Mama, fostă "fiică de chiabur", de pildă, a intrat în 1965-1966, când se mai decrispase PCR-ul, pentru că "e bine pentru copii!". Însă tata, deși ne iubea nu mai puțin, n-a intrat niciodată, bazându-se probabil pe faptul că era un membru PCR în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai rapid decât Înainte de 1914, noii fermieri-țărani independenți erau mai vulnerabili ca oricând. Reforma agrară a fost readusă În actualitate după al doilea război mondial. În România, reforma din martie 1945 a expropriat 1.400.000 hectare de pământ de la „chiaburi” și „criminali de război” și le-a Împărțit la peste 600.000 de țărani săraci sau fără pământ. În Ungaria, unde regimul interbelic al amiralului Horthy Împiedicase orice redistribuire semnificativă a terenurilor, o treime din suprafața țării a fost expropriată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]