9,031 matches
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Amenințare Fulger la pachet Cu un nor îndepărtat Deasupra casei Cărare Făclia nopții- Licuricii ronțăie Ultimul amurg Poame Miros în fânar Luna-o felie de măr Cu coaja albă Dor Pustiu în dulap Parfum de levănțică Cămașa mamei Mărturisire Orice inimă Se frământă serile Să-și verse oful Urgie Solar prăbușit Zăpada zace horcăind Răsadul verde... Referință Bibliografică: Urgie / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
URGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357968_a_359297]
-
prin peregrinări și joacă, menite să-i dea iluzia evadării din lumea reală, care nu-i era tocmai prielnică. A jucat la început pantomima, cea mai veche formă de teatru: „Copii eram noi amândoi, Frate-meu și cu mine, Din coji de nucă car cu boi Făceam și înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne ... Și frate-meu ca împărat Mi-a dat mie solie Să merg la broaște suflecat Să-i chem în bătălie, Să vedem cine-i mai tare
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sînge din codrii cu inima frântă. * Pe lame de plug și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara e-ntreagă. * Aici ne iubește și râul și ramul Și glia strabună de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țara în veci de vecie! * O rugă-nălța
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
Dumnezeu i-a dat Sfântul ajutor pentru care se simte dator să mulțumească. Da! Cinstim cum putem simbolurile țării pe care, cică, o iubim. Nu-L uităm nici pe Dumnezeu spre a-I mulțumi pentru puterea de a muncii și coaja de pâine dobândită cu ajutorul Său. A da o Lege care să oblige bunăcuviința ar fi precum a legifera că este musai să respiri. Dar un examen de bunăcuviință tot ar trebui pretins de la candidații noștri listați sau nominali. Până și
IMNUL ŞI MÂNA LA INIMĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357632_a_358961]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > MOTIV Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 489 din 03 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache ia o coajă de pâine. te-ai îngrășat... de multă vreme nu mai încap la pieptul tău. mă ții la distanță? tu taci și mârâi încet. nu-ți mai place să spun adevărul? - nu e asta. atunci? am înțeles. ridic restul de coajă
MOTIV de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358578_a_359907]
-
coajă de pâine. te-ai îngrășat... de multă vreme nu mai încap la pieptul tău. mă ții la distanță? tu taci și mârâi încet. nu-ți mai place să spun adevărul? - nu e asta. atunci? am înțeles. ridic restul de coajă. unde pleci? - nicăieri. rămân pe pat și dorm. bine... același fals dialog, aceeași muțenie. dau din umeri și-mi văd de treabă. pe asfalt au rămas două pisici. e seară. miorlăie întruna. le arunc mâncare. liniște... le invidiez. ele comunică
MOTIV de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358578_a_359907]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ÎN VALUL VIEȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 490 din 04 mai 2012 Toate Articolele Autorului ÎN VALUL VIEȚII În valul vieții aruncat, Orice copil este o coajă, Când să înoate a învățat, E prins în a lumii mreajă. Sufletul îmi este liniștit, Inima bate în ritm normal, Mă simt mai mult ca fericit, Chiar dacă nu totul este ideal! *** INIMA ÎN SUNETE Inima în sunete prelungi, Își duce
ÎN VALUL VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358592_a_359921]
-
sare în compoziție. Puteți pune circa 10 grame de sare (o lingură rasă) la kilogramul de carne, înainte de a-i modela și a-i pune pe grătar. - lăsați supa de oase să scadă până devine vâscoasă. - folosiți usturoi românesc, cu coaja rozalie. Scriitorul Constantin Bacalbașa (1856-1935) afirmă în cartea "Bucureștii de altădată", că mititeii au fost inventați tot în restaurantul "La idee", când proprietarul, rămas fără mațe de oaie pentru cârnați, a pus carnea direct pe gratar. Însă bucătarul de la Carul
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
și de înjurăturile de bisaltir și crucioi ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
