1,195 matches
-
OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P.
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Ideea europeană”, “Revista română”, “Pro Saeculum”, “Paradox”, “Dacia literară”, “Oglinda literară” etc. Poezii ale autorului au fost introduce în antologiile: “Eterna iubire” (1999), “Iubirea de metaforă” (2000), “Sonetul românesc” (în curs de apariție) etc. Despre poezia autorului au scris : Mihai Cimpoi, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu, Leo Bordeianu, Ion Iachim, Veronica Bâtcă, Tudor Opriș, Aureliu Goci, Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Gavrilă, Ioan Mazilu-Crângași ș.a.
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
lut ars, unelte de lemn, iatagane, zale ruginite, căști și ghiulele, grenade, lăzi de zestre, opinci, un meteorit, monede vechi, un plug de lemn, o balanță, Ocaua lui Cuza, „Istoria frumosului Arghir”, tipărită în chirilică, scara șeii haiducului Darie, fluiere, cimpoi, fotografii vechi, ouă încondeiate, ștergare, icoane” etc.) Cât a trăit, Toader Hrib a dorit să-și primească personal vizitatorii. Anual, mii de vizitatori de pe toate meridianele lumii au trecut pragul acestui muzeu, la sfârșitul anului 1979 fiind trecuți în jurnal
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
deși lovit în plin cu sabia, Aku reușește să se transforme în câte o creatură mică și să scape cu fuga (vezi "Jack în adâncul mării" sau "Jack și eremitul din mlaștină"). Scoțianul apare în kilt, purtând mereu cu el cimpoiul, în atotîncăpătoarea borsetă sporran. Este rotofei, dar puternic, are părul roșcat și cârlionțat pe brațe. La spate poartă o sabie zdravănă, încrustată cu rune. Îi lipsesc câțiva dinți și chiar un picior, în locul căruia are montată o mitralieră. Vorbește cu
Samurai Jack () [Corola-website/Science/319205_a_320534]
-
podeț șubred de frânghie, dar căruia nu i se vede capătul. Jack merge pe pod o zi întreagă și este nevoit să doarmă tot pe pod. A doua zi se întâlnește cu un scoțian care vine din partea opusă cântând la cimpoi. Lui Jack nu îi place muzica și își astupă urechile. Scoțianul mergea pe pod de zile întregi! Acesta nu vrea să se dea la o parte și îl ia în zeflemea pe Jack, care îi apare Scoțianului îmbrăcat în pijamale
Jack și Scoțianul () [Corola-website/Science/319285_a_320614]
-
paleolitice și ale artei atnice din cadrul așezărilor celtice omenești de aici. Asturias este un loc plin de valori culturale ce așteaptă să fie descoperite de către turiștii ce vin aici în vizită. Aici se găsește o interesantă muzică populară, ce include cimpoiul. Datorită originlor celtice din această regiune cimpoiul Ga este mai frecvent decât chitară în cadrul trupelor din sate. În Asturias există un stil architectural prorpiu numit “prerom” care se poate observa în catedralele din Oviedo ce datează din secolele 9 și
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
celtice omenești de aici. Asturias este un loc plin de valori culturale ce așteaptă să fie descoperite de către turiștii ce vin aici în vizită. Aici se găsește o interesantă muzică populară, ce include cimpoiul. Datorită originlor celtice din această regiune cimpoiul Ga este mai frecvent decât chitară în cadrul trupelor din sate. În Asturias există un stil architectural prorpiu numit “prerom” care se poate observa în catedralele din Oviedo ce datează din secolele 9 și 10. Aici se ține, în fiecare primăvară
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
a rămas cel mai cunoscut pentru perioada din Sabbath. Cu toate că este recunoscut, în primul rând că și vocalist, Martin este de fapt un multi-instrumentist, declarând într-un interviu că poate cântă și la chitară , chitară bass, baterie, vioară, claviaturi, muzicuța, cimpoi și nai. Pe albumul sau solo "Scream" din 2005, Martin a cântat că vocalist, băsist, baterist, violonist și chiar drept chitarist adițional. Albume de studio: Albume live: Compilații:
Tony Martin (cântăreț britanic) () [Corola-website/Science/316043_a_317372]
-
au evoluat în commedia dell'arte, o tradiție italiană în care niște clovni răgușiți improvizau povestiri cunoscute și de acolo a rezultat opera bufă. În Anglia, piesele de teatru elisabetane și iacobine includeau frecvent muzică de orgă, lăută, violă și cimpoi timp de o oră înaintea și în timpul spectacolului. Piesele, în special piesele istorice și tragediile, erau adesea împărțite printr-o piesă muzicală, probabil derivată de la intermezzoul italian, cu muzică, glume și dans, sau erau urmate de o după-piesă cunoscută ca
