1,198 matches
-
lumina corul bisericii. În continuarea laturii de vest a bisericii, deasupra corului se afla turnul bisericii, acesta fiind închis aproape în totalitate, învelit în tablă. Turnul bisericii era acoperit de un coif cu două porțiuni bine definite: prima, spre baza coifului mai plată, peste aceasta așezându-se cea de-a doua, mai lungă și mai zveltă. Construcția, ridicată după moda vremii, cu pereți înalți și tencuiți pentru a semăna cât mai mult cu o biserică de zid, duce cu gândul la
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
pe stâlpi ciopliți și uniți prin elegante arcade la partea superioară și o balustradă traforată, la partea inferioară. Un alt element decorativ al construcției este acoperișul bisericii, cu pante repezi și ape rupte. Turnul clopotniță, cu silueta sa sveltă și coiful ce acoperă foișorul, este un accent care prin proporții echilibrează întregul edificiu. Spațiul interior al bisericii este compartimentat, conform cultului creștin de rit oriental, în: altar, naos, pronaos și pridvor, fiecare dintre spații purtând și o denumire locală, determinată de
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
Casca este o formă de echipament de protecție individual destinată protecției capului de suferirea unor traume. Casca este versiunea modernă a coifului care a fost folosit din antichitate până pe la perioada modernă. Prima dată au apărut simplele coifuri din metal ce doar amortizau șocul, apoi căștile mulate folosite de armată ca reușeau să oprească glonțul, iar apoi căștile mulate, cu protecție anti-glonț
Cască () [Corola-website/Science/324270_a_325599]
-
Casca este o formă de echipament de protecție individual destinată protecției capului de suferirea unor traume. Casca este versiunea modernă a coifului care a fost folosit din antichitate până pe la perioada modernă. Prima dată au apărut simplele coifuri din metal ce doar amortizau șocul, apoi căștile mulate folosite de armată ca reușeau să oprească glonțul, iar apoi căștile mulate, cu protecție anti-glonț și gemuleț incorporat (posibil blindat). Căștile din ziua de azi sunt folosite în diferite domenii, cum
Cască () [Corola-website/Science/324270_a_325599]
-
orbitor. Scenograful Liviu Popa a refăcut „aproape până la suprapunere” imaginile de pe columnă pentru a exprima sfârșitul civilizației dacice. Dacii sunt reprezentați în legătură cu mediul de viață natural, muntele și platourile vaste. Diferențele dintre cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu pene și armurile cu zale zornăitoare purtate de romani simbolizează prestigiul cuceritorilor. Prin contrast, cușma dacică, asemănătoare cu o bonetă frigiană, pare luată de pe Columna originală, părând a fi un simbol mitic. Până și culorile diferă: veșmintele romanilor sunt
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
reprezenta locul de adăpost pentru toți locuitorii în timpul atacurilor, iar cele două turnuri de apărare - Turnul Slăninilor și Turnul Prunelor - deveneau și depozite pentru alimente. Turnul Prunelor se remarcă încă de departe, dintre dealuri, prin acoperișul său în formă de coif cu o siluetă elegantă. În secolul al XVI-lea, pornind de pe turnul de sud și până pe turnul de nord, ocolind pe la vest vechea curtină, se mai construiește un zid ce închide o a doua incintă. Biserica a fost înconjurată de
Biserica fortificată din Movile () [Corola-website/Science/326590_a_327919]
-
de lemn, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”; dezafectată cultului în anul 1977, aceasta se prezintă astăzi ca o jalnică ruină. Bolta edificiului s-a prabușit în 1996; în anul 2007 a venit rândul turnului clopotniță scund, cu foișor deschis și coif piramidal ușor evazat. Era un lăcaș de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată; forma heptagonală a altarului trădează influențe ale arhitecturii ecleziastice (poate chiar prezența unor meșteri constructori) din Banatul învecinat. Accesul la interior se făcea printr-o singură ușă, amplasată
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
a preluat atât ușile împărătești, cât și importanta zestre de icoane mobile, executate pe lemn și pe sticlă.' Edificiul înfățișează planul dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost înălțată o clopotniță scundă, prevăzută cu un coif piramidal, învelită, în întregime, în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. O singură ușă apuseană asigură accesul în stantul lăcaș. La interior, biserica adăpostește un bogat decor iconografic, executat de pictorul Mircea Bixa din Hunedoara în anul 1985
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
din orient: iatagan, simsir. Cavaleria grea era formată din călăreții kapikulu care formau garda sultanului, dar în armata se folosea în principal cavaleria ușoară care de obicei nu folosea armură care să le îngreuneze mișcarea, eventual cămașă din zale și coif. În timpul dominiei lui Soliman I infanteria a fost aproape complet înarmată cu arme de foc. Motivul acestui fapt a fost tactica aplicată: infanteria și artileria slăbea inamicul cu foc, după care se năpustea cavaleria urmată de ieniceri și trupele iregulare
Armata otomană () [Corola-website/Science/325721_a_327050]
-
sălbăticia stâncilor și a florei. Venind dinspre Vatra Dornei, pe cuprinsul cheilor se observă numeroase vârtejuri, repezișuri și ochiuri adânci de apă. Impresionante sunt stânci cu forme bizare cum numite Colțul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Pușcatei, Râpa Scara, Stânca Coifului. Colțul Acrii, situat în dreptul Piciorului Țepușelor din Muntele Giumalău obligă apele râului să-l ocolească creând un splendid meandru în jurul acestuia, meandru în care se află și cabana Zugreni. La circa 80 m în aval de cabană se află Piatra
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
Colbu care separă Munții Giumalău de Munții Rarău. Urmează în aval Grindul Pușcatei, o îngustă fâșie stâncoasă ce leagă Colțul Acrii de Pietrosul Bistriței. Mai departe, apele râului trec pe sub stâncile de la Râpa Scara din abruptul Pietrosului și pe sub Stânca Coifului, ce face parte din Bâtca Neagră (1439 m) din Rarău. Dupa ieșirea din chei apele se mai domolesc, cursul este mai lin și în lărgirea de la Chiril, Bistrița depune cantități mai mari de aluviuni sub forma unor mici plaje, ca
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
altarului. În partea de vest a bisericii, deasupra pronaosului se află amplasat turnul clopotniță, a cărei înălțime, măsurată de la plafonul ce acoperă pronaosul este de aproximativ 7,8 metri. Străpungând acoperișul, turnul este acoperit cu șiță și are galerie deschisă. Coiful tunului, relativ scurt, este acoperit cu tablă și se termină cu o cruce simplă. Aceeași cruce se regăsește și în partea de răsărit a coamei acoperișului deasupra naosului precum și pe coama acoperișului altarului.
