3,731 matches
-
cam plăcea câte un pahar de vinișor, chiar mai multe. În rest era harnică și la locul ei. Robustă și muncită femeie. Într-o seară s-au aghezmuit binișor. Fusese o zi călduroasă și seara, după un grătar copios, au cinstit mai multe pahare. Dimineața s-a trezit cu femeia în pat, lângă el. Nu se putea mișca. Acuza dureri puternice în partea inferioară a abdomenului. A plătit un vecin să o ducă cu mașina la spital. La vreo lună de
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Condacul al 11-lea Noroadele credincioșilor de pretutindeni L-au lăudat pe Domnul când au fost aflate sfintele tale moaște, căci El, prin dumnezeiasca Sa iconomie, le-a ținut tăinuite în pământ și nestricate de curgerea atâtor ani. Pe acestea cinstindu-le, Sfinte Efrem, și noi ne închinăm înaintea Împăratului Vieții, zicând: Aliluia! Icosul al 11-lea Prin mijlocirea ta la tronul Mântuitorului Hristos, păzești mănăstirea de toată nevoia și necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, Părinte Efrem, căci iat-o alergând
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-și cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales în izvoarele romane, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
bravi, Nu„ cerșetori” la cei hulpavi! Cum fruntea muntele nu-și pleacă! La fel,și-a dacilor dacă. Domnul cu daruri ne-a înzestrat, Noi să le dăm la cel spurcat? A țării lege țării o facem noi! Și ne cinstim bravii eroi. Cu-a voastre minciuni i-ați compromis, Și ați crezut că ne-ați învins? Noi pe trădători nu îi iubim, Căci sânge dac,noi moștenim! În Iisus credința o păstrăm, Pe-ai noștri sfinți,îi odorăm! Țara noastră
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
importanța acestuia în viața creștinului, acum la împlinirea a șaptesprezece ani de la mutarea sfinției sale la veșnicele lăcașuri (1912 - 1998)... Câteva referințe biografice Înainte de a intra în subiectul propriu-zis vom susține că încă de la întemeierea credinței creștine ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Viitorul Părinte Arhimandrit Cleopa Ilie s-
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
acestuia în viața creștinului, în viziunea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Părăian, de la a cărui trecere la cele veșnice se împlinesc în aceste zile șapte ani... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Drept urmare, mi-am adus aminte pentru
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
câine“, existentă într-o limbă ... XXXII. DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014. Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... Citește mai mult Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești.Care este semnificația originară a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
și Oradea, foarte mulți preoți, monahi și monahii, stareți și starețe de mănăstiri și lista ar putea continua dar... ajunge!... Am constatat că poporul nostru drept credincios dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor duhovnicesc care le-a purtat grija celor sufletești, în aceste ținuturi transilvane, vreme de peste 23 de ani!... Am mai constat faptul, pe parcursul acestor zile, că acest eveniment nu a fost atât de mediatizat ca altele, deși ar fi
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Antonie Dr. Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
eram copii. Ne mai certam și noi, ca frații; Că nu primeam și jucării, Cum primeau puțini, dar... alții. Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară. Tata-l cinstea cu țuică fiartă, De ger să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească. Nu trecuse bine pragul; Noi am leșinat de râs; Moșu’ uitase toiagul Și... se pusese pe nins ! Ne tot bucuram în
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
căutându-și calea spre bărbie. Ultima dată am fost la Paștele Blajinilor. Am fost la cimitir. Este ziua în care cei mai mulți dintre fiii satului, pentru câteva ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile țării pentru a-i cinsti pe cei ce s-au dus: părinți, frați, surori, bunici, unchi, mătuși..., cei ce s-au mutat într-o margine, o margine de sat bătrân, obosit, unde liniștea te pătrunde până în adâncul ființei... Acolo sunt toți la fel, acolo toți
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
ruga sa împătimită reușind să păstreze nestinsă - și neatinsă de profan - flacăra inspirației. Indiferent dacă scrie despre trăiri proprii, despre tradiții sau obiceiuri ale românilor, dacă simte nevoia de a culege legende populare, de a povățui urmașii sau de a cinsti înaintașii, poezia sa rămâne luminoasă, plină de bunătate, sentimentele resimțite acut la lecturarea ei fiind de liniște și pace sufletească. Urmele pașilor Creatorului se disting clar pe nisipurile mișcătoare ale ființei, poezia devenind de multe ori rugă și unic instrument
