2,486 matches
-
TESTUL NR. 5 1. Citește cu atenție textul: Era toamnă târziu. Cei trei copaci erau goi. Numai în vârful unui măr sălbatic mai atârna un măr. Un iepure care alerga prin pădure, a văzut mărul. Într-un brad, stăteau două ciori și râdeau. Iepurele a rugat pe una dintre ele să-i rupă mărul. El a mulțumit și a vrut să ridice mărul, dar acesta a început deodată să sâsâie .... și a luat-o la fugă. 2. Subliniază și analizează numeralele
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
scrierilor lui Mihail Sadoveanu, doar ciclul de mici povestiri de război ale lui N.N. Beldiceanu (la rubrica „De pe frontul nostru”), în schimb, remarcabil este faptul că ziarul a reușit să publice multă poezie de calitate. Alături de poemele Pământ și cer, Ciorile ș.a. de Octavian Goga, se disting versurile, inspirate tot de drama războiului, al căror autor este V. Voiculescu (Șase cruci, Pe Siret, Era o zi de bătălie, Frunză verde, Oaspeții lui Ion, La Cheia Buzăului, Rănitul ș.a.). În sumar intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
voi sublinia substantivul care adună centripet celelalte cuvinte. „rece lama securii / uitată În colț” „Într-un pantof / cuibul mierlei” „niciun fluture / stârnit de vânt” „luna și o bufniță / la sfat de taină” „ornice Paul Garnier / știrbe de ace” „sperietoarea de ciori / străjer pe uitări” „În cutia cu monede / câteva frunze” „pe-o singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele pisicii” „o floare fără nume / În gardul de spini” “cuibul berzei gol / pe-acoperișul surpat” “covata crăpată / plină cu soare” Substantivul central
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai ales dacă pornește de la mentalitatea artistică occidentală) să evite prezența În textul său a unei imagini artistice (prin definiție deformatoare a realității) și folosește numai cuvinte care să evoce obiectul autentic. Pe-asfaltul străzii, un pocnet de castană trezind ciorile Un cadru bine delimitat și vizual, și auditiv. Spațiul scenei strict conturat și rezumat la cîteva lucruri și ființe: asfalt, castană, ciori; momentul: scurt și exploziv - un pocnet. Lumea s a oprit Într-o clipă eternă. Imaginea reală ca termen
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
realității) și folosește numai cuvinte care să evoce obiectul autentic. Pe-asfaltul străzii, un pocnet de castană trezind ciorile Un cadru bine delimitat și vizual, și auditiv. Spațiul scenei strict conturat și rezumat la cîteva lucruri și ființe: asfalt, castană, ciori; momentul: scurt și exploziv - un pocnet. Lumea s a oprit Într-o clipă eternă. Imaginea reală ca termen polemic Nu putem renunța totuși la termenul de imagine (reală) folosit pentru a vorbi despre structura haiku-ului și mai ales a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fără adîncimea celei de a treia dimensiuni simbolice: iaz de vară / stînjenei galbeni se-apleacă / În umbre amurg / un cormoran planează / un pic deasupra apei amurg / un pelican plonjează / și prinde un pește! liniște / zăpada acoperă piatra / sub stelele iernii ciorile se adună / În mijlocul pinului... / adiere de iarnă clar de lună În august - / pe o creangă subțire / vrabia Își freacă ciocul un crab / apare dintr-o crăpătură... / soare-n miezul nopții ce multe scoici / pe plajă-n seara asta... / maree-n
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pentru a Încerca frăgezimea liniștii, așa cum gospodina sau brutarul o fac Înțepînd cu bețișorul pita, decît acutele penetrante ale greierului. Și-mi place la nebunie acel prelung... care face din greier un vel-pitar al universului (liric). Bătînd nucile ograda mameidoar ciorile și vântul bătând nucile Patricia Lidia Iată un poem obiectiv care refuză să spună explicit (lacrimogen) ceea ce simte autorul (și ar vrea să simtă și cititorul). Poemul preferă să evoce doar un loc și un fapt din a căror conjuncție
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
evoce doar un loc și un fapt din a căror conjuncție (abia) rezultă tristețea. În economia poemului accentul nu cade pe mama și nici pe vreun exces sentimental legat de dispariția ei. Ceea ce e de spus (emoțional) mărturisesc doar ograda, ciorile, vîntul, nucile. Absența mamei (și regretul legat de lipsa ei) rezultă doar din faptul ca ciorile și vîntul scutură nucile și, cu siguranță, din acel dureros doar (care comunică subtil absența, nu doar a mamei ci și a unor urmași
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poemului accentul nu cade pe mama și nici pe vreun exces sentimental legat de dispariția ei. Ceea ce e de spus (emoțional) mărturisesc doar ograda, ciorile, vîntul, nucile. Absența mamei (și regretul legat de lipsa ei) rezultă doar din faptul ca ciorile și vîntul scutură nucile și, cu siguranță, din acel dureros doar (care comunică subtil absența, nu doar a mamei ci și a unor urmași care să-i poată ține locul). Ograda mamei este o sintagmă neutră modulată și preschimbată În loc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a mamei ci și a unor urmași care să-i poată ține locul). Ograda mamei este o sintagmă neutră modulată și preschimbată În loc al melancoliei doar de partea a doua a poemului. Cuvîntul bătînd nu este atît o personificare a ciorilor sau a vîntului cît un mod ingenios de a transfera ironic o prestație umană În seama elementelor naturii. O prestație care-și restrînge semnificația, bătaia nucilor nemaiavînd rostul tonic al recoltării. Crengile nu mai sînt bătute cu prăjina, iar nucile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
