1,183 matches
-
de ciclu, discordie și particularism centrifugal. Războiul rece a temporizat cîteva decenii conflictele naționale, fără să le poată diminua cu totul. Mai exact, în zona un-de s-a impus pax sovietica, aceste conflicte au fost încghețate prin dictat și măsuri coercitive, ele continuînd să existe, în stare latentă, și cunoscînd în fond alte modalități de expresie. Bunii observatori au știut să distingă întotdeauna, dincolo de aparența pacificării, vulcanul care continua să existe, uneori să și fumege discret. Evoluția de la stalinism la pluralismul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Întîi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct În sumarul Istoriei Americii, pare, la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust, Întrucît tiparele coercitive nu au trecere În Lumea Nouă. Realitatea Însă este alta. Nativismul celor născuți Între Atlantic și Pacific a luat, nu arareori și nici Întîmplător, forme potrivnice imigrației. Deși America a avut nevoie Întotdeauna de cei veniți din afară, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cererilor de azil politic depuse de români după 1990 au primit un răspuns favorabil”. Comportamentul oficialităților americane poate fi comentat, desigur, dar acest fapt nu va influența decizia Washingtonului. Iar dorința emigrării dincolo de Ocean nu poate fi anulată prin măsuri coercitive și presiune morală, atît timp cît un român american declară că „fac parte dintr-un popor care dorește să emigreze și acum, cînd comunismul a fost alungat din România, dar nu au fost alungați comuniștii”. Între timp, furia emigrației transoceanice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care stau la baza politicii statului român de diminuare a muncii nedeclarate, prin încurajarea părților să încheie contract individual de muncă, reglementat prin norme juridice specifice, care să asigure protecția salariaților, prin mijloacele obișnuite de acțiune, inclusiv prin utilizarea măsurilor coercitive, a stimulării ocupării forței de muncă, a diminuării impozitelor, a reformei indemnizațiilor, în colaborare cu partenerii sociali. 2. Obiectiv Obiectivul general al Strategiei îl reprezintă diminuarea muncii nedeclarate, încadrarea unui număr cât mai mare de angajați cu contracte individuale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226995_a_228324]
-
-i bloca înaintarea, atacul său nu poate fi considerat ostil atâta timp cât respectă regulile. Din momentul în care jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste foarte fragede copii folosesc diferite comportamente "aversive" (lovesc, tachinează sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste foarte fragede copii folosesc diferite comportamente "aversive" (lovesc, tachinează sau refuză să asculte) cu scopul de a exercita controlul asupra membrilor familiei. Aceste tentative coercitive se întăresc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste foarte fragede copii folosesc diferite comportamente "aversive" (lovesc, tachinează sau refuză să asculte) cu scopul de a exercita controlul asupra membrilor familiei. Aceste tentative coercitive se întăresc dacă ei reușesc să-și atingă scopul. Pe de altă parte, agresivitatea îi poate crește sau păstra victimei stima de sine în cazul în care rezultă efectul scontat. Atacurile agresorului îi pot crea victimei impresia de a se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identități pozitive precum sentimentul eficienței personale (Bandura, 1986), capacitatea controlului interior și angajarea efectivă în realizarea unor obiective. Credința în abilitatea personală de a contribui la binele celuilalt poate fi puternic asociată cu altruismul. Practicile disciplinare și regulile rezonabile, chiar dacă coercitive, trebuie adaptate în funcție de vârsta și de nivelul de dezvoltare a copilului. Explicațiile logice pot fi făcute de la vârste foarte mici sub forma unor interacțiuni simple în timpul îndeplinirii unor activități cotidiene. Copii cărora li se explică motivele pentru care există reguli
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
responsabilității. Alegerea comportamentală a agresorului s-ar efectua conform unei judecăți logice și raționale, contextul social determinând, de fapt, ceea ce este rațional sau nu (Mummendey și Otten, 1994; Toch, 1993). În acest context, intențiile și motivațiile părinților care folosesc metode coercitive pentru a controla sau a impune un anume comportament copilului n-ar fi foarte diferite de cele ale unui hoț care-și agresează victima pentru a-i lua bunurile (Tedeschi și Felson, 1994). Acțiunile coercitive reprezintă o formă de influențare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
motivațiile părinților care folosesc metode coercitive pentru a controla sau a impune un anume comportament copilului n-ar fi foarte diferite de cele ale unui hoț care-și agresează victima pentru a-i lua bunurile (Tedeschi și Felson, 1994). Acțiunile coercitive reprezintă o formă de influențare socială, iar actorul devine un individ ce decide rațional, impunându-și strategiile dăunătoare sau forța fizică pentru a-și atinge scopul. * Teoria biopsihosocială a agresivității Abordarea biopsihosocială a agresivității valorizează interacțiunea mai multor factori (biologici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul acțiunilor distructive întreprinse pentru satisfacerea nevoilor. Procesele de autoreglare contribuie doar la dezvoltarea acestor nevoi. Pentru unii cercetători, puterea coercitivă pe care actorii sociali încearcă să și-o impună reciproc influențează percepția actelor de violență, fenomen ce cunoaște implicații directe în viața individuală. Având legătură directă cu organizațiile sociale implicate în săvârșirea unor acte de violență, indivizii pot percepe în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
negativ la comportamentele negative ale copilului. Conflictele severe dintre părinți și copil se termină adesea cu reacții de furie și pedepse fizice (Debaryshe, Patterson Capaldi, 1993 citat de Dishion et al., 1994). Mai mult decât atât, părinții ineficienți aprobă tentativele coercitive ale copilului îndreptate asupra altui membru al familiei sau le ignoră în totalitate (Snyder și Patterson, 1986 citat de Dishion et al., 1994). În relațiile cu părinții, natura comportamentului agresiv al copilului se schimbă, trecând de la comportamente frecvente și fără
