3,820 matches
-
neguri, București, 1946; Sfat cu făpturile basmului, București, 1955; La miezul nopții va cădea o stea, București, 1957; Fiul lui Monte Cristo, București, 1958; Se destramă noaptea, București, 1960; Urmărirea abia începe, București, 1962; Ultima rafală, București, 1962; Casa de pe colină, București, 1964; A doua repriză, București, 1964; Căpitanul de cursă lungă, București, 1965; Doamna în mov, București, 1966; Enigma „Profesor Rebega”, București, 1966; Adevărul despre Luca Cristogel, București, 1967; Cum a murit Claudiu Azimioară, București, 1968; Johnny Boambă, București, 1968
CONSTANTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
dominant în epocă (Constructorul, Șantier naval, Minerii), dar substanța poemelor nu este aceea pe care o sugerează titlurile. Înzestrat cu imaginație, mai curând dionisiac, dar nu fără conștiința efemerității, C. transfigurează realul în sens estetizant. Volumele Clepsidra (1966), Bunavestire (1968), Coline cu demoni (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) cuprind versuri muzicale, mici caligrafii alimentate cu resurse livrești, reverii intelectuale cu unele accente de „neohellenism” (Reversibilitate, Astoria, Arhitectul ș.a.). Fantezia brodează stări senine, melancolice, nostalgice sau anxietăți pe marginea lecturilor, cu frecvente aluzii
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
reverii intelectuale cu unele accente de „neohellenism” (Reversibilitate, Astoria, Arhitectul ș.a.). Fantezia brodează stări senine, melancolice, nostalgice sau anxietăți pe marginea lecturilor, cu frecvente aluzii la aria culturală europeană, evocând însă și poezia românească (Ion Barbu, Șefan Aug. Doinaș). În Coline cu demoni viziunile nu mai au luminozitate, dar stăruie aspirația evaziunii spre undeva, departe (Prore spre sud). Domină totuși sugestia spaimelor expresioniste, a scenariului misterios, a nesiguranței, poetul fiind bântuit de himere neprietenoase. Elegiac, livresc, echilibrat și calofil, înclinat spre
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
pentru a se putea privi „din afară”. SCRIERI: Vântul cutreieră apele, pref. Al. A. Philippide, București, 1960; Desprinderea de țărm, București, 1964; Clepsidra, București, 1966; Tinerii noștri bunici, București, 1967; Bunavestire, București, 1968; Fiara, București, 1970; Câinele înlăcrimat, București, 1970; Coline cu demoni, București, 1970; Despre poeți, București, 1971; Celălalt, București, 1972; A doua carte despre poeți, București, 1973; Despre prozatori și critici, Cluj, 1973; Vacanța, o plecare, București, 1973; Desprinderea de țărm, Paris, 1981; L’Ailleurs, Paris, 1983; Rivage antérieur
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
mănâncă, București, 1921; Spovedanii de cadâne, București, 1921; Turcoaicele, Iași, 1921; Sărmana Léila, București, 1922; Primul poet, București, [1922]; Bucuria copiilor, Craiova, 1922; Din lumea Islamului. Turcia Junilor turci, pref. N. Iorga, București, 1922; România văzută de departe, București, 1922; Colina îndrăgostiților, București, 1923; Clopotul fermecat, București, 1925; Of și Țepeluș, București, 1925; Suflete de viteji, București, 1925; Haplea, cu desene de Mihai Iordache, București, 1926; Minuni din jurul nostru (în colaborare cu Dumitru Stoica și Petre Puchianu), Craiova, 1927; Comoara cu
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
manuscrise. Este, între 1965 și 1978, consultant științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București. A fondat, în 1935, împreună cu Dumitru C. Amzăr, Ion Ionică și I. Samarineanu, revista „Rânduiala”. Deși a publicat și poezie (Gând și cântec, 1939, Colina lacrimilor, 1943) și eseuri (Preludii, 1940, Îndemn la simplitate, 1941), B. s-a afirmat cu autoritate ca sociolog și etnograf. Participant la campaniile monografice organizate și conduse de D. Gusti, el practică o metodă concretă și experimentală. În studii, evită
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
concrete de cercetare. SCRIERI: Gând și cântec, București, 1939; Pași în singurătate, București, 1940; Preludii, București, 1940; Îndemn la simplitate, București, 1941; Timpul la țăranul român. Contribuție la problema timpului în religie și magie, București, 1941; Moldovă tristă, București, 1941; Colina lacrimilor, București, 1943; Firide literare, București, 1944; Maramureșul, țară românească, București, 1944; Civilizația română sătească. Ipoteze și precizări, Craiova, 1944; Nunta în Țara Oltului. Încercare de sociologie românească, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 51-135; Poezii populare în
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