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
poate aduce înapoi orice lucru solicită aceștia. Oaspeții săi - arhiepiscopul Melchett (Stephen Fry), arhidiaconul Kevin Darling (Tim McInnerny), locotenentul George (Hugh Laurie) și Lady Elizabeth (Miranda Richardson) - anunță că, dacă Blackadder vrea să câștige, el trebuie să aducă înapoi un coif al unui centurion roman, cizmele ducelui de Wellington și o pereche de izmene urât mirositoare veche de 200 de ani. Blackadder intenționează să-și înșele oaspeții prin aducerea acelor produse din depozitul său personal. Cu toate acestea, el este uimit
Blackadder: Back amp; Forth () [Corola-website/Science/324752_a_326081]
-
mai scurtă și mai îngustă. Perspectiva principală a clădirii se deschide dinspre piața centrală, fiind dominată de turnul de colț, format din trei laturi ale hexagonului. De acest turn sunt atașate aripile principale ale clădirii. Turnul este acoperit cu un coif piramidal de plan hexagonal, pornind din cornișe arcuite și penetrat de goluri, este o lucrare din piatră și tinichigerie, care îmbină armonios diferite ornamente florale și de măști. Parterul este încheiat de un brâu simplu, format de un listel la
Palatul Szantay din Arad () [Corola-website/Science/322702_a_324031]
-
boltită cu scânduri groase și se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu două uși spre altar. Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte, două la biserica bărbaților și două la altar. Turnul era protejat de un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
cumpărat bisericuța, care a fost salvată prin aducerea și reasamblarea ei în curtea muzeului din București în anul următor. Forma ei arhaică (un dreptunghi, cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi, supraînălțat printr-o clopotniță scundă, cu foișor deschis și coif octogonal), analogiile cu lăcașul de cult din Muncelu Mic (doar două străpungeri ale peretelui despărțitor dintre naos și altar), precum și prezența golurilor luminatoarelor pe laturile de vest și de sud, indică secolul al XVII-lea ca timp al ctitoririi lăcașului
Biserica de lemn din Bejan () [Corola-website/Science/329738_a_331067]
-
înapoi fără a se înregistra pierderi. În aprilie 1946, Arsenalul statal a putut fi deschis din nou. Astăzi Arsenalul din Graz este, cu cele aproximativ 32.000 de exponate, cea mai mare colecție de arme istorice (circa 3.840 armuri, coifuri, cămăși de zale și scuturi), săbii (2.414 bucăți), halebarde (5.395 bucăți), puști (3.867 bucăți), pistoale (4.259 bucăți) și accesorii de toate tipurile (printre care 3.449 de tolbe cu praf de pușcă). Cu acest inventar ar
Landeszeughaus () [Corola-website/Science/328030_a_329359]
-
folosit mercenari din alte regiuni din afara granițelor regatului - din Libia, Siria, Canaan sau membri ai așa-numitelor „popoare maritime”. Aceștia din urmă apar ca gărzi de corp pe basorelifurile care îl reprezintă pe Ramses al II-lea, fiind individualizați de coifurile cu coarne. ii celți au fost angajați de liderii lumii elene. Astfel se explică colonizarea de către celți a Galatiei (regiune din Anatolia). Conducătorii eleni ai Egiptului Ptolemeic au utilizat la rândul lor mercenari celți. O bună parte dintre aventurieirii care
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
atacul. Spectacolul grandios al unei mari parade a forțelor sale militare chiar sub ochii asediaților este menit să îi trezească la realitate.Romanii își dezbracă tunicile de război, își lustruiesc uniformele de paradă. Legionarii își pun armurile, cămășile de zale, coifurile. Cavaleria își împodobește caii cu cioltarele bogat ornamentate și, sub sunetele luminoase ale trompetelor, zeci de mii de războinici defilează prin fața lui Titus și își primesc solda și hrană din belșug în fața asediaților. Timp de patru zile răsună de dimineața
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac, ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac, ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac, ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat. Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
detaliu de decor nu este deteriorat. Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n. Coiful are o calotă de aur
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n. Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]