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului RAIUL PE PĂMÂNT Eu știu că nu există un mai frumos Acasă Și-asta o spun ca una, ce-a tot umblat prin lume Având în ADN tradiția frumoasă Cinstind numele Țării, emblemă cu renume... Păstrând întipărită istoria ce doare, În tâmpla EI zăgazuri se rup și se ridică Generații dârze, de genii fără frică, Arzând pe Tricolor a Lupului chemare. Să ne sfințim cu Țara, în suflete Lumină Să
RAIUL PE PĂMÂNT de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370512_a_371841]
-
țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui și-a tuturor, Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori, țară, O zi pe an măcar, să te cinstim, Destul în rest, te facem de ocară Când pentru alții, din nevoi, spetim. Mi-e dragă țara asta necăjită Ce speră că-ntr-o zi va prospera, Vă jur, oricât aș fi de îndârjită Am s-o iubesc mereu, e
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
Unde-am fost mereu scuipați, De trufași și de gunoaie Să ne faci iarăși scăpați! S-avem pace în hotare, Nu români înstrăinați! Într-o Românie Mare Să trăim ca între frați! Iar în ziua când unirea De la Milcov o cinstim, Pentru toată omenirea Într-un gând români să fim! Referință Bibliografică: În gând și simțire / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
mamele rămân cu-n of... Românii mei de prima vârstă, băieți Creștini, Creștine fete, Aveți răbdare 10 zile, și-l vom serba pe Dragobete ! Biserica recunoaște 2 Sfinți cu nume Valentin (La frații de gintă latină), ce merită să îi Cinstim : 1).Sf.Sfințit Valentin de la Roma. Valentin, Preot la Roma, bun și zelos Predicator Îi convertea pe cei păgâni, la turma Blândului Păstor ! Claudiu Gotul, Împăratul (amic ce l-a apreciat !) Aflând că-i Slujitor în DOMNUL, în public l-
VALENTINE S DAY??? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369347_a_370676]
-
lor jandarmii, la nevoie. Dar totuși... Mă rog, nu tot ce face omul poate fi controlat de el însuși. Nimeni nu-i supraom. Și ați învins, dragii mei tineri și frumoși concetățeni! Suspiciunea voastră - da, “suspiciune” zic, căci, să fim cinstiți, dovada suspiciunii nu a fost încă demonstrată de conținutul actului normativ aflat în cauză - nu mai are obiect punctual. Ordonanța și-a încetat efectul. Va urma o cale mai sigură, cea parlamentară, cu opoziția de față, cu intermedierea Curții Constituționale
SUNT ȘI EU ÎN CETATE (IX) SAU... FELUL MEU DE A FI PREZENT, CU STAREA MEA DE SPIRIT, LA PROTESTELE ASUPRA O.G. NR.13 [Corola-blog/BlogPost/369356_a_370685]
-
lor a-ntinerit pădurea Regatul tot s-a bucurat nespus Cu mic cu mare au trăit minunea Nici soarele pe cer n-a mai apus. Măritul cerb îsi ocrotea cerboaica Ferind-o de primejdii neîncetat Ea surâdea precum pe câmp drăgaica Cinstindu-l ca pe cel mai blănd bărbat. Nedespărțiți prin lunci și prin poiene Blânzi cu supușii și măreți la sfat Feriți au fost tot timpul de blesteme Trăiau frumos și binecuvântat. Când vara răspândea pe vârf de munte Miros de
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
Muzică GEORGE: Pentru că tot vorbirăm mai înainte de sexul frumos - și pentru că anul acesta s-au împlinit 130 de ani de la nașterea lui George Topârceanu, un poet, în mare parte VESEL, plin de UMOR, și mare admirator al femeilor - să-l cinstim cum se cuvine! Ce-ați zice de „Fabule mici pentru oameni mari”!? Daniele, mă ajuți? Daniel: Sigur, maestre! GEORGE: FABULA NUMARU 1 - MICROSCOPICA Când pleca odată la război un om I-a strigat o cioară dintr-un vârf de pom
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
iar suntem aliați. Bombardamentele și masacrul de la Fîntana Albă nu au avut nici o logică, doar scopul de a semăna teroare și a demonstra ura contra românilor. C. Unii sărbătoresc azi intrarea în N.A.T.O. a României. Dacă ar fi fost cinstiți, natoiștii ar fi păstrat Armata României așa cum a fost, puternică și capabilă să își apere țara împotriva oricărui agresor. Așa ar fi contat în NATO ca un puternic aliat pilon. N-ar fi impus reducerea armatei la un număr de
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
Clujului precum și în viața publică locală, regională și națională. Bucuria și privilegiul de a-l fi avut pe Părintele Profesor Dorel Mân printre colaboratorii cei mai apropiați ai noștri, a fost sprijinită și mijlocita de strădania noastră comună, de a cinsti memoria Mitropolitului Ardealului Nicolae Colan. În acest mod și context, s-a stabilit o relație trainica de solidaritate, colaborare și sprijin între Părinții Profesori Alexandru Moraru și Dorel Mân și cercetătorii istoriei locale, laice și bisericești, de pe meleagurile natale ale
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
viață spirituală, culturală și științifică a Clujului, a Transilvaniei și a întregii noastre țări, insă Dumnezeu - Atotbunul și Preasfântul - Stăpânul Vieții și al Morții, a decis, ales și hotărât altfel, căci “gândurile noastre nu sunt că gândurile Sale...” De aceea, cinstind și omagiind acum personalitatea Părintelui Profesor Dorel Mân, arătăm și înfățișam reperul și modelul unei vieți de muncă jertfelnice și de demnitate, pilduitoare, pentru toți cei din jurul Sfinției Sale, mai ales pentru cei tineri, care ar fi bine și indicat dacă
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]