și Castelot și cartea aceasta, în marchetăria colorată a coperților, sub eticheta: „Noutăți din romanul francez”... Spre seară am ajuns la pădurea din lande. Voi merge acum, mă gândeam eu, timp de două zile sau poate mai mult, presimțind, dincolo de colinele acoperite de pini, eterna așteptare a oceanului. Două zile, două nopți... Grație Însemnărilor, timpul dobândise pentru mine o densitate surprinzătoare. Trăind în trecutul Charlottei, mi se părea, totuși, că nu simțisem niciodată atât de intens prezentul! Peisajele de altădată dădeau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
este? Ce ai? ȘT[EFAN] ............... Ce am? Nimică! Copil!... Numai icoana te-a înghețat de frică! Tu stai uimit și nu știi, să crezi or să nu crezi!... Deschide pieptu-mi rece... deschide, și să vezi! Noptosul cimitiriu ce doarme sub coline, Purtând în pieptu-i pacinic atâtea mii lumine Ce s-a stins mie lumea... Bisericuța sântă În care nu preoții, ci vânt și cobe cântă, E sufletu-mi. În el icoane șterse cu fețele pătate Sânt visurile mândre ce le-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de receptorii colinergici. Legarea a două molecule de acetilcolină de receptorul nicotinic determină modificări conformaționale ale proteinei canal din structura acestuia, crescând permeabilitatea sarcolemei pentru ionii de sodiu. Desprinderea acetilcolinei de pe receptori o face accesibilă acetilcolinesterazei care o hidrolizează în colină și acetat, producându-se astfel inactivarea mediatorului. Colina este recaptată de terminația axonică pentru a fi refolosită la sinteza de acetilcolina iar acetatul difuzează în lichidul extracelular. Toate aceste procese se desfășoară pe parcursul a câtorva milisecunde și se pot repeta
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acetilcolină de receptorul nicotinic determină modificări conformaționale ale proteinei canal din structura acestuia, crescând permeabilitatea sarcolemei pentru ionii de sodiu. Desprinderea acetilcolinei de pe receptori o face accesibilă acetilcolinesterazei care o hidrolizează în colină și acetat, producându-se astfel inactivarea mediatorului. Colina este recaptată de terminația axonică pentru a fi refolosită la sinteza de acetilcolina iar acetatul difuzează în lichidul extracelular. Toate aceste procese se desfășoară pe parcursul a câtorva milisecunde și se pot repeta de câteva ori într-o secundă fără pericol
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de trei tipuri: fosfolipide, colesterol și cantități mici de glicolipide. Fosfolipidele au un pol hidrofil și unul hidrofob care formează un strat bimolecular, cu grupările hidrofile orientate către exterior și grupările hidrofobe orientate către interiorul stratului bipolar. Fosfolipidele care conțin colină, fosfatidilcolină (lecitină) și sfingomielină sunt, în principal, localizate în interiorul bistratului; fosfolipidele conținând grupări amino (fosfatiletanolamina și fosfatilserina) sunt localizate în interiorul bistratului lipidic. Lungimea și gradul de saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea membranei. Aproximativ 55
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Minerva victorioasă l-a izbit cu lancea. Pe acest prim trofeu cunoscut de mitologia greacă a fost gravată apoi imaginea Minervei și atârnată masca fioroasă a Gorgonei” (47, p. 17). De asemenea, lancea aruncată de Romulus s-a înfipt în Colina Palatină, colină pe care a fost întemeiată cetatea Romei. Lancea ar fi prins rădăcini și a înfrunzit, devenind un „copac cu crengi mlădioase” (Ovidiu, Metamorfoze, XV ; Plutarh, Romulus, XX). Colina, lancea și arborele sunt reprezentări simbolice similare și, de multe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
l-a izbit cu lancea. Pe acest prim trofeu cunoscut de mitologia greacă a fost gravată apoi imaginea Minervei și atârnată masca fioroasă a Gorgonei” (47, p. 17). De asemenea, lancea aruncată de Romulus s-a înfipt în Colina Palatină, colină pe care a fost întemeiată cetatea Romei. Lancea ar fi prins rădăcini și a înfrunzit, devenind un „copac cu crengi mlădioase” (Ovidiu, Metamorfoze, XV ; Plutarh, Romulus, XX). Colina, lancea și arborele sunt reprezentări simbolice similare și, de multe ori, interșanjabile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De asemenea, lancea aruncată de Romulus s-a înfipt în Colina Palatină, colină pe care a fost întemeiată cetatea Romei. Lancea ar fi prins rădăcini și a înfrunzit, devenind un „copac cu crengi mlădioase” (Ovidiu, Metamorfoze, XV ; Plutarh, Romulus, XX). Colina, lancea și arborele sunt reprezentări simbolice similare și, de multe ori, interșanjabile. Ele definesc același concept cosmologic : Axis mundi. Conform unei alte legende, din același ciclu (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 10), primul templu „care a fost sfințit la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
