1,570 matches
-
7 Noiembrie Nr. 102. Teodosiu Corneliu, Colentina, str. 30 Decembrie Nr. 4. Teodosiu Zitti Eugenia, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 13. Tomescu Steliana, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 63. Caltaru Cornelia, Dudești - Cioplea, sos. Pulberăriei Nr. 150. Dolinescu Maria, Dudești - Cioplea. Buricovici B. și Burach Ștrul, Grivița, șoseaua Chitilei Nr. 153. Georgescu Milostivu Aurelia, Grivița, șoseaua Chitilei Nr. 167. Luca Valeria, Grivița, b - dul Bucureștii Noi Nr. 81. Pârvan Lepădatu Elefterie, Grivița. Popescu Alexandrina, Grivița, b - dul Bucureștii Noi Nr. 183
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
școlar al județului Caraș-Severin. Ion C. Ceaușescu, profesor, director la Liceul "Nicolae Bălcescu" din Rîmnicu Vîlcea. Aurel A. Chertes, profesor, inspector la Inspectoratul școlar al județului Mureș. Dumitrache P. Cioarec, profesor, director la Liceul nr. 2 din Galați. Constantin C. Cioplea, profesor, director la Școala generală din Nusfalau, județul Sălaj. Paula M. Ciovlica, profesoara la Liceul din Brănești, județul Ilfov. Elenă Gh. Ciurea, profesoara, directoare la Școala generală nr. 88 din București. Aurel I. Clamba, profesor la Liceul nr. 5 din
DECRET nr. 258 din 28 iunie 1972 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128120_a_129449]
-
19. Ion M. Georgeta; 20. Stan V. Rodica; 21. Dinu P. Niculina; 22. Carjan E. Maria; 23. Tudorache N. Constantă; 24. Tăbârca G. Mihaela; 25. Spineanu Octavia; 26. Margina D. Camelia; 27. Ionescu N. Traian; 28. Bălaș P. Rodica; 29. Cioplea Ț. Ileana; 30. Lupu D. Dan Dragoș - militar; 31. Păun C. Mircea - militar; 32. Văduva Vasile - militar. Anexă 4 a) Crucea națională Serviciul Credincios clasa I: ... 1. Lorincz I. Szidonia; 2. Baleanu S. Mineta; 3. Bordea A. Adrian; 4. Curca
DECRET nr. 527 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale unor persoane din subordinea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131627_a_132956]
-
oțelului B 1240 Țunder de oxid de cupru B2. Deșeuri conținând în principal constituenți anorganici, care pot conține metale și materiale organice B 2010 Deșeuri de la minerit, în formă nedispersabila: - deșeuri naturale de grafit; - deșeuri de ardezie, indiferent dacă sunt cioplite, tăiate sau altfel; - deșeuri de mică; - deșeuri de leucit, nefelin și nefelin sienit; - deșeuri feldspat; - deșeuri fluorina; - deșeuri silice în formă solidă, exclusiv cele folosite în operațiuni de turnătorie. B 2020 Deșeuri de sticlă în formă nedispersabila: - rebuturi și alte
AMENDAMENTUL ŞI ANEXELE VIII ŞI IX din 27 februarie 1998 la Convenţia de la Basel*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142220_a_143549]
-
23, județul Sibiu. 101. Czegledi Barbara-Eva, născută la 22 martie 1977 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Ladislau și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 90461 Nurnberg, Falkenstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Cioplea nr. 1, ap. 16, județul Cluj. 102. Demciuc Maria-Iuliana, născută la 6 decembrie 1977 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Octavian-Gheorghe și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Heidelbergerstr. 11, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
Varias, județul Timiș. 20. Czegledi Ladislau, născut la 25 mai 1952 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Ladislau și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 90408 Nurnberg, Kaulbachstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Cioplea nr. 1, ap. 16, județul Cluj. 21. Czegledi Rodica, născută la 1 martie 1954 în localitatea Secaria, județul Prahova, România, fiica lui Dulama Stelian și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 90408 Nurnberg, Kaulbachstr. 9, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
județul Cluj. 21. Czegledi Rodica, născută la 1 martie 1954 în localitatea Secaria, județul Prahova, România, fiica lui Dulama Stelian și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 90408 Nurnberg, Kaulbachstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Cioplea nr. 1, ap. 16, județul Cluj. 22. Balanescu-Amankwah-Tia Maria, născută la 23 octombrie 1969 în București, România, fiica lui Bălănescu Cristian și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 72124 Pliezhausen, Hauptstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în București, sos
