1,622 matches
-
atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica răbda, și rămânea blândă, îndurerată, și se simțea mereu datoare în fața vieții. Mama a muncit din greu și în casă și în gospodărie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care au fost de față, au început să râdă de el și lau poreclit „vipra”. .Prezint o altă întâmplare „memorabilă” pe care tata ne-a povestit-o de mai multe ori. Primăvara, bunica punea găinile la clocit și scotea pui. Cloștile umblau ziua cu puii după ele prin curtea din spatele casei. Pentru ca să aibă puii mâncare pe toată ziua, când toți ai casei erau la muncile câmpului, era făcută o spărtură în peretele chilerului, dinspre curte, îngrădită ca o plasă cu ochiuri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
casei erau la muncile câmpului, era făcută o spărtură în peretele chilerului, dinspre curte, îngrădită ca o plasă cu ochiuri atât cât să poată intra puii ca să mănânce, dar să nu poată intra găinile. Când puii erau sătui, umblau cu cloșca prin iarbă după muște, gândaci, dar se delectau și se luptau când găseau și câte o râmă. într-o zi, copiii cu care se juca tata au prins un pui de uliu care abia începea să zboare. Tata, ca să se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a puilor pentru mâncare, iar când a intrat în casă, prin chiler, și-a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
frați. A rămas mic de statură, slab și palid. De la jumătatea verii au venit în ajutorul nostru fructele și crude, și pârguite și coapte, iar de la o vreme am scăpat la pepeni și ne-au scăpat de foame strugurii. O cloșcă a scos pui, un purcel a crescut până la Crăciun. După ce tata a vândut pepeni, a cumpărat o juncă a făta, și ne-am revenit. La Titi însă au rămas urmări pe toată viața, urmări pe care mama le-a prevăzut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la înmormântarea părinților și a fratelui Dinu. PRIMA ZI În ziua de marți 17 iunie 1922, tânăra femeie lucrase la prășit porumbul alături de soțul ei până seara, deși arșița de la miezul zilei o moleșise. Seara, revenită acasă, a îngrijit de cloști, a muls vaca, a pregătit mâncarea de luat la câmp pe a doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, sa sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca, a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fi a tuturor. Neamurile sunt creația lui Dumnezeu și pentru a ne desăvârși și a birui, avem datoria să ne rugăm precum marii voievozi înaintea bătăliilor și să luptăm. Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Horea, Cloșca și Crișan, moții lui Avram Iancu nu au vrut să mai îndure asupririle și cruzimea dușmanilor (turci, tătari sau maghiari). Astăzi ne resemnăm și așteptăm degeaba... Istoria noastră nu mai are continuitate. Ignorăm tot ce au îndurat și clădit înaintașii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am plecat toți în costum național, cu căciulă, cu zvastica mare în dreptul inimii, în coloană de marș, direcția Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a oficiat o rugăciune pentru pomenirea sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
3-4; Octavian Soviany, Cântecul spiritual, LCF, 2001, 39; Octavian Soviany, Poezia care mută munții din loc, CNT, 2002, 7; Henri Zalis, Poezie extrovertită cu vocația ingenuității, CNT, 2002, 12; Henri Zalis, Tinerețe spirituală - funcționalitate poetică, CNT, 2002, 47; Corina Sandu, Cloșca sau Ce rimează cu Cioran, LCF, 2003, 21. C. M. B.
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
următoare sunt de-a dreptul solemne, aducând în prezent faptele de odinioară, mai ales pe cele istorice și cărturărești, într-o formulă lirică aptă de a redimensiona portrete morale și fapte memorabile. Roata timpului, de pildă, îi evocă pe Horea, Cloșca și Crișan în ipostazele unui oratoriu național. În Legile pământului se întoarce la „învățăturile” lui Neagoe Basarab, dar nu îi uită nici pe Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, cărora le închină, omagial, gânduri proprii, reconturând un tablou
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
eterne, frumusețea miresei, iubirile trecute etc. Un ciclu intitulat Cușca prafului de pușcă include elegii închinate vârstei, uitării, amintirilor, ploii, timpului, luminii, stelelor, cărții. În Prețul tăcerii (1986) Ț. vrea să se apropie de limbajul dramatic, evocând răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De ținut minte. Cartea necuprinsului (1994), dedicată „copiilor de toate vârstele”, mitizează existența reală, secvențele în proză tinzând spre o curgere psalmică prelungită în meditații filosofice, pe câtă vreme versul folosește ritmurile jucăușe sau absurdul, într-o continuă tentativă de
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
fiul Anei (n. Morar) și al lui Dragoș Tașcu, inginer, aromân de origine. Școala primară, gimnaziul și liceul le-a urmat la Dealul Ștefăniții, județul Maramureș, la Cluj, Constanța și la Alba Iulia, unde va absolvi, în 1961, Liceul „Horia, Cloșca și Crișan”. Student la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, își ia licența în 1966. Va fi profesor de limba și literatura română, iar din februarie 1967 cercetător științific la sectorul de istorie literară de la Institutul de Lingvistică
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
, Dumitru (23.VIII.1941, Bărăganul, j. Brăila), critic, teoretician și istoric literar. Este fiul Alexandrinei (n. Cloșcă) și al lui Costache Tiutiuca, mic meseriaș. Învață la Brăila, unde în 1959 va absolvi Liceul „Nicolae Bălcescu”. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1959-1964), iar în 1974 își ia doctoratul cu teza Eseul
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