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
în presa literară din România, fiind prezentat de Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Ștefan Augustin Doinaș, Lucian Avramescu ș.a. Autor al mai multor volume de poezie, apărute la Chișinău, Iași, București ș.a., apreciate de critica literară (Eugen Simion, Alex Ștefănescu, Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga, Ion Pop, Sorin Alexandrescu, Constantin Călin, Petru Poantă, Theodor Codreanu, Florentin Popescu, Marian Popa, Adrian Dinu Rachieru, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, Vasile Spiridon ș.a.), al piesei de teatru "Prologul" (Teatrul Național "Mihai Eminescu" din Chișinău (1987 - 1988), al
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
trestie sau metal peste care este așezată gura și prin a cărei vibrație se produc sunetele instrumentului. Înălțimea notei generate de un instrument de suflat din lemn nu depinde de suflu (de acesta depinde intensitatea sunetului). De exemplu, într-un cimpoi fluxul de aer este menținut constant prin apăsarea burdufului, iar diferite note sunt obținute prin diferite digitații. Instrumentele de suflat din lemn pot fi utilizate în principiu cu un flux constant de aer (ca un cimpoi). Instrumentele de suflat de
Instrument de suflat din lemn () [Corola-website/Science/321272_a_322601]
-
De exemplu, într-un cimpoi fluxul de aer este menținut constant prin apăsarea burdufului, iar diferite note sunt obținute prin diferite digitații. Instrumentele de suflat din lemn pot fi utilizate în principiu cu un flux constant de aer (ca un cimpoi). Instrumentele de suflat de lemn au o serie de orificii care sunt acoperite sau eliberate de degete sau clape și care modifică frecvența de rezonantă a instrumentului, rezultând astfel note de diferite înălțimi. Specific, prin astuparea sau eliberarea unui orificiu
Instrument de suflat din lemn () [Corola-website/Science/321272_a_322601]
-
sfârșitul anului 1999 trupa Maago de Oz se dedică unui proiect mai ambițios: un album dublu intitulat Finisterra. Îmbătați de succes, trupa îl cheamă printre ei pe "Kiskilla" Sergio Cisneros (clape și acordeon), Fernando Ponce de León la fluier și cimpoi pentru noua poveste. Albumul editat și pus pe rafturile muzicale în anul 2000 avea deasemenea un specific folk cu influențele metall. Povestea și de această dată este una originară, spunînd povestea unei societăți dominată de Internet și mediu virtual, după
Mägo de Oz () [Corola-website/Science/321553_a_322882]
-
Carmel, George Vulturescu, Ion Brad, Petre Got, John Balaban, Valentin Tașcu, Adrian Popescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Filip, Lucian Vasiliu, Dumitru Cerna, Teofil Răchițeanu, Mihai Goțiu, Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu, Floarea Țuțuianu, Mariana Bojan, Marcel Mureșanu. Premiul pentru exegeza blagiana: Mihai Cimpoi, D. Vatamaniuc, Ilie Pârvu, Ștefan Afloroaiei, Mihai Cimpoi, Ion Bălu, Cornel Ungureanu, Dumitru Irimia, Iosif Cheie-Pantea, Corneliu Mircea, Ion Pop, Marin Mincu, Traian Pop, Felicia Burdescu, Mircea Tomuș, Doina Modola, Rodica Marian, Mircea Muthu, Corin Braga, Gabriela Gabor, Lucia Cifor
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
Balaban, Valentin Tașcu, Adrian Popescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Filip, Lucian Vasiliu, Dumitru Cerna, Teofil Răchițeanu, Mihai Goțiu, Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu, Floarea Țuțuianu, Mariana Bojan, Marcel Mureșanu. Premiul pentru exegeza blagiana: Mihai Cimpoi, D. Vatamaniuc, Ilie Pârvu, Ștefan Afloroaiei, Mihai Cimpoi, Ion Bălu, Cornel Ungureanu, Dumitru Irimia, Iosif Cheie-Pantea, Corneliu Mircea, Ion Pop, Marin Mincu, Traian Pop, Felicia Burdescu, Mircea Tomuș, Doina Modola, Rodica Marian, Mircea Muthu, Corin Braga, Gabriela Gabor, Lucia Cifor, Cornel Hărănguș, V. Fanache, Eugeniu Nistor, Florin Oprescu
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
Radulovici (Iugoslavia). Premiul pentru răspândirea operei lui Blaga peste hotare; traduceri: Ion Milos, George Pișcoci-Dănescu, Serge Fauchereau, Brenda Walker, Adam Puslojic, Yves Broussard, Jean Poncet, Horia Bădescu, Leon Briedis, Kato Hitomi, Huigang Tien, Gabrielle Brustoloni, Stelian Apostolescu, Solo Juster, Mihai Cimpoi, Bruno Rombi, Ștefan Damian, Rudolf Windisch, Solo Hâr, Markus Manfred Jung, Costas Valetas, Alexandar Petrov, Guido Zavonne, Marinao Martin Rodrìguez.
