4,004 matches
-
în mișcarea antiregală), cele trei stări privilegiate reunite la Blois au hotărât că de atunci înainte "voința lor unanimă trebuie să-l oblige pe rege"204. Le Tiers états, care în Statele Generale se situa pe poziție de egalitate față de cler și nobilime (cu excepția adunării din anul 1357), a rămas tot timpul fidelă principiului independenței celor trei stări. Jean Bodin a demonstrat că în toate regatele creștine un vechi obicei impunea că două stări nu pot vota niciodată contra celei de-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
negocierilor și nu ultimul cuvânt al voinței deputaților, cum se întâmpla în Polonia. Doar în foarte puține cazuri deputații se vor situa pe poziții ferme (de pildă în anii 1576, 1588, 1593 și 1614). În perioada Revoluției de la 1789 nobilii, clerul și Parlamentul, zădărnicind ridicarea oricărui impozit sau nou împrumut, vor face inevitabilă convocarea Statelor Generale sub presiunea poporului. Acestea nu au știut să profite de acest prilej pentru a-și impune revendicările. Deschiderea lucrărilor Statelor Generale la 5 mai 1789
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dispus decât de un vot contra două ale stărilor privilegiate. Toate Caietele Stării a Treia consacră faptul că în Statele Generale votul trebuia să aibă loc individual și nu pe ordine/stări: aceasta era cheia Revoluției. În votul pe stări clerul și nobilimea ar fi avut două voturi, iar Starea a treia numai unul. În consecință, cele două ordine dominau Statele generale. În cazul votului individual, deputații Stării a treia ar fi fost siguri nu numai de realizarea echilibrului, ci și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
realizarea echilibrului, ci și de faptul că ar fi putut determina o majoritate, deținând poziția dominantă. În consecință, dacă se vota individual, pe persoane, Starea a treia, care obținuse dublarea numărului deputaților săi, fiind numeric tot atâția cât nobilimea și clerul al un loc, ar fi putut obține votarea revendicărilor. La 17 iunie deputații Stării a treia, reuniți sub președinția deputatului Bailly, considerând că ei reprezintă cel puțin 96% din națiune, se proclamă, la propunerea lui Sieyés Adunare națională. Ca prim
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cel puțin 96% din națiune, se proclamă, la propunerea lui Sieyés Adunare națională. Ca prim act de suveranitate, aceasta declară că niciun impozit nu va putea fi perceput fără aprobarea sa prealabilă. La 19 iunie, cu o slabă majoritate, deputații clerului au decis să se alăture Stării a treia. Revoluția indică însă o serie de transformări în stat. Legea din 4 august 1789 abolește nu doar senioria ci și toate asociațiile corporative, ceea ce apare ca o victorie a Stării a treia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
perioada luptelor dinastice din 1135-1154 autoritatea centrală a slăbit. La începutul acestor lupte, în anul 1135, va fi semnată de către Stephan de Blois rege ales de Biserică și nobilime după moartea lui Henric I o primă Cartă care, recunoscând libertățile clerului și ale nobilimii, prevedea și "o mărginire a puterii regale de către Biserică și nobilime"216. Puterea regală se va consolida în perioada următoare, în timpul domniei lui Henric al II-lea Plantagenet (1154-1189). Reforma militară promovată de acesta, care permitea răscumpărarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
amploare, creșterea nemulțumirii contra acestui rege "incorigibil" culminând cu refuzul de a-și urma suveranul în războiul contra Franței. Semnalul rezistenței l-au dat baronii din nordul Angliei, refuzând să meargă în campania din Franța, cărora li s-au asociat clerul. Deși regele Ioan acordase la 12 noiembrie libertatea alegerilor canonice, Langton a înțeles că, disociind cauza Bisericii de cea a nobilimii, nu va putea menține libertățile clerului. Este expresia tipică a solidarității stărilor privilegiate, asociată în lupta contra regalității. În fața
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Angliei, refuzând să meargă în campania din Franța, cărora li s-au asociat clerul. Deși regele Ioan acordase la 12 noiembrie libertatea alegerilor canonice, Langton a înțeles că, disociind cauza Bisericii de cea a nobilimii, nu va putea menține libertățile clerului. Este expresia tipică a solidarității stărilor privilegiate, asociată în lupta contra regalității. În fața refuzului regelui de a le sancționa revendicările, baronii au recurs la cel mai înalt act de împotrivire: retragerea omagiului. Regele a cedat. Reprezentanții celor două părți s-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a fost sancționată la 19 iunie 1215. În acest fel, stările privilegiate l-au împiedicat pe rege să abuzeze în viitor de drepturile sale. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime, susținută de orășeni, de mica nobilime provincială și clerul superior, rezultatul fiind triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta a evidențiat spiritul de solidaritate care anima, după o jumătate de secol, "primele adunări"221. În esență acesta cuprindea prevederi privind: libertățile Bisericii engleze (art.1, 42), ale conților
