1,509 matches
-
politice în mileniul trei 154 O altă cetățenie 154 Purificarea 156 Teologie și economie 158 Drumul spre rădăcini 164 Un eveniment, nu o instituție 167 Creștinismul urban 170 Asceza mărturisirii creștine. Scrisoare către un prieten de departe 173 Capitolul III Ciorne filozofice În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.-R. Patapievici 185 Nuanțe 185 Reușite 186 O noutate românească 188 Genealogia medievală a modernității 192 Modernitate și deicid simbolic 197 Soluția teologico-politică 202 Locul mărturisirii religioase 206 Retorica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
autorul cărților: Exerciții de recunoaștere (1992); Noica între dandysm și mitul școlii (1994); De la Eminescu la Cioran (1996); Noica Portretul gazetarului la tinerețe (1999); Hîrtia de turnesol. Emil Cioran inedit. Teme pentru acasă (2000); Cariatide (2007); Maculatorul cu spirală (2010); Ciorne și zile (2012) și traducătorul mai multor volume: Hannah Arendt, Originile totalitarismului (1994, în colaborare cu Mircea Ivănescu); Hannah Arendt, Crizele republicii (1999, în colaborare cu D.-I. Cenușer). La Editura Institutul European a mai publicat Noica. Vămile gazetăriei (2009
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
extind simultan, în secolul al IV-lea, fără însă să putem spune care este meritul unuia sau al altuia în acest triumf comun. Ce era codexul în lumea romană? Un obiect jalnic, un maculator, un carnet de notițe folosit pentru ciorne ori socoteli. Era un poliptic mic din table de lemn, legate două cîte două sau patru cu cinci cu ajutorul unei sfori trecute prin niște găuri și care se putea agăța la curea sau de încheietura mîinii. Aceste table fiind ceruite
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Înșir date și nume ciupite de prin manuale, am făcut o sinteză lite rară a fenomenului roman tic, adică ceva mai presus de nive lul belferesc al examinatorului și de care nu mă ruși nez când o citesc astăzi după ciorna de atunci, pe care Întâmplă tor o păs trez. (Dar parcă avea totuși dreptate individul să ne trateze ca pe niște bănuiți de furti șa guri, fiindcă, la sfâr șitul orei de teză, unul dintre candidați mi-a furat de pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce are a noastră sfântă mănăstire, ce se numește Balicova,...miluire de la Petre (Schiopu) voievod...Si dăm și întărim...un sat anume Ulmi cu iazuri și cu mori pe Bahlui în ținutul Hârlăului.” Un alt sat „ anume Borcești, pe apa Ciorna, cu loc de moară și cu case în ținutul Sorocăi...Acel sat au dat și au miluit Gheorghe Moghila mitropolit și Melentie Balica hatman...” - Dacă luăm seama bine la întinderea hotarului locului din jurul mănăstirii Frumoasa, apoi călugării aveau ce păzi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a arătat prietenilor săi o bună bucată de vreme, când a revenit între dânșii a afirmat că: „Mi s-a măritat dragostea sfântă de lângă plopii fără soț”. Poate că de atunci datează o curioasă scrisoare a lui Eminescu, rămasă în ciornă: „Ești o mizerabilă cochetă Cleopatra. Tu m-ai ucis moralicește, mi-ai rupt șira spinării, m-ai deșelat moralicește, încât nu mai pot avea nici o bucurie în viață. Mi-e atât de frig înlăuntrul inimei , sunt atât de bătrân, ai
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
medicina”, „de dulceața de căise”... Trimite și primește, se nțelege, foarte des vești către/ din orășelul dintre vii: „Știrile de la Huși nu lipsesc, în fiecare zi sosesc telegrame sau scrisori [...]” (p. 17). De altfel, mult mai tarziu (1961), într-o ciorna (de scrisoare) către Tudor Vianu notă despre frumusețea peisajului: „Hușul e un oraș pitoresc, frumos așezat, înconjurat de jur împrejur de dealuri” (p. 51). Și acesta este un motiv pentru care autoarea albumului, Aură Popescu, atașează câteva ilustrate de epocă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
În stadiul 112 de plan. În 1836 a fost elaborată o schiță de „Proiect asupra Îndeplinirii și punerii În lucru a articolelor Regulamentului Înfrumusețării poliții București, și alte câte s-au mai chibzuit de trebuință―, ce a rămas doar o ciornă scrisă Într-un dosar al Primăriei Municipiului București. (Vârtosu 1935: 42) Acesta poate fi considerat un prim memoriu de plan urbanistic al orașului. „Legea pentru organizarea comunelor urbane― din 1894 cerea ca toate orașele din țară să Își elaboreze planuri
