1,260 matches
-
înființat „odată cu finalizarea construcției bisericii <<Sfânta Treime>>, a cărei sfințire a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate în mica necropolă din apropierea bisericii Precista. Metamorfoza citadină a vechilor târguri pe baza acordării unor drepturi sau privilegii de către factorul de putere politică poate fi urmărită și în cazul altor orașe din Moldova - Târgu Ocna, Piatra Neamț, Botoșani ș.a. În Botoșani, de pildă, în absența unor venituri proprii, tentativele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Regat, chiar dacă, pentru o anumită perioadă de timp, desemnarea primarilor a fost la discreția domnitorului. În bună măsură, din 1864 și până la sfârșitul perioadei interbelice, orașele românești au avut o funcționare de sine-stătătoare, locuitorii fiind liberi să genereze un mediu citadin potrivit propriei lor viziuni. Până în anul 1925 administrațiile orășenești au funcționat în baza legii de organizare a comunelor urbane din 13 iulie 1894 - legea a suferit unele modificări în anii 1902, 1903 și 1905. Legea din anul 1894 a păstrat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care avea să mărească suprafața intravilană a tuturor orașelor din vechiul Regat, prin alipirea totală sau parțială a fostelor moșii bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și „Orașul turistic”, și, nu în ultimul rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau, foarte rar, dou) nivele de locuit. Fotografiile de epocă subliniază foarte clar acest aspect - strada Mare a Bacăului poate fi considerată, oricând, un prototip al străzilor centrale ale orașelor moldovenești din perioada interbelică. Un alt element comun al fizionomiei citadine moldovenești a fost planul orașelor sau trama stradală. Ea a influențat posibilitățile de creștere ale orașelor, „modul de organizare a circulației interne și a avut o mare importanță practică în rezolvarea unor aspecte edilitare”. Particularitățile dezvoltării istorice, dar și elementul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din cărămidă, cu un singur nivel, de obicei grupate câte dou), cu un mic spațiu pentru grădină și curte; au avut în plan o formă dreptunghiulară, iar acoperișul din țiglă”. Odată ajunși la capătul acestui periplu istoric, apreciem că metamorfoza citadină a vechii așezări a Bacăului a început târziu, abia în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea. Acest fapt este indicat nu numai de evoluția demografică pozitivă din intervalul 1821-1859 (de la 952 la 8.972 locuitori), dar și de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe locul al treilea, cu un procent de 20,2% din totalul de 1.848.122 locuitori (mediile întrunite), după Dobrogea și Muntenia, dar înaintea Olteniei - cu doar 9,8%. Județele cu procentele cele mai ridicate de ocupare a zonelor citadine din Moldova erau Covurlui (43,5%) și Iași (42,8%). Județul Bacău, cu un procent de 12,5%, se afla, la acest capitol, sub media pe provincie, pe ultimele locuri aflându-se județele Suceava (7,4%) și Vaslui (8,3
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acest capitol, sub media pe provincie, pe ultimele locuri aflându-se județele Suceava (7,4%) și Vaslui (8,3%). Comparând datele înregistrate la recensămintele din 1859 și 1899, se poate observa faptul că procentele de creștere demografică înregistrate în mediul citadin - 90%, de la 551.975 la 1.050.190 locuitori - sunt net superioare celor din mediul rural - doar 46%. Fenomenul este indisolubil legat de implementarea în țara noastră a relațiilor economice de tip capitalist, de creșterea randamentului producției industriale prin importul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
