1,794 matches
-
doare și sufletul îți zburdă. Mai târziu, când voi dispare din grădina oamenilor, ca să nu mă mai reîntorc, vai, niciodată, omul care se va naște după mine, sau care astăzi trăiește pe undeva și luptă cu nevoile, va vorbi de pe coama înaltă a munților de oseminte. Va pomeni victimele nevinovate sau inconștiente ale groaznicului măcel. Va striga: „Jos armele!” și zângânitul de oțel va fi semnalul înfrățirii omenești. Nimeni nu va mai mușca pământul, cu pântecul sfâșiat și măruntaiele scurse, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
despre viața extraordinară a acestui fenomen. Ce păcat că nu am avut niciodată un prieten, să-l fi simțit la dreapta mea în noaptea aceea cu ploaie de stele căzătoare, pe când suiam drumul șerpuit ce ducea de la orășelul tirolez spre coama muntelui Horn. Omul acela ar fi trebuit să fie de o vârstă cu mine, ca să fi putut urca, sprinten, serpentina pietruită, până la platou, de unde, înfipt în talpă și ciomag, să fi luat pieptiș potecuța până la cabană. Și de teamă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
suflet și Marele Clopotar și Marele Venețian, uriașe piramide albe netezite, parcă, cu mistria. Și iată că dinspre dreapta, dedesubtul munților mărunți ai orizontului, cerul crăpă. Brâul de dungi din fundul adânc al zărilor, se coloră în blond. De după o coamă mai înaltă, soarele - imens ghemotoc de aluat din aur topit - apăru și se urcă grăbit. În cele câteva clipe în care piticul, între coastele mele, țipă nebun de fericire sărutându-mi inima, am privit, fără să clipesc, vâlvătaia galbenă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de trunchiul retezat al unui arbore bătrân în luminișul pădurii, făcea din el o ființă vie, agățată de viață cu toate legile și credințele ei. Egon mergea tăcut, alături de mine, legănându-și basmaua umplută cu ciuperci. Soarele apunea, aprinzând pe coama unui munte solitar, o grămadă imensă de jeratic, când ne-am oprit o clipă pe țărmul lacului negru, în care se reflecta integral, un munte semeț de zăpadă. În noaptea aceea Hilda, în văl negru, străveziu, s-a suit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu butuc de lemn a piciorului retezat, mi-o repezi în cap, deasupra urechii, chiar în secunda când se prăbușește. Peruca roșie cobora lent după dânsa și se lăsa încet, ca o parașută, în abisul neantului meu, pe a cărui coamă smolită șalul târfei fâlfâia: adioă Când mă înturnai de la fereastră, Omul cu ciocul de aramă dispăruse. - Greta începui, după ce m-am așezat lângă dânsa pe muchia divanului, cuprinzându-i talia, spune-mi, unde și când ne-am mai văzut vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în zece feluri și zece buze inferioare, cu moțurile țuguiate și arse de o veșnică sete de vin. Luiza îl numește „frumosul meu Ruttolf”, și cred că are deplină dreptate. Nu e prea înalt, dar ochii lui de noapte profundă, coama îmbelșugată a părului negru cu ape albastre, și fruntea înaltă și croită ideal, îl face plăcut de la prima vedere. Când e băut, Rudolf râde mult și spune lucruri groaznice: „Maica mea, Dumnezeu s-o ierte, începu el să-mi bâlbâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
verde al arborilor laterali, cu ramuri clătinate de adieri. De sus de la casa lui Anton Peticilă, poți urmări leșinul unui arbore, atins la măduvă de sulița fierbinte a soarelui. Ceva mai târziu, norii din spate acoperă ca niște țâțe cenușii, coama peretelui împădurit din față. Ploaia vine, mai întâi pe furiș, apoi degenerează într-un cântec monoton. Pomii treziți dintr-o lungă toropeală salută înviorați, în dreapta și în stânga, cu legănări de creștete. Zigzagul fulgerător galben crapă pânza cenușie și trage după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Îmi da Întâlnire chiar În seara aia la localu propiu a lu Munro. Mi-am zis: Scrisoarea mea bombă, cu atâta căldură omenească, le-a mers la suflet. M-am pregătit ca pentru noaptea nunții; Înghițituri dă răsuflătură, retezat dă coamă, spălat cu săpun galben, lenjerie oferită d-a-dreptu dă personalu dân Popolare, o namilă dă sacou pă măsura lu bucătaru, mănuși galben ca paiu ș-o pereche dă pezzutos În caraiman, ca să Înfrunt orce ventualitate. Și p-ormă, opa sus În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