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de minorat va fi marcată de lupte interne. Trei mari serii de fapte explică noua insurecție a baronilor: abuzurile consilierilor regali; încercările Sfântului Scaun de a aservi, cu complicitatea regelui, Biserica; politica externă eșuată. Scopurile comune vor solidariza baronii și clerul contra regalității. În 1237 apărea ideea constituirii unui Consiliu al baronilor și prelaților, care să guverneze alături de rege. Insurecția baronilor, sau "revoluția" din 1258-1265, și-a găsit în Simon de Montfort un conducător puternic. El a emis, cel dintâi, ideea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
format din 15 baroni, Parlamentul va fi convocat de trei ori pe an, iar între sesiuni va funcționa o Comisie de 12 persoane numite de adunarea Parlamentului. În consecință, Prevederile de la Oxford subordonau activitatea monarhului unei oligarhii a baronilor. Orășenii, clerul și cavalerii, nemulțumiți de perspectiva instaurării unei tutelări baroniale și rămași mai departe excluși de la guvernare, au redeschis conflictul. În încercarea de a rezolva noua situație, Henric al III-lea și fiul său Eduard se vor alia cu papalitatea și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentării celor trei stări privilegiate în Parlament. Lupta constituțională a stărilor cu monarhia își va afla soluția pacifistă în timpul domniei lui Eduard I (1272-1307). Parlamentul din 1295, considerat Model Parliament, a consacrat practica de convocare a reprezentanților stărilor privilegiate: nobilimea, clerul și orașele. Inaugurând colaborarea regalității cu Parlamentul, regele va convoca, la fel ca și în anul 1265, doi cavaleri din fiecare comitat și doi deputați din fiecare oraș. Există însă o deosebire esențială, întrucât față de Parlamentul lui Simon de Montfort
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1305), prin care monarhul va reforma justiția oferind protecție orășenilor 231. Susținut de Parlament, regele a întărit autoritatea statului față de papalitate: la 1307, în Parlamentul de la Carlisle (1307) supune și Biserica engleză Coroanei; prin Parlamentul de la Lincoln (1301) a supus clerul sistemului de impozite și va proclama drepturile sale asupra Scoției. Dacă Eduard I a putut restabili echilibrul între rege și Parlament, distrus de "inovațiile" lui Simon de Montfort, puterea executivă fiind restituită monarhiei, în perioada domniei lui Eduard al II
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
legales et discretos milites de comitatibus... vice omnium et singulorum eorundem comitatuum)235, care vor delibera în comun asupra nevoilor urgente ale țării. Treptat unele stări vor dispare dintre privilegiații Adunărilor reprezentative. După desfășurarea Parlamentului de la Westminster din 1332, reprezentanții clerului au încetat să mai fie convocați și, în consecință, de a constitui o "stare"236. Subvențiile lor vor fi aprobate în viitor de adunări proprii 237, clerul fiind convocat prin înscrisuri (writ) arhiepiscopale. În concluzie, în perioada domniei lui Eduard
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dispare dintre privilegiații Adunărilor reprezentative. După desfășurarea Parlamentului de la Westminster din 1332, reprezentanții clerului au încetat să mai fie convocați și, în consecință, de a constitui o "stare"236. Subvențiile lor vor fi aprobate în viitor de adunări proprii 237, clerul fiind convocat prin înscrisuri (writ) arhiepiscopale. În concluzie, în perioada domniei lui Eduard al III-lea monarhia a reușit să respingă orice restricție în exercitarea puterii executive. Anglia oferea aparența unei "perfecte monarhii constituționale", dar după ce șansa succesului în Războiul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Regatul Portugaliei. În acest context se constituie instituțiile fundamentale ale Spaniei medievale, între care Adunările de stări și municipalitățile ocupă un loc foarte important. În rândul stărilor, nobilimea era divizată: marii nobili și mica nobilime, care reprezenta principala forță militară; clerul stăpânea domenii întinse și avea o puternică influență în viața societății spaniole; orașele erau bogate și desfășurau o activitate comercială și meșteșugărească deosebită, fiind guvernate de adunări comunale (concilios, din secolul al X-lea)274. Recucerită treptat după victoria de la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ale stărilor privilegiate: Cortès. Ele apar cu mult înaintea celor din alte state europene, caracterizându-se și prin aceea că vor fi dominate de reprezentanții orașelor. Cortès erau adunări alcătuite din reprezentanții stărilor