procent al credincioșilor ortodocși - 55,7%, față de 72,5% media pe țară. Cele mai mici procente au fost înregistrate în orașele din județele Dorohoi (39%) și Suceava (40,4%), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai (Moldova, mediul citadină: Reconstituirea exactă a hărții confesionale a orașului Bacău, așa cum arăta ea în anul 1899, este greu de realizat. Motivele sunt generate de cadrul statistic lipsit de claritate al recensământului, criteriul apartenenței religioase/confesionale regăsindu-se în documentul final doar la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de cetățeni români (Focșani, Galați, Tecuci, Roman, Vaslui). După acest criteriu, Bacăul avea următoarea configurație demografică: 48,64% cetățeni străini (nesupuși), 47,28% cetățeni români și 4,08% cetățeni străini, supuși unui alt stat. Cauzele care au generat aceste realități citadine sunt numeroase. Menționăm aici doar dou) dintre ele, pe care le considerăm cele mai importante: mediul urban a atras, în întreaga lume, elementele dinamice ale societății, dornice de un trai mai bun, oferind acestora multiple oportunități de angajare în câmpul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nivel național. El poate fi interpretat ca o rezultantă „neutră” a unei evoluții diferite între sudul și nordul țării. Toate provinciile din sudul României - Oltenia, Muntenia, Dobrogea - au cunoscut în intervalul 1899-1912 o creștere a numărului de locuitori din mediul citadin. Creșterea poate fi observată, în special, în marile centre economice (București, Ploiești, Craiova, Constanța), dar și în porturile dunărene (Galați, Brăila). Orașele din Moldova nu urmează acest trend demografic ascendent. Dimpotrivă, aici există importante centre urbane care cunosc o scădere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la 75.229, iar cea a orașului Fălticeni de la 9.685 la 8.637. Fenomenul poate fi pus în legătură cu emigrarea, în primul deceniu al secolului al XX-lea, a unui număr considerabil de evrei, ce locuiau în aceste orașe. Populația citadină din Moldova se cifra în anul 1912 la 390.261 de locuitori (18,24% din totalul de 2.139.154). După gradul de ocupare a zonelor urbane, Moldova se situa pe penultimul loc, înaintea Olteniei, care avea cel mai scăzut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înregistrat, fără nicio excepție, o tendință clară de apreciere a numărului cetățenilor români, fapt ilustrat și de datele din următorul tabel 152 (1912): Comparând aceste date cu cele ale recensământului din anul 1899, rezultă că ponderea cetățenilor români în universul citadin moldovenesc a crescut în 13 ani cu 8,2% (de la 54,5% în 1899, la 62,7% în 1912). Fenomenul poate fi urmărit în evoluția demografică generală a orașelor capitală de județ, așa cum ne indică și datele statistice de mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
capitalele de județ ale regiunii. Pe ultimul loc se afla orașul Botoșani, a cărui populație trecută de opt ani știa să scrie sau să citească într-un procent de numai 52%. Situația exactă a clasamentului știutorilor de carte din mediul citadin moldovenesc este prezentată în tabelul de mai jos (în ordinea descrescătoare a procentului știutorilor de carte; 1912): După cum am arătat, demografia orașului Bacău a cunoscut la sfârșitul perioadei moderne o evoluție extrem de pozitivă, înregistrând, pentru intervalul 1899-1912, cea mai mare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etnicii români era de 58,6% (2.138.917 din totalul de 3.651.039). Aceștia sunt urmați de evrei, cu un procent de 13,6% și de unguri, cu 11,1%. Ponderea pe care românii o aveau în zonele citadine din România interbelică diferă mult de la o regiune la alta. În provinciile vechiului Regat aceste procente se situează între limita inferioară de 52,4% (Dobrogea) și limita superioară de 91,7% (Oltenia) - cel mai ridicat procent la nivel național. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tabel ce prezintă detaliat această situație (1930): După criteriul procentajului „românesc” de ocupare a zonelor urbane, în 1930, Moldova se situa pe locul al treilea, cu 70,8%, după Oltenia (91,7%) și Muntenia (82,3%). Pe lângă români, în mediul citadin moldovenesc, au mai fost înregistrate alte 17 neamuri, după cum urmează: Analizând pentru fiecare etnie, raportul dintre numărul de locuitori din mediile întrunite și cel din mediul citadin, putem constata o realitate extrem de interesantă: românii (19,17%) și rromii (11,69
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