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Sadoveanul tuturor vârstelor fuzionează observatorul multiobiectual și gânditorul negrăbit; tipic, faptele, întâmplările și ecourile lor surse de posibile compoziții devin literatură după o relativă gestație, după ce s-au decantat, după ce s-au reorganizat și orchestrat. "Am obiceiul să distrug scrisorile, ciornele și notele (afirma el într-o Mărturisire din 1937), ca să nu fie bătaie de cap mai târziu pentru oameni curioși. Dintr-o discreție firească, n-am comunicat publicului despre predecesorii mei decât extrem de puțin. N-am alimentat notele biografice din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inspiră disprețul de mine însumi. Dar și pofta de a demonstra contrariul!... * Diminețile scriu ce pot, ce-mi iese. Scriu ca să-mi amintesc, scriu ca să mă curăț. După amiezile fac „croitorie”, adică decupez pasajele asupra cărora merită să revin, arhivez ciornele ori le transcriu pe curat. *Virtutea e rezultatul educației, dar și al șansei. Sînt vremuri și medii în care, oricîte strădanii ar depunde cineva, nu se poate dezvolta. *După un somn bun, gînduri de muncă. Simt ca pe un mare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
problema reflectării în ziar a situației economice). Vai ce-i plac asemenea vorbe! Teatrul e - zice adesea - o „punere în ecuație a condiției umane”. El crede că prețiozitatea îi conferă „seriozitate” și „superioritate”. Am, între textele mele, două sau trei ciorne ale unor cuvîntări ținute ca președinte al Comitetului de Cultură, în care, în introduceri, mă refer la Ceaușescu. (Am dat mîna cu el la vizita din 1972.) Le-am recitit și le găsesc decente prin faptul că am reușit să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prevăzut cu indicativul „Estra urgent”, comisarii și agenții au plecat pe teren pentru a iscodi pe ici, pe acolo, ieșind la urma toată o hârtie cu câteva rânduri ce urma să ia drumul Prefecturii Fălciu. Iată ce scrisese Alexandrescu pe ciornă: „Conform ordinului Dvs. no.(...) despre persoanele dela cari neguțitorii din acest orașu șiau procurat zahărul rusescu, am luat informațiuni cum că acele persoane sunt: I) D. Dimitrie Hrisoventi, comersant din Galați (din Hușși de locu); II) F. Abramovici și Bercu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
oaselor. Ion D. Zamfirescu, semnalase o altă daraveră, bună de pus la gâtu-i o cravată unsă cu săpun „Cheia” la mare cinste și căutare pe atunci. N-ar fi avut să știe ce și cum dacă nu ar fi citit ciorna numărului 251/10 decembrie 1968 al cotidianului local care semnalase apariția unei „Foi literare” la o școală din comuna Fălciu. Tovul avusese două supărări: prima prilejuită de calitatea revistei („...mai mult decît modestă, ea fiind bătută la mașină”) și a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dictaturii comuniste, pentru cea de la 1918 fusese interzis orice comentariu, mai ales În privința alipirii benevole a Basarabiei și Bucovinei la trupul Țării. Tema fiind considerată a fi tabu informativ, cenzorii acționau În consecință. Ion Andrei pigulise o știre publicată În ciorna cotidianului local din data de 20 ianuarie 1970, care sunase astfel: „În pagina a doua la rubrica <<Vă recomandăm>> se populariza organizarea unui simpozion la Huși cu titlul <<Făurirea statului național român și importanța sa istorică>>. Una dintre comunicări ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scrieri a remarcat și o amestecare a religiei cu doctrina satanistă roșie atunci când Protoieria Vaslui a vrut să apeleze la serviciile tipografiei locale. Pentru ca lucrătorii de acolo să nu se frigă ideologic, i-au trimis Împuternicitului vasluian al DGPT o ciornă ce Însoțea o comandă a sus-zisei unități superioare bisericești, prilej cu care acestui dușman al fumatului i-a sărit muștarul cât acolo, de a Împroșcat și gardul casei protopopului. Iată conținutul documentului: „Tipografia Vaslui a prezentat o comandă a Protoieriei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de frică să nu pierzi hârtiile, le pui la adăpost; este o mare greșeală; - regula calvarului: dacă ai nevoie de o hârtie nu o găsești; când nu mai ai nevoie de ea, apare brusc; - organizează activitatea de secretariat; • renunță la ciorne: - trebuie să fii conștient că toate hârtiile ajung, în final și fără excepție, la renumitul coș de gunoi; - trebuie să ai în permanență tăria de a te rupe de trecut, pastrând numai documentele importante; • nu îți mări stresul: - nu îți