privilegiate, numite în Spania brazos sau estamentos: clerul (brazo ecclesiastico), marea nobilime (grandes, ricos hombres), mica nobilime a cavalerilor (caballeros, hijosdalgos, hidalgos) și reprezentanții orașelor (procuradores)276. În adunări stările își apărau cu putere privilegiile (fueros). Împărțirea Cortèsului pe stări (brazos) nu era identică pentru toate orașele și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentanți ai orașelor, deși pentru cele din Aragon anul 1274 este, în opinia unor istorici, o dată prea târzie, aici fiind convocate de către Jaime I277. În adunările din Castilia și Leon participau reprezentanții stărilor privilegiate împărțite în trei brazos: marea nobilime, clerul și reprezentanții orașelor (ei apar prima oară în Cortès din Burgos). Cortèsul din Castilia va deveni treptat o adunare exclusiv reprezentativă a orașelor, mai exact a celor 17 orașe privilegiate, în care nobilimea și clerul dețineau un simplu rol decorativ
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în trei brazos: marea nobilime, clerul și reprezentanții orașelor (ei apar prima oară în Cortès din Burgos). Cortèsul din Castilia va deveni treptat o adunare exclusiv reprezentativă a orașelor, mai exact a celor 17 orașe privilegiate, în care nobilimea și clerul dețineau un simplu rol decorativ. De aceea în Castilia adunarea regelui cu nobilii și clerul, fără participarea orașelor, nu constituia un Cortès. Funcția principală a Cortèsului era votarea impozitelor și subsidiilor cerute de rege. Ulterior ele vor dobândi și facultăți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din Burgos). Cortèsul din Castilia va deveni treptat o adunare exclusiv reprezentativă a orașelor, mai exact a celor 17 orașe privilegiate, în care nobilimea și clerul dețineau un simplu rol decorativ. De aceea în Castilia adunarea regelui cu nobilii și clerul, fără participarea orașelor, nu constituia un Cortès. Funcția principală a Cortèsului era votarea impozitelor și subsidiilor cerute de rege. Ulterior ele vor dobândi și facultăți legislative. Reprezentanții stărilor privilegiate se întruneau în același timp, păstrând caracterul lor particular în adunări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu era mai mult decât "un simplu ceremonial"297. Adunările se vor convoca o dată la trei ani, constituind mai mult un Consiliu la care orașele se rezumau doar la a face propuneri pentru "binele public". Alături de stările privilegiate deja menționate, clerul a devenit cel de-al treilea ordin supus autorității regale. Încă din pe-rioada lui Ferdinand "Catolicul" se obținuse dreptul de la Sfântul Scaun ca regele spaniol să numească în demnități ecleziastice. La fel ca și predecesorii săi, Filip al II-lea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prilej a rezultat în Portugalia nu doar o nouă dinastie și urcarea pe tron a lui D. Joao I, ci și a unui nou regim politic, a unui "regim constituțional". Componența Cortèsurilor va dovedi o mare stabilitate. Vor participa reprezentanții clerului înalt, 60 de hidalgos și reprezentanții orașelor. Cele trei stări participau în mod egal la lucrări și deliberări, unele separat, pe camere, altele în ședințe comune. Natura și valoarea hotărârilor erau consimțite în comun (alegeri și aclamații). Prin aclamarea noului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mixt ereditar-electiv din Țările Române. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978) de la Aix-la-Chapelle, de pildă, s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 306. Se acordau sau nu, concesii la încoronare ? Se poate vorbi de pactis conventis încă din această perioadă ? În istoriografie s-a discutat problema concesiilor fiscale acordate de Henric al II-lea (1002-1024) turingienilor și saxonilor pentru înainte de alegere
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe ministeriales (cavaleri) regalității și favorizând dezvoltarea orașelor. Acțiunea va fi continuată de urmașii săi, între care un loc aparte îl ocupă Henric al IV-lea (1056-1106). El a reușit să înlăture tutela marilor principi și a început lupta contra clerului. Pentru a echilibra forța stărilor privilegiate atrase în actul de guvernare, va asocia acestora ministerialii și va sprijini mișcarea comunală. Henric al IV-lea a păstrat permanent controlul asupra Dietei. Autoritatea sa era suficient de puternică spre a se opune
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Dieta din anul 1098, de la Mainz 309. O semnificație aparte a căpătat-o domnia lui Henric al V-lea (1106-1125). Împăratul s-a sprijinit, în prima parte a domniei, pe o armată numeroasă formată din ministeriales, și-a asociat clerul în lupta contra papalității, dar a sfârșit prin a se recunoaște învins. Concordatul de la Worms, din anul 1122, prin distincția și delimitările stabilite între "spiritual" și "temporal" dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]