8%, după Oltenia (91,7%) și Muntenia (82,3%). Pe lângă români, în mediul citadin moldovenesc, au mai fost înregistrate alte 17 neamuri, după cum urmează: Analizând pentru fiecare etnie, raportul dintre numărul de locuitori din mediile întrunite și cel din mediul citadin, putem constata o realitate extrem de interesantă: românii (19,17%) și rromii (11,69%) sunt singurele etnii care au un coeficient de absorbție urbană de sub 20%! În rest, toate celelalte etnii au un coeficient de peste 32%, pe primele locuri situându-se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moldovenești în care etnicii români au înregistrat cele mai scăzute procente de integrare în mediul urban erau Vaslui - cu 8,52 % (11.104 din 130.270) și Tecuci - cu 10,00 % (14.847 din 148.438). Acest clasament al departajării citadine pe etnii se păstrează și la nivel național. Pe primul loc se aflau tot armenii cu un procent de 90,03% (13.995 din 15.544). Ei sunt urmați de greci - 85,45% (22.641 din 26.495), evrei - 68
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cel al populației evreiești de 30,26%. În Iași evreimea deținea 33,69% din total, iar locuitorii români 61,40%. Datele din tabelul de mai jos ilustrează mult mai clar acest fenomen: Un aspect interesant, vizibil în special în mediul citadin al vechiului Regat, este dat de declararea unui număr mai mare de vorbitori de limbă română (ca limbă maternă), față de numărul oficial de etnici români. În cazul Bacăului, de pildă, cele dou) criterii au generat următoarele rezultate: 19.461 etnici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la recensământul din decembrie 1930, populația urbană a regiunii de la răsărit de Carpați a înregistrat o creștere de numai 4,34% (25.748 - de la 592.127 în 1930, la 617.875 în 1941). Prezentăm mai jos evoluția demografică a zonelor citadine din provinciile Dobrogea, Muntenia, Moldova și Oltenia, în intervalul 1930-1941: Conform datelor provizorii ale recensământului, în aprilie 1941, după criteriul numărului total al locuitorilor, orașul Bacău (38.965 locuitori) ocupa locul al treilea între cele treisprezece capitale de județ ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doar șase din cele treisprezece mari orașe ale regiunii au cunoscut o evoluție demografică pozitivă. În rest, toate celelalte orașe au înregistrat un bilanț negativ, după cum ne arată și datele din tabelul de mai jos: În ceea ce privește configurația etnică a mediului citadin moldovenesc, „Datele provizorii ale recensământului din 1941” ne prezintă o situație sumară, nedetaliată. Astfel, criteriul etnic a luat în calcul numai patru categorii: români, unguri, germani și alții - aici fiind înregistrați și etnicii evrei. Conform acestor date, din totalul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori, iar cel de-al doilea aduce cuvenitele nuanțări în ceea ce privește harta etnică a demografiei locale. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin peste 1.000 de locuitori, cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul demografic înregistrat de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru orașul Bacău, în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Letea-Veche). Sporul natural a avut o contribuție secundară în cadrul acestui proces - așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din jumătatea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX lea, o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cazurilor particulare. Cu alte cuvinte, evoluția fiecărui oraș este marcată de anumite specificități în ceea ce privește suprafața ocupată, arhitectura, zonele predilecte de dezvoltare, instituțiile ce se impun în spațiul public, sectoarele economice dominante și, nu în ultimul rând, factorii generatori ai mediului citadin. Fiecare dintre orașele vechiului Regat poartă în substraturile lor genuine un anumit „pretext” al dezvoltării, un „germene” specific de iradiere a spațiului urban. În cazul orașelor ce au scăpat de furia demolatoare a regimului comunist, aceste focare se lasă „citite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]