1,574 matches
-
s-au ridicat din senin și au Început să cânte imnul Panther Corporation. Nici măcar nu știam că avem așa ceva. — Nici eu, zic surprinsă. Și cum era, mișto ? — Tu ce crezi ? Ridică din sprâncene cu efect comic, iar eu Încep să chicotesc. E foarte ciudat, dar parcă stânjeneala din relația noastră a dispărut aproape de tot. Adevărul e că mă simt de parcă am fi prieteni de când lumea sau așa ceva. — Și cum e cu Ziua Angajaților În Familie ? spune. Abia aștepți să vină, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
formă ușor neregulată. N-am nici cea mai mică idee ce ar trebui să reprezinte. Absolut nici una. Arată ca... parcă arată ca... Și, deodată, Îmi dau seama. Nuci ! Două nuci ! Jack izbucnește Într-un râs nebun, și alte câteva persoane chicotesc Înfundat, lucru pe care Încearcă să-l Înăbușe imediat. — Ei, asta nu face decât să dovedească că am avut dreptate, spune Jack. Nu sunt nuci ? zic neajutorată, privind către cei de la masă. — Ar trebui să reprezinte niște ovare, spune un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Și știu că vor avea grijă să ne facă să ne simțim minunat. — El e Jack, spun, zâmbind cu gura până la urechi. — Jack ! Îmi pare bine să te cunosc ! Antonio Îl sărută și pe Jack pe ambii obraji, iar eu chicotesc. — Ai o masă și pentru noi ? — A... Face o față lungă. Scumpa mea, azi avem Închis ! — Poftim ? Mă uit la el nedumerită. Dar... nu e Închis. E plin de oameni ! Mă uit la chipurile voioase din jurul meu. — E o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de Connor ! spune tata cu vocea lui, gen Basil Fawlty. — Parcă era vorba să vă mutați Împreună, spune Kerry, luând o gură de șampanie. Ce s-a Întâmplat ? — I-a pregătit micul dejun, se bagă ca musca Nev, iar Kerry chicotește. Încerc să zâmbesc, dar chipul nu vrea deloc să mă asculte. E unu și zece. Mă așteaptă Jack. Ce să fac ? Tata Îmi Întinde o farfurie și Sven trece pe lângă noi. — Sven, zic iute. Îhm, domul Harper a fost foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Emma ! spune brusc Connor, râzând. Stă În picioare În partea opusă a camerei, rezemat de perete. Terminați cu prostiile ! În primul rând, Emma poartă numărul patruzeci. Nu patruzeci și patru ! — Patruzeci ? spune Artemis pufnind În râs. — Auzi, patruzeci ! spune Caroline chicotind. Hai, că asta-i bună de tot ! — Nu porți patruzeci ? Connor mă privește siderat. Dar mi-ai zis... — Știu... ce ți-am zis. Înghit În sec, și Îmi arde fața ca un furnal. Dar am... am... — E adevărat că-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și sărăcăcioase se află un băiat bine făcut, poate că l-a supraestimat? Xenia s-a Îndreptat către unul din profesorii Însoțitori ai taberei de tineret, apoi a mers către o altă fată frumoasă, a vorbit câte ceva cu ea, a chicotit și Va a surprins-o Într-un moment când arăta către el. În timpul pauzei, Va a avut posibilitatea să-i analizeze corpul ei perfect sculptat, talia subțire, formele delicat curbate, cu experiența sa acumulată, Va a reușit s-o dezbrace
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Am fost trimisă să ofer bucurie la domnul Ștefan. Și eu ce ar trebui să fac? Pentru inceput să privesti, apoi ... Arătarea În negru reduse intensitatea luminii, Îl mai privi Încă odată, timp În care Ștefan a simțit că ea chicotește discret, și cu mare delicatețe Își ridică marginea jalobei descălțându-și Încălțările tradiționale, niște botfori cu vârf Întors, cu mișcări voit lascive Își descheie jaloba lăsând numai broboada neagră ce-i acoperea capul și fața. Trăgea puțin câte puțin marginile
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
restaurant din Europa”... Din acest moment Dan pierdu noțiunile de timp și spațiu.Avea impresia că rătăcește printr-un labirint.Peste tot se vedeau buchete mari de flori și afișe de teatru. Lore îi sufla fum de țigaretă în față.Chicotea. Dintr-un fundal se auzea o sirenă de vapor. Se plimba pe un cheu.O fetiță se juca pe faleză cu o minge.Un vapor cenușiu la ancoră. Fetița a scăpat mingea în apă.” S-a înecat apa!”. Lore chicotea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Chicotea. Dintr-un fundal se auzea o sirenă de vapor. Se plimba pe un cheu.O fetiță se juca pe faleză cu o minge.Un vapor cenușiu la ancoră. Fetița a scăpat mingea în apă.” S-a înecat apa!”. Lore chicotea din nou. Acum se afla într-un dormitor cu paturi suprapuse.Oameni care se îmbrăcau,oameni care se dezbrăcau.Ajunse în fața unei oglinzi. Imaginea îi aparținea.Lângă el,pe o bancă se așezase și vesela Lore. Amândoi purtau manuși polare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