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
si râulețe, care formează niște defilee fascinante, păduri seculare, numite în Moldova "codri". Patrimoniul cultural - istoric în mare parte la fel este plasat in perimetrul rural: peste 30 fortificații antice și medievale, 30 mânăstiri ortodoxe redeschise, din care 4 sunt cioplite în stâncă prin secolele X-XII, iar în unele zone din nord, centru și Sud sunt bine conservate, case tradiționale, conace boierești sau locuințe ale marilor personalități din Moldova. În câteva zeci de asemenea de asemenea locuințe vechi sunt amenajate “muzee
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt butuc”) „Cu arcușul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lucrând cu ciocanul, își păstra sănătatea trupească, dor‑ mea foarte puțin astfel încât putea să lucreze zi și noapte. Chiar și la această vârstă înaintată încă lucra în marmură cu o asemenea furie încât părea că piatra se va face bucăți; cioplea fragmente mari de trei sau patru degete lățime dintr‑o singură lovitură tăindu‑le atât de aproape de linie, încât dacă ar fi mers mai departe cât și un fir de păr ar fi pierdut totul. Și totuși, artistul avea și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lucrând cu ciocanul, își păstra sănătatea trupească, dor‑ mea foarte puțin astfel încât putea să lucreze zi și noapte. Chiar și la această vârstă înaintată încă lucra în marmură cu o asemenea furie încât părea că piatra se va face bucăți; cioplea fragmente mari de trei sau patru degete lățime dintr‑o singură lovitură tăindu‑le atât de aproape de linie, încât dacă ar fi mers mai departe cât și un fir de păr ar fi pierdut totul. Și totuși, artistul avea și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
chiar batem câmpii. Dar să continui. Cine mai eram eu pe atunci? Îmi plăceau enorm cărțile și revistele de știință popularizată, desenam foarte bine, meșteream orice, lucram grădina (chiar și de foame!), învățam stenografie, astrologie, prestidigitație, retrăiam Aventurile submarinului Dox, ciopleam jucării, eram pasionat de chimie, exploram mărginimea orașului și câmpul, pescuiam, recitam din Topârceanu și Minulescu la fetișcane și, imediat după război, cercetam munițiile unor trenuri militare arse în preajma depoului CFR. Prudent de când mă știu, m-am jucat cu explozibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
toamna alune. Le-am numărat. Erau 3000. După un timp, mi-am făcut rație. Mâncam trei alune pe zi. Cum să-ți prinzi sufletul? Bordeiul meu era pe Valea lui Stan, într-o margine de prăpastie.” Din disperare, ultimul haiduc cioplea cruci din lemn de prun. Raze roșcate pâlpâie mat în crucifixul sfințit prin suferință. Lemnul dă glas de departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
construcția clădirii. Zappeionul a fost construit după 20 ianuarie 1874, fiind inaugurat în 1888. La inaugurare, venit special de la București, a participat și Constantin Zappa, vărul lui Evanghelie Zappa. În fața Zappeionului, în partea stângă, a fost amplasată statuia lui Evanghelie, cioplită din marmură de Pendeli de către sculptorul Ioan Coso. La Broșteni, se găsesc monumentul său funerar (aflat în fața altarului bisericii) și Biserica "Sf. Nicolae'', la construcția căreia a contribuit. Conform testamentului său, trupul i-a fost depus în mormântul de la Broșteni
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
părți a societății românești de care am pomenit. Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte a Evropei; șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbine au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante, și în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit să priimească o formă străină și potrivită cu natura ideilor de astăzi.“ O luptă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal ca toată lumea bine educată, ș-atunci aș putea suferi viderea d-tale, dar în halul acesta, o, ceriule! mă sparii!“; „Ei!... geaba, geaba!... cât îmi bat eu capul să-l mai cioplesc... să-l mai chilesc... pace! îi stă rugina de-o șchioapă la ceafă.“ Replica masculină se auzea rar și înfundat, părând să se adreseze nu femeii, ci de-a dreptul mie: „Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicsește să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