multe ori, interșanjabile. Ele definesc același concept cosmologic : Axis mundi. Conform unei alte legende, din același ciclu (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 10), primul templu „care a fost sfințit la Roma” în cinstea zeului Jupiter a fost ridicat pe colina Capitoliu, pe locul „unui stejar socotit sfânt de păstori”, la rădăcina căruia a depus Romulus armele inamicului învins (tropaeum). Agățarea în crengile, depunerea la rădăcina sau înfigerea în trunchiul copacului a unor arme/unelte, baterea cu un topor (ciocan) în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apleci, ’nainte să mergi, Iar seama să-ți iei, Că îți va ieși Lupul înainte, Să nu te spăimânte, Mâna să-ți întinzi, Bun frate să-ți prinzi, Că el iar că știe Sama pădurilor Și a potecilor Și a colinelor, înainte să mergi, Iar seama să iei. Că tot ’ț va ieși Vulpea înainte ; Mâna să ți-o-ntinzi, Bună soră s-o prinzi, Că ea iar că știe Tot sama pădurilor Și a apelor, înainte să mergi... (17, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zămisliți cu aceasta. (Vezi împreunarea pe insula Creta dintre taurul-Zeus și muritoarea Europa, mama lui Minos, sau cea dintre taurul lui Poseidon și muritoarea Pasiphae, mama Minotaurului.) în mijlocul Atlantidei, Poseidon construiește un adevărat labirint : „A tăiat toate povârnișurile împrejmuitoare ale colinei pe care locuia dânsa [= Kleitho], făcând astfel o cetate trainică și întocmind adevărate brâie de pământ și de mare, unele în jurul altora, rând pe rând mai mici și mai mari, două de pământ și trei de mare, ca și cum, pornind din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi putut afla Piatra Arsă, fiindcă toți aceia care le-ar fi putut ieși în cale avuseseră grijă să îi ocolească de la distanță. Nu se îngrijoraseră. Știau că trebuie să ajungă la munte și, deocamdată, nu întîlniseră nici măcar o colină, darămite o ridicătură care să merite numele de munte. Nici pietre nu se prea vedeau... Severus pomenise însă ceva despre o trecătoare periculoasă și cei trei bărbați se gândiseră mai degrabă la felul în care urma să o străbată decât
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o ondulare monotonă, pînă ce, în depărtare, se împreuna cu dunga vagă, ștearsă a cerului palid. Văzută astfel de sus, întreaga priveliște părea nemișcată ca o pictură; într-un colț stăteau înghesuite corăbiile ancorate; fluviul își rotunjea șerpuirea la poalele colinelor înverzite și insulele lunguiețe păreau, pe fața apei, ca niște pești mari, încremeniți pe loc. Coșurile uzinelor scoteau uriașe panașuri cafenii, cu vîrful luat de vînt. Se auzea vuietul turnătoriilor, laolaltă cu sunetul limpede al clopotelor de la bisericile ce se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
interfață pentru ea însăși, Vaticanul. Acest corp politic mic întrupează un mare corp mistic, și vicarul lui Hristos este și el un șef de stat. Doi în unul, el unește în persoana sa o putere temporală și una spirituală. De pe colina Vaticanului, de la donația lui Constantin, în principiu, și de la donațiile lui Carol cel Mare, de fapt, care au dat naștere statului pontifical, Sfîntul Părinte conduce cel mai vechi guvern al lumii. Este guvernarea pontificală, a cărei primă constituire organică, a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
funcționează nu doar ca bariere geografice, ci și ca bariere sociale, spirituale și etnice, care separă pe "noi" de "ei". Satele românești sunt spații aproape închise, ancorate în local și izolate nu doar prin distanțe, ci și prin păduri sau coline greu de străbătut (Groza, 2003). Harta fizică a satului corespunde unei hărți mentale a locuitorii lui, în interiorul căreia se construiesc interior, intim, relația cu satul, cu oamenii, cu comunitatea. Religie, credință, comportament religios Un alt criteriu al identității etno-culturale este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
imaginând, deducând, vede ceea ce ceilalți nu văd. înțelegerea presupune înălțime, detașare, profunzime, perspicacitate. Cel de-al doilea cânt al poetului ne oferă o imagine: de departe, nu percepem detaliile, însă ele există totuși. Așa cum nu băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc totuși pe versantele ei înierbate, sau manevrele legiunilor, nici deplasările lor repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Nu știu cum, n-am apucat niciodată să le renovăm. Aceasta este a fiului meu... Împinge o ușă albă lambrisată, care se deschide. Încremenesc unde sînt, cu gura căscată. Parcă e Într-un basm. Pereții sînt pictați cu o frescă ce Înfățișează coline verzi, cer albastru, păduri și ursuleți aflați la picnic. Într-un colț, e un pătuț pictat, În formă de castel; În celălalt, e un trenuleț roșu pe niște șine, destul de mare să stai În el, și În fiecare vagon e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]