în: Ediția nr. 875 din 24 mai 2013 Toate Articolele Autorului E-atâta poezie-n jur Și frumuseți să soarbă Din apă, aer și azur Privirea noastră oarbă. E-atâta poezie-n tot Și scapă firii noastre, Când mugurii din coajă scot Pui vii de flori măiastre. E-atâta poezie-n noi Și-n viața ce ni-i dată, Când curcubeul după ploi În trena-i se arată. E-atâta poezie-n cer Și-aproape nu vedem deloc Cum stoluri albe
DE JALE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344687_a_346016]
-
strachină se găsea câte o lingură.... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii. Erau ouă, special alese, pentru întrecerea aceasta. Se spunea că sunt ouate de găini înainte de a se hrăni cu iarbă, întrucât numai așa puteau avea coaja tare. Câștiga cel care avea ouă roșii, tari... Câștigătorul se întorcea acasă cu câte 20-30 de ouă roșii.... Era ca o întrecere cavalerească. Și alesul ouălor potrivite presupunea cunoaștere și pricepere... Referință Bibliografică: PURANI DE VIDELE-TRADIȚII DE PAȘTE / Floarea Cărbune
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
mare, după ce luăm lumină, era că puteam să ciocnim ouă. Așteptăm ciocnitul ouălelor că pe un ritual aparte. Îl pregăteam din timp. Mai întâi cu privirea. Căutăm, îndelung în coș, oul care avea aspectul învingătorului. Mai țuguiat, măi rotunjit, cu coaja groasă, să nu se dea bătut. Ciocneam întâi cu tata, apoi cu mama, după care începea mult așteptată întrecere: noi între noi, copiii. Ne strângeam la drum, în fața porții, la băncuța, pe lavița și ciocnitul ouălelor era pe luate, pe
CÂND PORŢILE RAIULUI STAU DESCHISE... de DONA TUDOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358780_a_360109]
-
este un dușman, că nu degeaba se spune "dacă tăceai, filosof rămâneai". Nedorind niciunul să rămână în dicționarul înțelepților, vorbăria lor e un dezmăț de cuvinte. Datul cu presupusul e diploma de calificare. Dintre dinți, vorba e aruncată ca o coajă crăpată a sporovăielii pe stadionul vieții unde majoritatea dintre noi stă în tribune la aplaudaci. Ce mare lucru sa luăm împrumut niște miliarde, de acolo de unde apune soarele?! Foștii cu actualii se răfuiesc, socotesc, împart, le tot rămâne cu rest
IN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ de DONA TUDOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358776_a_360105]
-
porumb, să poată fi văzut străbătând porțiunea de urcuș până la liziera pădurii. Dar nu se sinchisea de asta. Mergea fără să se grăbească, simțea pământul umed, lutos, lipindu-i-se de striurile tălpii cizmelor. Își amintise de câte ori o luase pe coajă în copilărie, pentru că nu ținea seama de porunca mamei și venea mânjit de noroi din pădure, prin grădină, acasă. Îl bătea cu lingura de lemn la palmă. Dacă refuza să o întindă, mama, întărâtată, îl lovea unde apuca. În caz că aducea
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
FRÂU DE ZESTRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ascult ploaia cum cade și tac Mă închipui singur în univers Și mă cuprind fiorii Mă simt bătrân ca un copac, Pe coaja căruia s-au iscălit, toți trecătorii ------------------ Măcar o dată la o lună Deschide ușa la cenaclu Noi oferim la toți șperaclu Și-o invitație pe lună S-o vezi pe Ana lui Ioniță Cu stetoscopul pentru cord Și pinguinii ei din
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
Ion Barbu-Oul dogmatic Întrebi la piață doar cât costă oul, Nu dacă are sau nu are plodul, Să nu te socotească drept nerodul Ce-ntreabă de câți metri e metroul Aici descălecat-a Voievodul - Se naște bard ce demonstraează „noul”: Coaja de var a oului - cavoul, Înalță imn și cântă chiar prohodul. Dacă ai chef pentru filosofare, Ferește-te de lumea cea comună, Nu spune toate chiar în gura mare, Căci ai stârni un râs de voie-bună: Un ins ce n-
LUME COMUNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358874_a_360203]
-
Acasa > Orizont > Selectii > O MOARTE MULTICPLICATĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului O moarte multiplicată O moarte multiplicată pe calculator, Amintirile - stele galbene, Un copil arunca mamei sale peste sârma ghimpată, coji de pâine adunate sub cămașă, sub inimă, într-o zi, cojile au căzut în gol și nu le-a mai adunat nimeni. Bătrânul doctor le spunea povești copiilor, El era un rege în inima lor, Bătrânul doctor a ajuns un
O MOARTE MULTICPLICATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358930_a_360259]
