2,837 matches
-
țară, ca buni români, să-și facă datoria" (după cum scrie pe o placă de marmură amplasată pe clădirea bisericii în anul 1931). În anul 1921 a avut loc un mare incendiu care a ars acoperișul bisericii, casa de oaspeți și chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), între anii 1923-1931, mănăstirea a fost refăcută prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
în care a reabilitat edificiul monahal care fusese închis în anul 1962. În perioada stăreției sale, s-a reparat Biserica "Sf. Nicolae" (resfințită în 1991), s-a deschis un Seminar Teologic în mănăstire (în 1991), s-a reparat corpul de chilii pentru ieromonahi și ierodiaconi (în anii 1994-1995), s-a început repararea Bisericii de vară "Sf. Înălțare", s-a deschis schitul de maici "Sfintele Maria și Marta" (în 1996) care se află la o distanță de 20 km de orașul Căușeni
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
de la schitul Celicul de Jos, schitul Saon devenind de sine stătător. În același an are loc și construcția bisericii vechi, folosindu-se pentru ridicarea ei: lemn, nuiele împletite și pământ. Din aceeși perioadă se mai păstrează și un corp de chilii. Un eveniment important în istoria așezământului monahal a avut loc în perioada starețului Filimon (1889-1905) când întreg schitul a fost afectat de un incendiu, biserica veche a mănăstirii scăpând acestei năpaste. În anul 1909 schitul întră sub jurisdicția Mănăstirii Cocoș
Biserica de lemn din Mănăstirea Saon () [Corola-website/Science/320404_a_321733]
-
anul 1762, prin următoarele versuri: Și atunci, un tânăr oarecare din sat <br> Numele lui Ioan, Sfântului Nicodim a urmat; <br> Din lume și rudenii cu totul au ieșit <br> De aici la mine au venit. <br> Într-o stâncă chilie și-au făcut <br> În care slujind, lui Dumnezeu a plăcut <br> Și pe el după sfârșit Dumnezeu l-a proslăvit; <br> Peștera și acum se găsește <br> Și "Chilia Sfântului" se numește. <br> Iară după oarecare întâmplare, <br> Cu
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
De aici la mine au venit. <br> Într-o stâncă chilie și-au făcut <br> În care slujind, lui Dumnezeu a plăcut <br> Și pe el după sfârșit Dumnezeu l-a proslăvit; <br> Peștera și acum se găsește <br> Și "Chilia Sfântului" se numește. <br> Iară după oarecare întâmplare, <br> Cu a lui Dumnezeu înainte apărare, <br> Rudele sfântului cele din sat <br> Moaștele cu totul le-au ridicat <br> Și în Țara Românească le-au adus <br> La oarecare mânăstire
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
de 8 frați, veniți de la Mănăstirea Noul-Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci - egumenul) Damian, numit încă de la început stareț al acestei mănăstiri. Cu străduința starețului și a fraților din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeza și alte edificii absolut necesare vieții mănăstirești. Cu timpul acestea au fost aduse la condiții mai bune, iar obștea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 14 viețuitori, dintre care 6 sunt slujitori ai altarului. Încă de la început, Mănăstirii
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
să trimită ajutoare lui Ștefan. Campania de răspuns a lui Mehmed al II-lea pentru pierderea suferită la Vaslui a tatonat terenul prin ocuparea Caffei, cetatea negustorilor genovezi, și a altor cetăți din Crimeea, apoi atacarea Cetății Albe și a Chiliei. A urmat atacarea Mangopului, de unde provenea doamna lui Ștefan, Maria de Mangop, culminând la 27 iulie 1476 cu marea înfruntare de la Valea Albă, Războieni, una din cele mai mari bătălii ale epocii, cu un raport de 12.000 de moldoveni
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
a retras la Putna, pe malul pârâului Vițău. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Tot la
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sfătuit să continue luptele cu turcii, prevăzând că va birui, ceea ce s-a și întâmplat. În amintirea acestei victorii, domnitorul a construit în anul 1488 Mănăstirea Voroneț. După sfințirea mănăstirii, Daniil se mută de la chilie în mănăstire. Aici își petrece ultima parte a vieții, fiind ales ca egumen al mănăstirii. A decedat în anul 1496 și a fost înmormântat în biserica Mănăstirii Voroneț. Pe piatra de mormânt care s-a făcut la dorința lui Ștefan
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
treilea: că aici codrul era plin de stânci uriașe. Și mai ales această de pe urmă însușire a locului se lovea cu dorința lui ca să se faca sihastru. El, adică, se hotărî să-și scobească într-o stâncă de aici o chilie, unde să se poată adăposti de greul iernii, de ploi și de fiarele cele răpitoare. Ani întregi petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână, cioplind necontenit și din greu în vârtoasa stâncă. După o muncă strașnic de grea
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
de ploi și de fiarele cele răpitoare. Ani întregi petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână, cioplind necontenit și din greu în vârtoasa stâncă. După o muncă strașnic de grea, ostenitoare și îndelungată își văzu și el sfârșită chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”" După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta într-o stâncă înălțată deasupra văii Vițăului un paraclis, iar dedesubt se află un alt loc
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână, cioplind necontenit și din greu în vârtoasa stâncă. După o muncă strașnic de grea, ostenitoare și îndelungată își văzu și el sfârșită chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”" După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta într-o stâncă înălțată deasupra văii Vițăului un paraclis, iar dedesubt se află un alt loc scobit în piatră, care îi slujea drept chilie. Paraclisul
