1,204 matches
-
înlocuită de o biserică de zid în anul 1867 fiind apoi transferată și refolosită de noua comunitate, după un vechi obicei al zonei. Momentul ridicării acestui lăcaș pe locul actual a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, scrisă în chirilice: "„Întru slava și ci[n]stea Sfinților Mai Marilor Voevozi Mihail și Gavriil s-au făcut aciastă sf[ântă] biserecă din nou. Începeria de la martie 10 1869 și au luat sfărșit la septembrie 20 1869, în zilele pria înălțatului nostru
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
chiar dacă lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Cârținești este necunoscută. A fost ridicată probabil în secolul 18. Peste intrarea în naos se păstrează urmele unei inscripții în limba română cu litere chirilice al cărei conținut se lasă greu descifrat. În așteptarea unui efort de descifrare se poate semnala tradiția conform căreia biserica ar fi fost adusă pe locul actual dintr-un alt loc, "„sodome”", afectat de alunecări de teren. În altar, la
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
se poate semnala tradiția conform căreia biserica ar fi fost adusă pe locul actual dintr-un alt loc, "„sodome”", afectat de alunecări de teren. În altar, la proscomidie, se mai pot observa urmele unui pomelnic scris de asemenea în litere chirilice, legat desigur de momentul în care biserica a fost spoită în exterior și interior, cel mai probabil în decursul secolului 19. În Scoarța au existat până la începutul secolului 20 patru bisericuțe de lemn. Cea din centrul satului, acoperiță cu scoarță
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
Argyropoulos. Mai târziu, a fost trimis ca ambasador al Greciei la München (1849-1854) și Viena (1854-1857). A murit la Viena la 9/21 iulie 1857. În curtea bisericii se află niște pietre de mormânt vechi, deteriorate, cu inscripții cu litere chirilice. Inscripțiile sunt foarte șterse și aproape ilizibile. Pe una dintre ele se distinge anul 1834. Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni se remarcă prin simplitatea construcției și sobrietatea decorativă, fiind construită în stil baroc cu elemente ale stilului moldovenesc. Ea are formă
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
la Mînăstirea Voroneț. În prezent, exemplarul original, aflat într-o stare foarte bună în urmă recondiționării, se află la Casa Memoriala „Dosoftei” a Muzeului Literaturii Române, din Iași. Scrierea, avînd 474 de pagini, este un miscelaneu, intercalat, scris cu caractere chirilice semiunciale, în limbile română și slavona. Textul slavon este scris cu cerneală neagră, iar cel românesc cu cerneală roșie. "Codicele Brațul" conține: De asemenea, manuscrisul mai conține două rețete populare și o formulă magică. La pagina 426 se află o
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
solului și nici să aibă clopote la ele. Din aceasta cauză, creștinii au fost nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pământ. O mărturie incontestabilă o reprezintă textul unei inscripții cioplite în piatră, în limba română scrisă cu caractere chirilice, păstrată astăzi în catedrala episcopală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu: Abia după Tratatul de la Adrianopol din 1829, pe teritoriul fostelor raiale sunt construite primele biserici ortodoxe, prin transformarea unor foste moschei, așa cum este cazul bisericii cu hramul „Sfinții
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează la 1785. Lângă biserică se află „masa moșilor” care datează din secolul XVIII.