jumătate. Norman Începu să transpire. De data asta o Încurcaseră cu adevărat. — Harry, trebuie s-o scot afară și să intru singur. — Dumnezeule, Norman... Norman inundă sasul și deschise din nou trapa superioară. Harry Își menținu cu greu echilibrul pe coama submarinului. O apucă pe Beth de furtunul de aer și o trase În sus. Norman Încercă să Închidă trapa. — Harry, poți să-i tragi picioarele afară? — Abia Îmi țin echilibrul aici. Da’ nu vezi că picioarele ei blochează... Pachet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
o lăsase pe Bătrâna cu ceva timp în urmă. Nu era aici și nici în apropiere nu se vedea. O strigă de câteva ori, dar fără rezultat. De obicei, la chemarea lui, venea întotdeauna, își întindea gâtul și își scutura coama privindu-l cu blândețe pe copil. Tudorel se sperie de-a binelea. O teamă adâncă se strecură în sufletul lui și-l făcu să plângă. Nu știa ce să facă. „Cum să mă duca acasă fără ea? Ce să le
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
lui. Cerul gurii i se uscase. Nu mai avea salivă în gură și avea senzația că se sufocă. Bătrâna făcuse un pas înainte cu piciorul drept, îndoindu-și în același timp piciorul stâng. Încalecă și ține-te cu mâinile de coama mea! Tudorel a rămas înlemnit pentru moment. Nu mai punea la îndoială că vocea care l-a îndemnat era a Bătrânei. Asemenea unui robot ori a unui somnambul, s-a apropiat de ea, a prins coama cu o mână și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
-te cu mâinile de coama mea! Tudorel a rămas înlemnit pentru moment. Nu mai punea la îndoială că vocea care l-a îndemnat era a Bătrânei. Asemenea unui robot ori a unui somnambul, s-a apropiat de ea, a prins coama cu o mână și cu cealaltă s-a sprijinit de spinarea iepei. Dintr-un simplu salt, fără mare efort, era deja sus. Și-a îndreptat trupul și s-a prins și cu cealaltă mână de coamă. Aștepta ca vrăjit să
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
de ea, a prins coama cu o mână și cu cealaltă s-a sprijinit de spinarea iepei. Dintr-un simplu salt, fără mare efort, era deja sus. Și-a îndreptat trupul și s-a prins și cu cealaltă mână de coamă. Aștepta ca vrăjit să vadă ce se mai întâmplă. Bătrâna și-a tras piciorul întins, l-a îndreptat și pe stângul, înălțându-se, și a pornit la pas. După ce a ieșit din poieniță și a pătruns pe drumeagul ce ducea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
După ce a ieșit din poieniță și a pătruns pe drumeagul ce ducea la drumul spre casă, fără îndemnul ori comanda călărețului, a trecut la trap ușor. Băiatul era cât pe ce să cadă. A strâns cât a putut cu mâinile coama, dar nu reușea să-și păstreze echilibrul Trupul îi sălta ritmic și simțea durere la fiecare contact, la revenire. Instinctiv și-a încordat picioarele ținându-le cât a putut de strâns de corpul Bătrânei. Din acel moment s-a simțit
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
călăresc acum, nu sunt mare?... Aoleu! Este târziu. Am uitat de asta” Bătrâna, poți alerga mai repede? Iapa nu a răspuns, dar a trecut de la trap la galop. Trupul copilului sălta neașteptat de mult. Tudorel abia se mai ținea de coamă. Picioarele nu mai reușeau să-l țină apropiat și strâns de spinarea calului. Avea senzația că aerul vâjâie pe la urechi și drumul de țară face salturi apropiindu-se amenințător de el. El se clătina când de o parte când de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
aerul vâjâie pe la urechi și drumul de țară face salturi apropiindu-se amenințător de el. El se clătina când de o parte când de alta până când un picior s-a lăsat cu totul pe o parte a calului. A scăpat coama din mâini și a căzut în colbul încins al drumului icnind dureros de lung. Abia a avut timp să întindă mâinile la contactul cu pământul, să nu se lovească la cap. După o rostogolire a rămas lat, culcat pe spate
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
de înțelegere, a fornăit tare de două ori și a plecat în trap mărunt. Pe ulița satului mai mulți oameni se uitau după ei mirați. Tudorel era cuminte. Nu făcea cu mâna, așa cum ar fi dorit prima oară, nu lăsa coama din mâinile strânse pe ea și nici privirea nu o lua de pe firul drumului. Aproape de curtea bunicului, Bătrâna s-a oprit. Băiatul nu știa ce să facă. Ar fi dorit să intre călare, să fie văzut. Gata! Până aici te-
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