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dishion et al., 1994). În relațiile cu părinții, natura comportamentului agresiv al copilului se schimbă, trecând de la comportamente frecvente și fără gravitate la comportamente mai puțin frecvente, în schimb, mult mai grave. Iar zona de aplicare a comportamentelor antisociale și coercitive se extinde în afara familiei (Ramsey, Patterson și Walker, 1990 citat de Dishion et al., 1994). Într-o perspectivă asemănătoare cu cea oferită de teoria învățării sociale, Patterson explică dezvoltarea agresivității la copii, subliniind importanța rolului măsurilor disciplinare părintești în formarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
social în afara normei, fiind astfel pasibile de sancțiune, mesajul transmis de mijloacele media contrazice în totalitate norma socială. Cea mai dramatică influență a societății asupra comportamentelor agresive o reprezintă influența exersată de către agresivitatea instituționalizată. Percepția impactului violenței depinde de puterea coercitivă pe care actorii sociali o impun unul altuia. Instituțiile sociale și birocrația produc anumite acte de violență care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii naivi, dar normali din punct de vedere moral
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de prelucrare a informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului parental. Părinții
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția lui von Humboldt, statul era o concentrare de putere și de măsuri coercitive, iar societatea civilă era formată dintr-un pluralism de idei133 și de grupuri sociale, de alegeri libere și de drepturi civile garantate prin legi. Într-un profund contrast cu ceea ce este azi un stat politic, această concentrare de instituții nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Bonte, M. Izard, 1999, pp. 394-397; J. Middleton, 1987, vol. IX, p. 82; J. Beattie, 1996, pp. 204-205; R. Willis, 1996, p. 34. Aceste definiții scot În evidență, În primul rând, opoziția dintre manifestările magice și cele religioase: ultimele sunt „coercitive”, Încearcă să impună naturii, societății și chiar divinităților, În mod „direct”, voința omului, În timp ce religia este „suplicativă”, este axată pe rugăminte (atitudine pasivă) și pe o mediere (prin textul sacru al rugăciunii sau prin liturgia asigurată de preoți) Între om
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și pisici. Deși sunt supuși jurisdicției civile ale statului, ei mai apelează la vechile cutume pentru rezolvarea unor neînțelegeri legate, În special de proprietate, norme ce amintesc de vremurile tribale când sfatul bătrânilor aplana conflictele comunității. Dacă formele mai simple, coercitive, precum aruncarea cu sulița la o anumită distanță stabilită sau ochirea cu ouă „vrăjite” (dacă acesta se Înșiruie pe hainele adversarului, Înseamnă că este blestemat și chiar poate muri) nu dă rezultatul scontat, se continuă cu alte procedee mai complicate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în local. Legile descentralizării de după 1982, care au dat mai multe responsabilități aleșilor locali, au făcut adesea ca situația unor cartiere să se degradeze și mai mult, să se accentueze dinamicile segregative. Statul a încercat să ia măsuri incitative sau coercitive, însă acestea au rămas incapabile să evite polarizarea socială accentuată (care avea să ducă în Franța și nu numai la marile tulburări din 2005). Dezangajarea statului a pus la fel de mari probleme orașului, în măsura în care instituțiile locale nu dispuneau de capacitate de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Y”. Principalele premise care stau la baza „teoriei X” sunt: * omul obișnuit detestă în mod inerent munca și, dacă este posibil, o va evita; * decurgând din acesta, rezultă că majoritatea indivizilor organizaționali trebuie controlați, conduși și obligați (chiar prin metode coercitive) să muncească pentru atingerea obiectivelor organizației; * omul obișnuit (mediu) are ambiții relativ mici, evită responsabilitățile, dorește securitate și preferă să fie dirijat. „Teoria X” își dovedește utilitatea și aplicabilitatea întrucât oferă explicații pentru unele comportamente umane din organizații (în totalitate
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
1.9. și 9.1. către mijlocul grilei prin oscilări în jurul situației considerate optime. Caracteristicile principale ale acestui stil sunt: * determinarea oamenilor pentru realizarea acceptabilă a sarcinii; * grijă față de persoană în măsura în care este necesar pentru un moral ridicat; * se utilizează instrumente coercitive și pozitiv-motivaționale la un nivel mediu, echilibrat și ferm; * se manifestă încredere în capacitatea subordonaților de a îndeplini sarcinile ; * se adoptă mai mult soluțiile acceptabile de cele două părți (manageri și subordonați) decât cele optime. 5. Stilul 9.9, managementul
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de exemplu, de către persoane, grupuri sau organizații care ar dori să le deposedeze de roadele muncii lor, să îi înrobească sau să îi domine pe cei mai slabi, să își impună conducerea asupra altora sau chiar să recreeze un stat coercitiv cu scopul de a-și asigura dominația. Dar dacă abolirea statului ar produce violență și dezordine de nesuportat "anarhie" în înțelesul popular atunci un stat bun ar fi superior statului rău care va urma probabil anarhiei. Dacă respingem anarhismul și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cîțiva ani sau cîteva generații este posibil să abuzeze de ea. Dacă istoria omenirii ne oferă vreo lecție, cu siguranță una dintre ele este aceea că prin corupție, nepotism, promovarea intereselor individuale și de grup și abuzul monopolului asupra puterii coercitive a statului pentru a reprima criticile, pentru a sustrage bogății de la supuși și pentru a se asigura de ascultarea acestora prin constrîngere, este probabil ca protectorii unui stat să devină despoți. În cele din urmă, conceperea unei utopii este un
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]