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
În 1473, Kasper Straube a produs în Cracovia prima imprimantă latină, în 1475, în Wrocław, Kasper Elyan a tipărit pentru prima dată în limba poloneză, și după 1490, de la magazinul Schweipolt Fiol din Cracovia au devenit cele mai vechi amprente chirilice din lume, și anume, textele religioase în vechea slavonă. Articolele de lux au fost o cerere mare în rândul nobilimii din ce în ce mai prospere și într-o măsură mai mică printre negustorii bogați ai orașului. Cărămida și piatra pentru clădirile rezidențiale au
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
-și aleagă alt loc de veci?"". Un caz excepțional este cel al ctitorului bisericii Hagi Nicole Dimitrevici, uneori Dumitrovici, cum se sârbizează numele, care s-a născut în anul 1730 și a decedat în anul 1802, așa cum se precizează cu chirilice în Protocolul din 26 ianuarie 1802: ""Au repousat robu lui Dumnăzeu, Hagi Nicolae Dumitrovici, lăcuitori Oreviți care au viețuit 72 ani mai nainte fiind ispovăduit și cuminăcat și în bisărica muerească îngropat prin mină Petru Iorgovici parohu și prtoprez al
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
izvor scris care atestă data de 3 aprilie 1646 ca data certă a sfințirii bisericii mănăstirii, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, este pisania din piatră cioplită de deasupra intrării în pronaos. Aceasta este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: Totuși, mai multe surse consideră că există dovezi că mănăstirea ar fi fost de fapt întemeiată înainte de 1646, foarte probabil după una din luptele cu tătarii care îl sprijineau pe Radu Iliaș, la preluarea domniei de către
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
distrugerii doar 10 "Minee" cu litere grecești, tipărite la Constantinopol, în 1843, un "Triod" cu litere grecești tipărit la Veneția în anul 1839, un "Penticostar" din 1820, o "Cazanie", un "Tipic", un "Octoih" și 11 "Minee", toate scrise cu litere chirilice, aflate în prezent la Muzeul de Istorie din Slobozia. După Primul Război Mondial, localul mănăstirii a continuat să fie ocupat de închisoarea pentru femei, până în anul 1924 când mănăstirea și patrimoniul său sunt recâștigate pe cale juridică reintrând în compunerea Bisericii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în naos, pictura este distrusă în primul registru de jos, astfel încât nu se poate vedea în întregime friza cu sfinții pictați în picioare. Inscripțiile care însoțesc tablourile ctitorilor cuprind numele și rangul fiecăruia, fiind scrise în limba română, cu caractere chirilice. În registrul median sunt reprezentate scene din viața Sfântului Mercurie. Tabloul central, decorat cu un frumos ornament vegetal, îl reprezintă pe Sfântul Mercurie în ținuta militară a armatei romane, stând pe un scaun și ținând o sabie în mână. Scenele
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de aramă. Zidul de împrejmuire datează probabil din aceeași vreme cu biserica, fiind original din piatră de munte legată cu mortar de var nestins, amestecat cu pământ. Dovada istorică a ctitorilor și zugravilor este conțiuntă în pisania zugrăvită cu litere chirilice ce se păstrează pe peretele dinspre apus al naosului: „Cu vrerea Tatălui, a Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfântu au făcut această sfântă biserică dumnealui jupânulu Cornea Brăiloiu velu Banu, dimpreună cu dumnealui jupânului Milco Băiașul nepotu de frate lui
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
(în sârbă/muntenegreană, bosniacă: "", chirilic: "Санџак"; turcă: "Sancak") sau Raška este o regiune situată de-a lungul graniței dintre Șerbia și Muntenegru. Numele Sandžak provine de la Sângeacul Novi Pazar, un district administrativ al Imperiului Otoman care a existat până la izbucnirea Războaielor balcanice în 1912, iar
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
se instalează odată cu sistemul de operare, cu un program utilitar, sau pot fi instalate independent. De exemplu, în Windows, fonturile sunt memorate într-un subdirector al directorului sistemului de operare, cu numele „Fonts”. În alfabeturile europene, si anume alfabetul latin, chirilic și grec, principalele proprietăți sunt: stilul, greutatea și lățimea caracterului. Mulțimea fonturilor având aceeași formă a fiecărui caracter în parte, indiferent de celelalte atribute (dimensiune, grosime, etc.) reprezintă o "familie de fonturi". O familie de fonturi este o colecție completă