amenințau cu bâte de baseball.Făcu eforturi disperate să părăsească banca.Imaginea se estompa.Un tip spilcuit îi arăta fotografiile unor starlete.Una din imagini îi atrase atenția.Gina sau Lore? Nu. Era el în travesti.Costum de cabaret. Lore chicotea din nou. Acum era într-o caleașcă de lux,cu un echipaj demn de Ludovic al XIV-lea. Se simțea un prinț din Levant.Privirea i se opri pe o cladie P+10E.La parter lume pestriță.Intră în lift
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de gard, Carosse privea cu atenție silueta care se apropia dinspre St Jean traversând câmpul. Stătea sprijinit de gard cu aerul relaxat al celui ce se află în propria sa grădină. Ideea care-i trecuse prin minte îl făcu să chicotească, dar imediat după aceea, când silueta se apropie și-l recunoscu pe Charlot, deveni atent și-și ascuți mintea. Amintindu-și de revolverul din buzunarul actorului, Charlot se opri la o oarecare distanță și-l privi stăruitor. Credeam că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
a reușit destul de bine. Dacă ai de gând să devii Chavel, n-o să poți rămâne aici, decât dacă accepți să mai fii scuipat în obraz încă o dată. —Și al doilea lucru? — Bunurile astea nu-i mai aparțin lui Chavel. Carosse chicoti din nou și se depărtă puțin de gard, cu mâna pe revolver, „pentru orice eventualitate“. — Iar eu am să-ți dau două răspunsuri, amice. Siguranța lui îl enervă pe Charlot care-i strigă de la distanță: Nu mai juca teatru. —Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
râsul prostesc al actorului, dar Charlot percepu râsul abstract din fundal, râsul trufaș și amical care-i ura bun-venit în oastea Diavolului. Pun pariu că Chavel s-a gândit la asta când a făcut actul de donație. Ce vulpoi bătrân! chicoti Carosse înciudat. Astăzi suntem în nouăsprezece. Cred că nu mai trece mult și-și face apariția. Vorbele lipsite de importanță ale actorului nu-l impresionau prea mult pe Charlot: dincolo de ele auzea glasul Vrăjmașului care-l întâmpina și-l încuraja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
7, încep să își aranjeze părul la 7.45 și să se machieze în jur de 8.15. În fiecare seară pe la 9, ies pe ușă dichisite la greu. Legănându-se pe cele mai înalte tocuri, se clatină spre ieșire, chicotind, și îmi spun - eu sunt de obicei ori în camera mea, ori la televizor - să fiu cuminte. De fiecare dată, chestia asta li se pare tare amuzantă, și tot de fiecare dată, mie îmi vine să le plesnesc. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fii când o să ajungi în televiziune. ― O să fiu minunat, exclamă Ben, aruncându-și brațele în sus, cu o mișcare dramatică. O să fiu un nemaipomenit prezentator de prostii. O să fiu Ben Williams, proxenetul vedetelor, cel care linge dosurile celor celebri. ― Ben! chicotesc eu, încântată că prietenia noastră a ajuns la acest nivel de tachinare ușoară. N-o să mă uiți, nu-i așa? ― Dar tu ești Jemima Jones cea inferioară, de la mizerabilul Kilburn Herald. Trebuie să te uit, nu știu pe nimeni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pe care l-am făcut vreodată. Cum ar veni, e cea mai mare schimbare din lume, și crede-mă că mă simt la fel de bine ca și tine. Tu, spune ea cu o voce de savant german, tu ești creația mea! Chicotim amândouă și intrăm. ― Bun, spune ea, măsurând încăperea. Următorul pas: hainele. Astea, mai spune ea, luând între degete materialul bluzei mele de bumbac, trebuie să dispară. Mă întreb ce au hainele mele largi și confortabile, în timp ce încep să mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