-
Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului O moarte multiplicată O moarte multiplicată pe calculator, Amintirile - stele galbene, Un copil arunca mamei sale peste sârma ghimpată, coji de pâine adunate sub cămașă, sub inimă, într-o zi, cojile au căzut în gol și nu le-a mai adunat nimeni. Bătrânul doctor le spunea povești copiilor, El era un rege în inima lor, Bătrânul doctor a ajuns un pumn de cenușă, Alături de alte grămăjoare de cenușă. Dodi dansa și
O MOARTE MULTICPLICATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358930_a_360259]
-
și nepoților pentru a cunoaște cum se învăța în acele vremuri... și cum arăta „laptopul” bunicului lor! Învățătorii pe care i-am avut erau foarte exigenți cu noi. Când nu știam lecția ne puneau la colțul clasei în genunchi pe coji de nucă. Și... astfel învățam de teamă... nu din conștiință! Dar învățam! La ciclul primar am avut profesor de limba și literatura română pe domnul Mușulescu. Un bărbat frumos și exigent. Când nu știam lecția ne trăgea de perciuni, spunând
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
cu mine? - Mariță, nu mai e timpul să descoperim morții: ce-a fost... a fost cânva, iar acum când anii bătrâneții ne-a cam încovoiat, e bine să ne vedem de ale noastre. - Lasă-mă, Petre, că nu-i luai coaja de gârniță de pe fața zripțuroaicei de Măria, că dacă-aș fi în locul tău... m-aș culca în fânărie, numai să nu mă sperii câd mă trezesc noaptea și s-o văd lângă mine... Chiar, tu nu visezi urât? Ce să
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
cu intenții suave de gripă. Plimband-o ofensiv printre dreptunghiuri uriașe, uneori ordonate, de arbuști, ierburi încâlcite, frunze și fagaduinti de toamnă. Sub un cer cu obraji de fum, cu parfum năucitor de sulfina, măceșe în pârg și întrebări fără coaja. Am privit fiece detaliu, fără să văd totuși nimic, sub ciocnirea miezoasa a norilor colportând zvon de ploaie. M-au durut nădejdile franțe ale salcâmilor înfloriți în ultimul rest de vară. M-au rănit șoptirile porumbului, trudind să răzbească printr-
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
de adevărat, pentru că, în acest volum, cuvintele, versurile ori expresiile folosite, nu descifrează ideile, trăirile ci, dimpotrivă, le încifrează. Pentru a-l înțelege pe autor și pentru a pătrunde miezul scrierii sale, cititorul este nevoit să decodifice simboluri, să spargă coaja alcătuită din elemente noționale, raționabile. Este acel ceva care ne determină să facem o analogie cu ceea ce întâlnim la vechile texte cu caracter ezoteric, „misteric”, în care „arcanele” predomină cu lejeritate. În acest sens, poemul ales să deschidă volumul, intitulat
TĂCEREA DIN CUVINTE DĂ GLAS POETULUI ANDREI PAVEL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359450_a_360779]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNTOARCERE ÎN TIMP Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de AL.FLORIN ȚENE Întoarcere în timp Era galbenă ora cu clipe albastre sub coaja ei, Vagon după locomotivă trăgândo spre nu știu unde, Pasta zilei îi dădea culoarea florilor de tei Iar mirosul avea vibrația sinfoniei venite pe unde. Doar noi ieșeam din găuacea secundei târzii Alunecând pe străzile orașului înghițit de nisip Eram cuprinși de
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359525_a_360854]
-
tichete și luam două sau trei pâini. Pe drumul de întoarcere, făceam o gaură mică, scoteam tot miezul de la una și acasă spuneam că la moș Ghețu în căruță o fi fost un șoricel care l-a mâncat, lăsând doar coaja. Ba, odată, am fost atât de hotărâtă să conving, încât mi-am luat angajamentul că mă voi duce la moș Ghețu să-i cer să-mi dea o altă pâine pentru că nu are grijă să prindă șoricelul... și-l lasă
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
pustiu de case ȘTII MAMI... Știi mami, eu te iubesc Chiar de te mai necăjesc Și-ți las lacrima de-argint Pe chipu-ți cu zâmbet stins Știi mami, tu ești zână mea Ce faci din luna acadea Și din cojile de nuci Păpușilor faci păpuci Și din fiecare stea Puf dulce că de bezea Prin povești mă porți departe Printre filele din carte Unde sunt prinți și pitici Veverițe și arici. Si cand mai plângeam și eu Tu -mi dădeai
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]