Font () [Corola-website/Science/328637_a_329966]
-
(în sârbă/croată: "Mahmud-paša Anđelović", chirilic: Махмуд-паша Анђеловић, ; 1420-1474) a fost Mare Vizir al Imperiului Otoman în 1456-1468 și din nou în 1472-1474, scriind poeme persane și turcești sub pseudonimul Adni. El a fost un descendent al bizantinilor Angeloi și s-a nascut creștin, dar a
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
Voievod și cu blagoslovenia iubitului de Dumnezeu Episcop al Sfintei Episcopii a Buzăului Chiriu Chesarie, în noiembrie 1834 - și un Apostol tipărit la Sibiu în timpul Înaltului Împărat al Austriei, Francisc Iosif I. Cărțile sunt scrise în limba română cu litere chirilice. (2003, editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, monografia „Manasia (Ialomița) contribuții monografice” profesor dr. Sorin Geacu și pr. Adrian Scărlătescu). Parohia a posedat în trecut 9 ha teren arabil și s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea Fondului Funciar pentru
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
(sârba chirilică: Златко Јунузовић, n. 26 septembrie 1987, Lozica, RSF Iugoslavia) este un fotbalist austriac de origine bosniacă, care în prezent joacă la Werder Bremen în Bundesliga pe postul de mijlocaș. Junuzović a debutat în lumea fotbalului la vârsta de 17 ani
Zlatko Junuzović () [Corola-website/Science/335536_a_336865]
-
Luka Ivanović (în alfabetul chirilic sârb: Лука Ивановић; n. 18 mai 1992), mult mai cunoscut după numele de scenă , este un cantautor, producător și interpret sârb. La începutul anului 2015, Luke a semnat un contract de înregistrare cu casa de discuri Universal, devenind astfel primul
Luke Black () [Corola-website/Science/337043_a_338372]
-
Molin (sârbă Chirilica: Молин) a fost un sat din Banatul sârbesc. Satul a fost fondat în 1832 și a existat până în 1961. Acesta a fost situat în Nova Crnja municipiului, Districtul Banatul Central, provincia Voivodina. Satul a fost abandonat din cauza apelor subterane. Astăzi
Molin, Serbia () [Corola-website/Science/337497_a_338826]
-
citit scrierile lui Reid, la care s-ar fi referit la începutul anului 1942. Czeslaw Milosz a menționat că a citit în copilărie, de asemenea, traducerile rusești ale lui Reid, care i-au permis să învețe limba rusă și alfabetul chirilic. Un capitol din Reid apare în colecția sa de eseuri "Împărat al Pământului" (1976). În autobiografia sa, președintele american Teddy Roosevelt afirmă că Mayne Reid a fost o persoană care l-a inspirat puternic de timpuriu. Aristocrat timid și astmatic
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
limba sârbă a început în timpul sfinților frați Kiril și Metodiu. Primul a scris cărți și documente în secolul al XI-lea. Primul alfabet sârbesc a fost cel glagolitic. În secolul al XII-lea, a fost scris primul document cu alfabet chirilic. Una dintre primele cărți în limba sârbă este "Žitije velikog župana Stefana Nemanje" (Житије великог жупана Стефана Немање, în traducere "Viața lui Ștefan Nemanja"). "Žitije" a fost scrisă de fiul lui Ștefan Nemanja, Rastko Nemanjić.
Cultura Serbiei () [Corola-website/Science/331299_a_332628]
-
calendarele de munci agricole și dicționarele editate de reprezentanții Școlii Ardelene. Scrierile didactice și de literatură beletristică în ediții princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon și Bolintineanu etalate în expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
calendarele de munci agricole și dicționarele editate de reprezentanții Școlii Ardelene. Scrierile didactice și de literatură beletristică în ediții princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon și Bolintineanu etalate în expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”". Această inscripție de consacrare (pisanie) este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Este decorată cu un frumos vultur valah, este scrisă în grafia chirilică locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta menționează în inițiale la colțuri numele și titlul fondatorului Palatului Potlogi: “Io [Eu/ salutare, etc.], K [Constantin], B [Brâncoveanu], V [Voievod]“. Curtea palatului este de formă
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]