niciodată fericită. Sunt fie prea grasă, fie prea slabă, nu-i cale de mijloc. Nimic din ceea ce fac n-o poate mulțumi. ― Da, mamă. Dar tu ce mai faci? Ai mai ieșit cu fetele de la clubul de slăbit? ― O, da! chicotește ea, încântată că are ocazia să vorbească despre ea. Jacqui, îți mai amintești, ți-am povestit despre Jacqui? Ei bine, Jacqui se mărită, și sâmbătă a fost petrecerea burlacelor. Am fost într-un club de noapte! Îți dai seama, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
despre Jacqui? Ei bine, Jacqui se mărită, și sâmbătă a fost petrecerea burlacelor. Am fost într-un club de noapte! Îți dai seama, eu, într-un club de noapte! De fapt, am fost mândră de mine... Întrerup cât mama tot chicotește cu povestioara ei și în cele din urmă îi spun la revedere și mă duc sus în camera mea. Stau în fața măsuței de toaletă și mă machiez, copiind felul în care m-a machiat Geraldine pentru petrecerea de rămas-bun a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nervoasă, și Brad mă privește atent. Am mințit în legătură cu mersul pe role. N-am mai făcut asta niciodată. Brad își dă capul pe spate și râde. ― De ce să minți cu așa ceva? Stai liniștită, totul va fi bine. El continuă să chicotească, în timp ce eu îmi pun ghetele tremurând și stau locului, prea înfricoșată să mă mișc. ― Uite, spune el, luându-mă de mână. Așa se merge, mai spune, și-mi arată cum să încep cu picioarele ținute în unghi drept unul față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și-mi trimite un sărut, după care se avântă să mă prindă din urmă. Jemima și Brad sunt cuplul perfect, arată de parcă tocmai ar fi ieșit dintr-o romantică poveste de iubire, și cu toate că nu prea vorbesc unul cu altul, chicotesc împreună și se tachinează într-un fel care pare din ce în ce mai mult să aparțină unor oameni care se îndrăgostesc unul de altul. Sau poate că sunt doi oameni care se îndrăgostesc de iubire în sine? Două ore de mers cu rolele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
eu, îmi vine mie ideea salvatoare. ― Bine, Jemima. Să vedem cum te descurci. ― Mulțumesc foarte mult, izbucnesc eu. Va fi grozav. ― Aștept articolul tău în fiecare miercuri dimineață, la prima oră. Și Jemima, dragă...? ― Da? ― Sper că merită tipul. Și chicotind ca pentru el, închide telefonul. Jemima Jones obișnuia să creadă că s-a născut sub o stea fără noroc. Jemima Jones obișnuia să creadă că deși există ceva interesant și strălucitor cum e viața, n-avea să i se întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
se gândește ea. N-are cum să fie ea. Ce-ar putea face o fată ca ea printre toți acești oameni frumoși? La 10.30, Jemima se uită la ceas. ― Rahat, strigă ea. Trebuia să fiu acasă. ― N-ai grijă, chicotește Lauren. Joacă după Reguli! Fă un pic pe inabordabila! ― Trebuie să plec, spune Jemima, care este puțin mai trează decât Lauren, și ai face bine să mergi și tu. ― Nu! spune Lauren, lovind cu pumnul în masă ca să-și sublinieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dar când îmi ridic privirea, Ben încearcă să-și suprime un zâmbet. ― Ben, nu-i deloc amuzant, îi spun eu pe un ton sever. ― Nu, spune el. Ai dreptate, nu este. Dar nu se mai poate abține și începe să chicotească. E atât de molipsitor, cred că povestea e atât de ciudată că încep și eu să chicotesc, și chicotitul devine un soi de râs isteric și atunci amândoi ne dăm pe spate de atâta râs, ținându-ne de stomac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
îi spun eu pe un ton sever. ― Nu, spune el. Ai dreptate, nu este. Dar nu se mai poate abține și începe să chicotească. E atât de molipsitor, cred că povestea e atât de ciudată că încep și eu să chicotesc, și chicotitul devine un soi de râs isteric și atunci amândoi ne dăm pe spate de atâta râs, ținându-ne de stomac de durere și izbucnind în hohote. ― O, Doamne, spune eu, și-mi caut un șervețel ca să-mi șterg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
își dă seama din zâmbetul ridicol de sentimental de pe fața mea că noaptea trecută a fost de necrezut. ― Ai făcut-o! Ai făcut-o! Sare în sus și în jos și-și aruncă brațele în jurul meu, în timp ce eu încep să chicotesc. Vreau s-aud tot. ― Sunt atât de obosită, mă vait eu, prăbușindu-mă pe canapea, dar tot zâmbind. ― Nu vreau să aud prostiile astea, vreau să aud despre Ben. ― Îl iubesc, spun eu simplu, și apoi o spun din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]