17. În iunie 1884; v. vol. II al ediției de față. revoluția din ploiești Curentul antidinastic creștea. În ziua de 8 august izbucnește revoluția de la Ploiești. La guvern era Manolache Costache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanți, minister numit „Cloșca cu pui“. În adevăr Epureanu nu mai era tânăr căci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ci la 28 decembrie 1877/9 ianuarie 1878. Asasinii au fost prinși la Brașov după scurtă vreme.170 La sfârșitul lunii lui decembrie, precis în noaptea Crăciunului, pe o vreme viscoloasă cu multă zăpadă, s-a întâmplat vestitul furt al Cloștii cu pui de la Muzeul de Antichități. Muzeul de Antichități era instalat în palatul Universității. De cu ziuă un tânăr numit Pantazescu s-a ascuns într-una din sălile Senatului, situată tocmai deasupra sălii în care se afla vitrina Cloștii cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Cloștii cu pui de la Muzeul de Antichități. Muzeul de Antichități era instalat în palatul Universității. De cu ziuă un tânăr numit Pantazescu s-a ascuns într-una din sălile Senatului, situată tocmai deasupra sălii în care se afla vitrina Cloștii cu pui. O santinelă se plimba întotdeauna în coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei săli. Pantazescu începu operația când viscolul sufla mai tare: tăie tavanul și făcu o gaură atât de mare cât să poată intra o umbrelă închisă. Din cauza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pericol ca să facă zgomot. Când deschizătura fu destul de mare ca să poată trece un om, Pantazescu trase umbrela sus, legă o frânghie de piciorul uneia din mesele cele grele, apoi, fiind un tare gimnastic, scoborî în Muzău. După ce luă toate piesele Cloștii, se urcă din nou cu puterea brațelor, introduse piesele în ambii pantaloni, pe care îi legă jos, iar a doua zi, dis-de-dimineață, ieși din Palat. Lucrurile furate le-a dus acasă la dânsul și le-a ascuns în piano. Locuia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ieși din Palat. Lucrurile furate le-a dus acasă la dânsul și le-a ascuns în piano. Locuia în strada Italiană, într-o mică și veche căsuță, care a făcut loc mai târziu casei doctorului Nicolae Tomescu. Una din piesele Cloștii a vândut-o unui bijutier-ceasornicar din strada Șerban-Vodă, care a topit-o. Descoperit din cauzia indiscrețiilor sale, Pantazescu a fost osândit, precum și ceasornicarul. Acesta din urmă și-a făcut anii de osândă la penitenciarul Văcărești, iar Pantazescu la penitenciarul Cozia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pretins că Pantazescu a fost asasinat; unii spun din ordin superior, alții pretind de către directorul închisorii căruia Pantazescu îi încredințase secretul unor ascunzători fictive unde s-ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.171* 396 bucureștii de altădată 171. Furtul „Cloștii cu puii de aur“, celebrul tezaur vizigot sau ostrogot descoperit în 1837 în apropierea satului Pietroasa (azi Pietroasele) din județul Buzău, din care se mai păstrează doar 12 piese aflate la Muzeul de Istorie a României, a avut loc - aproximativ
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tentative de fuite, au moment où il s’échappait de la prison de Cozia, dans laquelle il subissait sa peine“ - Alexandru Odobescu, Opere, vol. IV, Tezaurul de la Pietroasa, ediție îngrijită de Mircea Babeș, Ed. Academiei, București, 1976, p. 63/145). Furtul „Cloștii cu pui“ într-o noapte viscoloasă din noiembrie 1875 a stârnit senzație în București, nemaipomenita întâmplare ajungând peste câteva zile, la începutul lunii decembrie chiar și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 63/145). Furtul „Cloștii cu pui“ într-o noapte viscoloasă din noiembrie 1875 a stârnit senzație în București, nemaipomenita întâmplare ajungând peste câteva zile, la începutul lunii decembrie chiar și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu va prezenta la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă sau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu va prezenta la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă sau Furtul nereușit de la Muzeu (TEL., 4 decembrie 1875, p. 3). addenda Reproducem selectiv, așa cum am precizat în Nota asupra ediției (1987), pasajele mai im portante eliminate de Bacalbașa atunci când a pregătit pentru a fi cuprinse în volum textele preluate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a regimului său a stat în această rivalitate și în teama conservatorilor ca Rosetti să nu biruie pe Brătianu. (Id., ibid., nr. 11779, 20 august 1922, pp. 1-2.) Pagina 396 * Reproducem - din Adevărul - versiunea primară, mai detaliată, a furtului „Cloștii cu puii de aur“: Suspend pentru numărul acesta șirul evenimentelor, spre a povesti, într-un capitol special, un număr de crime celebre - furturi, tâlhării și omoruri - făptuite între anii 1876 și 1890. Un furt care a făcut mult zgomot la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru numărul acesta șirul evenimentelor, spre a povesti, într-un capitol special, un număr de crime celebre - furturi, tâlhării și omoruri - făptuite între anii 1876 și 1890. Un furt care a făcut mult zgomot la vremea lui a fost furarea Cloștii cu pui din Muzeul Național. Totul s-a petrecut în iarna anului 1877, pe timpul războiului ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de serviciu venind în sala în care se afla vestita Cloșcă cu pui vede cu surprindere o grămadă de moloz
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcut mult zgomot la vremea lui a fost furarea Cloștii cu pui din Muzeul Național. Totul s-a petrecut în iarna anului 1877, pe timpul războiului ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de serviciu venind în sala în care se afla vestita Cloșcă cu pui vede cu surprindere o grămadă de moloz pe scânduri. Ridică capul și mai vede o gaură în tavan. După aceea constată că Cloșca cu pui a dispărut din galantarul ei. Când vestea se răspândi în București își poate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]