scufundare este larg atestat, și în epoci diferite, din Europa Septentrională până în India 2. Lacul de la Stellmoor era probabil considerat "loc sacru" de către vânătorii din mezolitic. Rust a cules din zăcământ numeroase obiecte: săgeți din lemn, unelte din os, topoare cioplite din coarne de ren. Probabil că ele reprezintă ofrande, cum este cazul obiectelor din epoca bronzului sau a fierului găsite în unele lacuri și mlaștini din Europa Occidentală. Desigur, mai mult de cinci milenii despart cele două grupe de obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele de Mărginimea Sibiului, Tălmaciu -(Sibiu); Mălaia - comună păstorească, Băișoara, Racoviță, Perișani, Vaideeni, Horezu, Costești - arta cioplirii lemnului, Bărbătești - cioplit În lemn și realizatori costume populare, Stoenești - port popular și realizatori costume, (VÎlcea). De o bună apreciere din partea turiștilor se bucură și centrele artizanale În care pot fi admirate frumusețea unor produse specifice, pe care aceștia au și posibilitatea de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etaje, cu sufragerii, bucătării, care să se constituie În adevărate apartamente. În mod concret se impun a fi realizate două microstațiuni, respectiv una care să Înceapă de la restaurantul VÎnătorul În sus pînă la Trei Brazi, iar a doua În zona Cioplea; un popas turistic În zona Trei Brazi (inclusiv cu locuri de amplasare a corturilor), dotat cu sală de mese, bucătărie, aragaze, apă caldă de la instalații solare etc. și o sală de sport pentru a satisface unele necesități În extrasezon. 3
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
obligă la a sesiza unele aspecte pe care le considerăm ca fiind oportune pentru a mări posibilitățile și șansele de organizare a unor competiții de mare anvergură, și anume: a) amenajarea unor noi pârtii de schi la Trei Brazi și Cioplea; b) amenajarea unei pîrtii artificiale lîngă cabana Schiorilor. 5) Problema agrementului și a multiplicării formelor sale. Interesul manifestat la Predeal pentru lărgirea posibilităților de agrement În turism nu a epuizat lipsa obiectivelor ce ar putea fi realizate aici și din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
micile greșeli sunt doar inevitabile erori de parcurs, de rezolvat prin autocritică sau, la rigoare, răsplata meritată a dușmanilor de clasă. Văd că acest strigoi roșu renaște cu dezinvoltură și la noi și tare aș avea chef să încep a ciopli niște țăruși (simbolici), numai buni de tratat tahicardia monstrului. Mă mai gândesc. 14 noiembrie 2009 Trăim într-o societate care și-a pierdut reperele. Dacă lumea arhaică, tradițională, era dominată de echilibrul natural al lumii casnice, al câmpului și al
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a „testamentului” arghezian conduce la recunoașterea viziunii țărănești despre lume. După experiența unei tinereți agitate de Întrebări și solicitări deconcertante, autorul „Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta pace când zac În umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău Îmi vor ciopli nu peste mult sicriul, și liniștea ce voi gusta-o Între scândurile lui o simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet... și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doua, meditativ, Îl evocă. Gorunul este dicriul ipotetic, dar Între cei doi termeni gorun - sicriu se interpun alți termeni: trunchi, trupul, scânduri. Cuvântul sicriu are și cea mai mare frecvență. În ultima frază poetică apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul...” „...ascult cum crește-n trupul tău sicriul...” „...sicriul meu...” Destinul gorunului se Împletește cu destinul poetului. Între cei doi există o identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
argumente indubitabile: s-a născut la 27.09.1934 la Fălticeni; a urmat studii de filologie și inginerie mecanică; fotoreporter internațional; talent autentic, atunci când în mâinile sale se află aparatul de fotografiat pe care îl mânuiește cu îndemânarea celui ce cioplește în piatră sau în lemn; corespondent pentru Agenția Română de Presă operator de imagine la Televiziunea Română; operator de imagine la programul 2 (ZTF) al Televiziunii Germane (din 1968); fotoreporter la revista „Vânătorul și Pescarul”; fotoreporter al unor publicații germane ca
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]