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mai precis dintre evangheliști; și din motive întemeiate, dacă ne gândim că e și cel mai puțin implicat, și cel care își redactează scrierea cel mai târziu. De departe, de la Efes sau de la Patmos, el a avut posibilitatea să așeze ciornele în ordinea de marș teologică. Nu există niciun martor partizan al lui Isus blasfemator, atunci când l-a interogat Caiafa: apostolii fugiseră deja, iar Petru, care urma micul grup, s-a amestecat printre gardieni, într-un colț al curții. Acest lucru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în fața viitorilor săi ortaci cu care se lega acum prin jurământ, pe viață și pe moarte. Dar să-l lăsăm chiar pe eroul acestui episod să povestească, cum de a venit să lupte alături de Bujor: «No ! Mie să-mi ziceți Ciornei, fârtaților, c-apăi chiar așa mă cheamă, Pătru Ciornei. Sânt dintre moți; am fost ortacul lui Horia. Am luptat cu dânsul până l-au prins tâlharii împărătești în pădurea Scorogetului. N-am văzut cum l-au nimicit tiranii pe Horia, cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în Casa San Benedetto, sub conducerea lui don Luigi Pedrollo. Studenții aspiranți preoți, se mutaseră deja în Casa Nazareth (Verona), cu câteva zile mai înainte. Din acest moment, își are începutul adevăratul Repart al fraților aspiranți. - Sfintele Reguli 1920 (prima ciornă de tipar): în timpul exercițiilor spirituale la preoții comboniani, don Calabria l-a cunoscut pe părintele Giuseppe Leonardi, predicatorul iezuit. I-a cerut sfat pentru redactarea Regulilor. Acest părinte, director spiritual renumit și fondatorul Pensionatului Universitar din Padova, i-a sugerat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
exercițiilor spirituale la preoții comboniani, don Calabria l-a cunoscut pe părintele Giuseppe Leonardi, predicatorul iezuit. I-a cerut sfat pentru redactarea Regulilor. Acest părinte, director spiritual renumit și fondatorul Pensionatului Universitar din Padova, i-a sugerat să pregătească o ciornă a Regulilor, pe care să o supună aprobării Sfintei Congregații pentru Religioși. El s-a oferit să o evalueze și să-i aducă vreo modificare formală, fără a-i modifica substanța. Pentru a ajuta redactorii primei corecturi de tipar, părintele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Leonardi le-a procurat un facsimil de Constituții scrise de părintele Clemente, un carmelit desculț. Până una alta, spunea, ar fi bine să-i se prezinte episcopului de Verona cererea aprobării diecezane. Don Calabria a cerut să-i se pregătească ciorna de către Școala tipografică Casa Buoni Fanciulli, reluând ca text de bază ceea ce redactase la 8 decembrie 1918 don Luigi Pedrollo. Dar, odată ajuns la Roma, textul a fost respins, nemaifiind conform normelor Codului de Drept Canonic (1917). Între timp, s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu a admis anumite concesii în favoarea fraților laici. De aceea, a voit să fie aduse unele modificări substanțiale, pentru a le adecva normelor Codului de Drept Canonic. Și a fost rescris practic aproape în întregime. În 1931 au fost tipărite ciornele de tipar ale Constituțiilor. Peste această nouă redactare, care pare de-acum definitivă, don Calabria a aplicat o dedicație. Spiritul anumitor articole nu corespund cu ceea ce el a gândit și a spus întotdeauna. Dar trebuie să ne adecvăm și să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cerut să i se pregătească de către monseniorul Giovanni Ongaro, profesor de Sfânta Scriptură în seminarul din Verona, un articol cu titlul Un omnes unum sint. Dorea ca articolul să fie publicat în L'Osservatore Romano. Înainte, însă, a trimis o ciornă monseniorului Renato Ausiello, angajat la Secretariatul de Stat din Vatican, ca să o înainteze monseniorului Giovanni Battista Montini, substitut la Secretariatul de Stat și viitorul papă Paul VI (1963-1978). I-au răspuns că ideile avansate ale scrierii erau frumoase, evanghelice, dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ar face să vadă că sobrietatea înseamnă serviciu minim (nu s-a născut încă nebunul care să refuze o comandă de omagiu), pe alții, dimpotrivă, că e dovada unui sentiment sincer, contrastând cu stilul umflat al lingușitorilor. Are deja câteva ciorne în sertar, va alege una când va fi momentul. Și, de altfel, nici nu e sigur că îl sunaseră ca să-i ceară un omagiu. Pot suna pentru tot felul de fleacuri, o informație, o documentare, sloganuri... Orice-ar fi, uite
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lovitură de bici carierei lui.) Astăzi, povestește prietenul, nu are cuvinte destul de dure pentru foștii autori de omagii și își amintește, cu surâsul celui care nu spune mai mult, resemnarea de a scrie pentru sertar. (S-o fi gândit la ciornele, pe care, din motive obscure, nu a avut ocazia să le trimită la ziarul partidului?) Pe cale de a-și rotunji legenda de intelectual contra-curentului, își atribuie meritul de a se declara filosof marxist, acționând ca atare pe față în aceste
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]