data asta, Tudorel nu s-a mai îndoit că este sau nu a Bătrânei. S-a ridicat ușor, și-a adus un picior lângă celălalt pe aceeași parte și și-a dat drumu’ pe pământ, ținându-se cu mâinile de coamă. Avea multe întrebări de pus, dar s-a abținut. Era recunoscător și nu dorea în ruptul capului să și supere noul său prieten, poate cel mai bun. Nu trebuie să povestești nimic nimănui. Să nu uiți asta niciodată, a zis
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
că este „Maica Marelui Împărat și adevăratul Dumnezeu, Iisus Hristos!” După ce a zis aceste cuvinte, idolul Apolon a căzut de pe vârful muntelui și s-a prăbușit împreună cu diavolul care locuia în el. În cădere se spune că a sfărâmat întreaga coamă a muntelui până s-a prăbușit în adâncurile mării... Auzind cuvintele marelui idol, toată populația a coborât și s-a dus la limanul unde aștepta Fecioara Maria pe corabie. Acolo au întâmpinat-o cu mic cu mare și i s-
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
costum care nu-i stătea bine. Deci ai de toate, spuse Alan mândru. Știri, divertisment, comedii, documentare și spectacol clasic în egală măsură. Nici o țară din lume nu-ți poate oferi așa ceva. Cu glasul lui blând și melodios și cu coama lui de păr cărunt, începea să semene, se gândea Hilary, cu cel mai oribil tip de preot de țară. — Și totul este în mâinile unor oameni ca tine. Tineri talentați a căror misiune va fi în anii următori să ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Velasquez asupra lui Francis Bacon. Și apoi, înainte ca Phoebe să-i poată răspunde, zări ceva la orizontul îndepărtat. Iat-o! Iubita casă părintească. Prima impresie a lui Phoebe despre Winshaw Towers n-a fost încurajatoare. Cocoțată aproape chiar pe coama unei coline întinse și amenințătoare, clădirea lăsa adânci umbre întunecate pe terenul de sub ea. Grădinile încă nu se vedeau; dar Phoebe deslușea deja o zonă dens împăturită care ascundea casa când te apropiai de ea, iar la poalele dealului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Urc cu ea și vin înapoi, da? — Orice dorești. Am urmărit-o amândoi cum pedala în jos pe drum, la început nesigură pe ea, apoi căpătând viteză și încredere. Se retrase din câmpul lor vizual până când singura trăsătură distinctă rămase coama de păr arămiu bătută de vânt. — Prinde viteză acolo, spuse Norman, — Se pricepe, am spus, suprins că sunt mândru să-i spun asta. A organizat o excursie de șaizeci de kilometri cu sponsorizare în urmă cu câteva luni. — Păi - îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
era, știi... —Cum? Șoapte, șoapte. Șușoteli, pșșșt, șșșșpsst, pșșșst. Apoi: —Nu-uuu! —Ba da-aaa! —Dumnezeule! Super! Crezi că m-ar învăța și pe mine să fac asta? Mi-am săltat pleoapele. Încăperea era întunecoasă și am izbutit să disting două coame blonde ce se agitau frenetic. Am șoptit fără vlagă: — Te poate învăța Daphne. Se ițiră două capete: Jolene și Lara se uitară la mine. —Slavă Domnului, spuse Jolene. Trăiește. — Unde sunt? am murmurat. —Ești în camera de oaspeți din apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
notă: Zonă rezidențială exclusivistă din Los Angeles, California.##) și Left Bank (##notă: La Rive Gauche - district parizian renumit pentru viața sa artistică și intelectuală.##). Vizavi de poarta Clubului Nautico era un cinematograf În aer liber cu un amfiteatru tăiat În coama dealului. O pancartă de lîngă chioșcul de bilete anunța un sezon de filme cu Katharine Hepburn și Spercer Tracy, culmea unui anume gen de șic intelectual. În Clubul Nautico era liniște și răcoare, Încă nu Începuseră activitățile de după-amiază. Stropitorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
său Laocoon, prinși și pietrificați Într-o luptă personală acerbă pentru existență. Următorul lucru pe care-l observi este și mai fantastic În această ambianță de epocă a glaciațiunilor. O calitate paradoxal tropicală, pentru că fiecare ramură laterală, fiecare bifurcație, fiecare coamă a acestor pitici Împovărați de ani este Încotoșmănată În alte plante - nu numai de micuțele polipode ale majorității pădurilor de foioase, ci de ferigi uriașe, desfășurându-și elegant penajul; tufișuri de afini, ierburi, perne gigantice de mușchi și festoane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]