domnește, nu numai în Blois, unde se găsesc patru mii de săraci, datorită influxului care a venit dinspre parohiile vecine și din cauza sărăciei din zonă. Însă în intreagă țară sărăcia este atât de mare, încât țăranilor, lipsindu-le pâinea, vânează ciori și imediat ce un cal sau un alt animal moare, îl mănâncă; și este sigur că în parohia Chevernez, un bărbat, soția sa și copilul lor au fost găsiți morți, fără a prezenta semne de boală, singura cauză fiind foamea. Febra
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
În număr redus întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul Turiei; în 1830 apărea consemnarea Poșta Șipoti Vechi;în 1841 îngloba satele Chișcăreni și Cioara; în 1854 includea trupul de moșie Buhăieni, pe care îl pierdea în 1871; în 1887 pierdea o parte din teritoriu, pe care s-a format satul Mitoc (Șipotele de Jos). Prin Legea rurala din 1864 s-a format comuna Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Mitoc. Numele acestuia semnifică o așezare formată pe proprietatea unei mănăstiri, unde locuiau temporar paznicii vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându-se două sate:Chișcărenii Noi și Chișcărenii Vechi. Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându-se două sate:Chișcărenii Noi și Chișcărenii Vechi. Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat al comunei Șipote. În 1772, Hălcenii era consemnat ca moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându-se două sate:Chișcărenii Noi și Chișcărenii Vechi. Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat al comunei Șipote. În 1772, Hălcenii era consemnat ca moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865, ca sat al comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865, ca sat al comunei Șipote. Numele satului Iazu- Vechi este derivat de la unul din iazurile ce se găsesc pe teritoriul comunei. Iazu-Vechi (,, Iazul-porcului”) a fost sat component al comunei Coarnele -Caprei, înființat pe moșia Cioara, până în 1908, când este inclus la comuna Șipote. În1945 este înglobat la comuna Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna Șipote. In 1887, Iazu-Nou, denumit astfel prin raportare la Iazu-Vechi, este consemnat ca sat al comunei Șipote, împreună cu cătunul Arbora
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul,stoluri de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase sunt :cosașul (Locusta viridis), greierul (Lyogrielus campestris), numeroși fluturi,păianjeni,cărăbuși
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Păsările sunt reprezentate prin specii ceva mai numeroase:gaița (Garrulus glandarius), sturzul(Turdus philomelos),mierla(Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia),cucul (Cuculus Canarus), turturica(Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta viridis), șopârla
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vetrele satelor existente, fie că au format așezări noi. În acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
principale, prin aceasta reducându-se dispersarea . E cazul satului Iazu-Nou (1887) și Chișcărenii Noi (1876). Mișcările țărănești și măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că pe valea Miletinului existau în sec. al XVIII -lea un număr mai mare de așezări decât la mijlocul sec. al XIXlea . Aceasta dovedește că unele din acele așezări s-au siliștit,printre ele numărându-se și satele de lângă Șipote:Zugravi,Cioara,Mitoc,Coroleuca. În, ,Harta Moldovei” ridicată sub conducerea generalului Bawer, în a doua jumătate a sec. al XVIII- lea,sunt înscrise pe valea Miletinului 14 așezări, din care 9 au dispărut. Satul Șipote, atestat documentar încă din sec. al XV
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
totale de dări și munci. În afara așezărilor rurale înscrise pe hartă existau și câteva,,odăi” sau adăposturi pentru vite sau,,locuințe izolate”. Multe din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au dus la formarea unor așezări rurale cu un număr mare de locuitori. Ele au avut o importanță deosebită numai în înmulțirea, ,odăilor”,unele din acestea constituindu-se în așezări permanente, așa cum s-a întâmplat și în zona Șipote (Odaia Cioara). Era firesc ca o parte a participanților la aceste fluxuri migraționiste să se integreze prin căsătorie în spațiul în care lucrau. V.Tufescu (1941) aprecia că apogeul acestor migrații sezoniere a fost atins în ultima parte a sec. al XIX
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]