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Această chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”" După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta într-o stâncă înălțată deasupra văii Vițăului un paraclis, iar dedesubt se află un alt loc scobit în piatră, care îi slujea drept chilie. Paraclisul are trei despărțituri (pronaos, naos și altar), o lungime de 9.25 metri și o înălțime de 2 metri. Între naos și altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-a răspândit repede, iar Daniil a
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
tatălui său la Reuseni, iar pustnicul Daniil i-a prezis că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Ajuns domnitor, Ștefan cel Mare a construit în anul 1466 Mănăstirea Putna, în apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. După sfințirea în 1470 a bisericii Mănăstirii Putna, sihastrul Daniil s-a retras în pădurea de pe malul râului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde și-a continuat viața monahală. În prezent, Chilia lui Daniil Sihastrul a deveniut un
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
anul 1466 Mănăstirea Putna, în apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. După sfințirea în 1470 a bisericii Mănăstirii Putna, sihastrul Daniil s-a retras în pădurea de pe malul râului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde și-a continuat viața monahală. În prezent, Chilia lui Daniil Sihastrul a deveniut un loc de pelerinaj, aici venind anual mii de turiști din țară și din străinătate. Video
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei. Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
sanctuare din Europa, alături de Fatima, Lourdes, Loretto, Altötting și Czestochowa. Biserica adăpostește o mică statuie din lemn a Fecioarei Maria, frumos înveșmântată. Teritoriul din jurul orășelului Mariazell a fost dat Mănăstirii Sf. Lambertus în jurul anului 1103, iar călugării au construit acolo chilii. Potrivit legendelor, ziua fondatoare a orașului este 21 decembrie 1157, dar prima sa atestare documentară datează din 1243. Călugărul Magnus este considerat ca fondator al sanctuarului, el fiind trimis de superiorul său de la Mănăstirea Sf. Lambertus pentru a predica evanghelia
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
basilica minor. Edificiul a trecut în perioada 1992-2007 printr-o restaurare generală, fiind vizitat în septembrie 2007, după terminarea lucrărilor, de papa Benedict al XVI-lea. Capela Harului („Gnadenkapelle”) formează partea veche a clădirii și se află pe locul primei chilii. Aici se află statuia Sfintei Fecioare Maria numită „Magna Mater Austriae” (Mama cea Mare a Austriei), construită din lemn din tei și înaltă de 48 cm. Statueta este îmbrăcată într-un veșmânt împodobit cu obiecte de argint și alte materiale
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
spart și a lăsat liber drumul lui Magnus. El s-a oprit în apropiere, a pus statueta pe un trunchi de copac și a construit o celulă din lemn, care a servit atât pe post de capelă, cât și de chilie. Cea de-a doua legendă relatează cum margraful Heinrich al Moraviei și soția sa, după vindecarea de o gută severă cu ajutorul Sfintei Fecioare de la Mariazell, au efectuat un pelerinaj în acel loc în jurul anului 1200. Acolo ei au construit prima
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
anu 1855 maiu 31"". În anul 1849, în timpul construcției acestei biserici, episcopul Sofronie Miclescu (1826-1851) inițiase o serie de lucrări de renovare a ansamblului Catedralei Episcopale din Huși, împrejmuind terenul cu un zid înalt și gros din cărămidă și construind chilii pentru personalul administrativ. Cu acel prilej, el a dispus să se confecționeze o catapeteasmă nouă a bisericii catedrale. Catapeteasma veche, înnoită în 1784 de episcopul Iacov Stamate (1782-1792), a fost dăruită Bisericii "Sf. Arhangheli" aflată pe atunci în construcție. Lucrările
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
se ruineze. Într-un document din 26 noiembrie 1662, care consemnează reparațiile efectuate în timpul domniei lui Vasile Lupu, se menționează că Mănăstirea Hlincea ""a fost pustiită din vremuri de demult și nimic n-a fost la acea sfântă mănăstire: nici chilii, nici trapezărie, nici averi, nici împrejmuiri împrejurul mănăstirii, nici odăjdii (...), ce stătea numai biserica pustiită și a început și biserica să se strice și era un lucru pustiit și pietrele au căzut"". Potrivit celor consemnate în același document, în timpul domniei
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
un lucru pustiit și pietrele au căzut"". Potrivit celor consemnate în același document, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) s-au efectuat importante lucrări de reparații și extindere. A fost înălțată o turlă deasupra naosului bisericii și s-au construit chilii pentru călugări, o trapeză, o pivniță de piatră, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. Vasile Lupu a închinat mănăstirea la Arghirocastro de la Adrianopole (mănăstire grecească din Rumelia, astăzi pe teritoriul Turciei europene, numele actual al Adrianopolei
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
fost folosită ca lazaret pentru bolnavi, iar în timpul "holerei celei mari" din 1848 în jurul mănăstirii au fost înmormântați morții de holeră din Iași. În anul 1854, viitorul episcop Melchisedec Ștefănescu găsea mănăstirea într-o stare deplorabilă, cu acoperișul spart și chiliile ruinate. După propriile cuvinte, ""biserica dela Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată. Pe părete în partea dreaptă sunt portretele a trei ctitori, îmbrăcați în costume domnești. Cei d'întăi ține în mână o biserică, iar în
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul spart, și plouă prin turlă; păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul. Afară de case, mai sunt niște șuri, care se vede că au rămas din timpul administrației călugărilor greci, sub cari mânăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite, în care stare
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]