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
În anii de revigorare a conștiinței naționale din Republica Moldova, va participa la proiectul ambițios inițiat de către Institutul de Istorie și Teorie Literară (Academia de Științe a Republicii Moldova) privind „reevaluarea literaturii basarabene din perioada comunismului sovietic”. Alături de concluziile teoreticienilor literari Mihai Cimpoi, Anatol Gavrilov, Andrei Țurcanu și Sergiu Pavlicenco, observațiile personale ale tînărului cercetător au culminat în teza de licență avînd ca subiect "discursul literar "în perioada" "totalitarismului sovietic (1995). După absolvire a fost angajat, în paralel, în calitate de redactor-consultant la revista „Intellectus
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
multor publicații în română și franceză, ca de pildă "Națiunea română", care a apărut doar 7 zile sub direcția lui Ion Luca Caragiale între 37 august-1 septembrie 1877, apoi, tot în 1877 împreună cu Émile Galli "L’Independence Roumaine", după aceea "Cimpoiul", "l'Étoile roumaine", "La Roumanie contemporaine" , "La Politique". Între anii 1879 - 1891 a scris și sub pseudonimul Carillon (inspirat, poate, de carillonul de sub firma sediului ziarului "Indépendance roumaine" pe Calea Victoriei). Mai semna uneori și „Fantasio” sau „Lear”. Frédéric Damé a
Frédéric Damé () [Corola-website/Science/323170_a_324499]
-
teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari ș.a.m.d. Din conducerea partidului au făcut parte: Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova (1991-1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991-1992); Mircea Rusu, ex-deputat, presedintele Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, presedintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputati care au votat în anul 1991, Declarația de independență a Republicii Moldova; deputați și miniștri din alte parlamente și guverne democratice, reformatoare și personalități marcante din diverse domenii ale vieții publice
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
străini: G.Vattimo (L'art contemporain. Mort de l'art?, în Actes du VII-e Congrés International d'Éstétique, Ed. Acad., București, 1976, p. 270.), Al.Piru (Interpretări eminesciene, vol., Critici și metode, Ed. Cartea românească, București, 1989, pp. 69-72.), Mihai Cimpoi (Providențialismul crengian, Prefață la Ion Creangă sau orânduiala lumii, Iași, Princeps Edit, 2011), Dumitru Micu (Eseul. Personalitatea unui gen, Iași, Ed. Junimea, 1979, 310 p., în "Limbă și literatură", III, București, 1980, pp. 319-320.), Melania Livadă, I.F.Bociort, Al.Iacobescu
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
Este prezentat de asemenea cu biobibliografii în mai multe dicționare interne, internaționale și lucrări de referință, cum ar fi: Dan Fornade, Personalitățile României. Dicționar ilustrat în 10 volume, Dicționarul General al Literaturii Române, S-T, Ed. Univers Enciclopedic, 2007, Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ed. Porto-Franco, Galați, 1997, Alina Alionte, "Aniversări 2001", DUMITRU TIUTIUCA, în: EX LIBRIS, Buletin de informare bibliografică, Brăila, 2001, nr.12, pp. 49-56, Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. Ex
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
La major op.21.” Wieniawski a prelucrat de asemenea mazurci, dintre care două au devenit populare. Au fost publicate în op. 19 sub denumirea de „mazurci caracteristice”: „Oberte spontane” și „Dudziarz” (ro. Cimpoierul), în care sunt redate fidel cvintele caracteristice cimpoiului. Multe miniaturi, compuse în special la începutul anilor cincizeci, au fost însă doar lucrări tipice, cu un caracter sentimental sau spectaculos, deseori folosind ritmuri de dans popular. De cea mai mare popularitate a beneficiat „Concertul de vioară în re minor
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
mor în cer,1997, versuri, Chișinău, CRIC”Informcom” 5. Spitale pentru îngeri, 1997, versuri, Chișinău, CRIC “Informcom” 6. Potopul Cultural, 1999, versuri, Chișinău, prefață de Ioan Lupan, CRIC “Informcom” 7. Sinceritatea că Sentința,1999, versuri, Chișinău, postfața de acad. Mihai Cimpoi, CRIC “Informcom” 8. Poeme de pe timpul tăcerii de aur, 1999, versuri, Chișinău, prefață de Victor Teleucă, postfața de acad. Ion Borșevici, Editura “Abeceluș“ 9. Ziua poznelor frumoase, 1999, versuri pentru copii, Chișinău, Editura “Abeceluș” 10. Prăbușit în flori, 2000, versuri
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
de TRAIANUS, 2000, Chișinău, postfața de autor, CRIC “Informcom” 12. Colinda pentru niciodată mea, 2000, antologie de versuri, Timișoara, Editură “Augusta” 13. Moartea în Premieră, 2001, versuri, Chișinău, prefață de Tudor Palladi, referințe critice de Arcadie Suceveanu, Grigore Grigorescu, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru și Anatol Ciocanu, Editura ” Pasărea Phoenix”-”CRIC Informcom” 14. Cerul scris cu stele, 2001, versuri pentru copii, Chișinău, Editura “Pasărea Phoenix”-”CRIC Informcom” 15. Litera din Dumnezeu, 2001, antologie de versuri, Craiova, prefață de Tudor Palladi, postfața de
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]