3,570 matches
-
acum înainte. O prezență activă la reuniunile științifice de peste hotare și în publicațiile de specialitate i-au permis realizarea de legături de care au profitat și colegii săi. Printre cele mai productive manifestări la care a luat parte au fost colocviile „Tocqueville“, organizate de francezi în câteva țări din Europa Est Centrală (1992-1994), reuniuni ce i-au permis să scrie o carte (L a sfârșit de ciclu, 1994), tradusă și în limba engleză, apoi să obțină titlul de Chevalier de l
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele (Cânele Balan, Sfântul Andrei, Andrei Florea Curcanul). Efecte insolite se percep în Hatmanul Baltag, „imitațiune după Dickens”, în colocviul eroului cu sinistra nălucă a disperării și a sinuciderii. Textul a fost prelucrat, într-un libret, de I.L. Caragiale și Iacob Negruzzi. Scriitorul încearcă și o literatură de fiziologii în Agatocle Leuștean, Chip din lume și în Două zile la
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
în fine, „eseistica acestui calvar”: ședințe și referate, strategia dialogului cu forurile tutelare, profesionalismul, dar și abilitatea compromisului, dureroase tăieturi. Dar principala preocupare a F. postdecembriste îl constituie un amplu program de promovare a valorilor literaturii române contemporane, concretizat în colocvii, anchete și concursuri. Astfel, pe parcursul mai multor numere (1,3-5/1990) sunt prezentate opiniile criticilor Victor Felea, Liviu Petrescu, George Pruteanu, Monica Spiridon, Marius Lazăr, Constantin Trandafir, Ioan Bogdan Lefter, Al. Dobrescu, Alex. Ștefănescu, Anton Cosma despre cele mai importante
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Consiliul Culturii „o manevră greșită a criticilor tineri, un atentat la integritatea literaturii române contemporane”. În condițiile în care opțiunea critică se poate exprima acum fără echivoc, iar baza selecției a devenit mult mai bogată prin includerea literaturii exilului, reluarea colocviului evidențiază rolul criticii în selectarea și ierarhizarea valorilor literaturii române contemporane. Ov. S. Crohmălniceanu, Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu răspund întrebărilor lansate de colocviul Fenomenul arghezian (2,4/1990) despre posteritatea critică a poetului, despre o eventuală criză
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
echivoc, iar baza selecției a devenit mult mai bogată prin includerea literaturii exilului, reluarea colocviului evidențiază rolul criticii în selectarea și ierarhizarea valorilor literaturii române contemporane. Ov. S. Crohmălniceanu, Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu răspund întrebărilor lansate de colocviul Fenomenul arghezian (2,4/1990) despre posteritatea critică a poetului, despre o eventuală criză de receptare sau evaluare, despre influența operei argheziene asupra poeticii postmoderniste. În decembrie 1991, la rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
ulterioare revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de problemele literaturii contemporane și a reconsiderării semnificațiilor din perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de „Zilele revistei «Familia»”, ediția 1994, și cel intitulat Generația ’80. Reflecții și autoreflecții (6/1995) ce reia o parte din intervențiile participanților la simpozionul Generație, avangardă, experiment (Sighișoara, mai 1995). Rubrica
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
vreme și în cadrul Editurii Naționale „Gh. Mecu”, de unde se retrage în 1942. Debutează ca publicist în 1922 la „Foaia tinerimii”, trimițând de-a lungul anilor versuri, proză, comentarii literare, traduceri și la „Preocupări literare”, „Familia”, „Arhivele Olteniei”, „Revista arhivelor”, „Pământul”, „Colocvii”, „Veac nou” ș.a. A mai semnat Const. Adrian. În afară de manuale școlare (întocmite împreună cu V.V. Haneș și cu C. Gerota), F. alcătuiește antologii literare: cu Gh. Neagu, Antologia Bărăganului (1935), iar cu V.V. Haneș, Cartea amintirilor (1944). Tot pentru elevi elaborează
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
mâinile, Luceafărul, Urât și sărăcie, Gemenii, Scrisoarea III; concluzia comentatorului este că Eminescu face din acest concept o categorie poetico-filosofică. Cealaltă preocupare a lui F. este Miorița, despre care a scris o teză de doctorat, a făcut filme, a organizat colocvii, a strâns într-un volum traducerile variantei V. Alecsandri. În principal, el crede că balada își trage „semnele poetice constante” dintr-o „paradigmă ritualică dezvoltată din două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F.
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
publică un dialog purtat de Mihai Cimpoi cu Elza Lüder și Paul Miron. Pe prima pagină a numărului 3/1991, la rubrica „Eminescu inedit”, cititorilor li se oferă un „fragment dintr-o epopee dacică”. Alte rubrici: „Documente. Izvoare. Descoperiri”, „Eminesciana”, „Colocviu”. Mai colaborează Ana Blandiana, Simion Gociu, D. Matcovschi, George Uscătescu, Libuse Vajdová, Nichita Stănescu, Alexandru Mihăilă, Xu Wende ș.a. L.Cr.
MIHAI EMINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288117_a_289446]
-
predici și de aceea Augustin începe să se ocupe de Explicarea Psalmilor (Enarrationes in Psalmos): Psalmii sunt poate textul biblic cel mai iubit de Augustin, cel ce constituie și fundamentul Confesiunilor, nu numai pentru marea însemnătate pe care o are colocviul dintre sufletul care se mărturisește și Dumnezeu, ci și pentru influența stilistică; aflăm acest lucru și din încheierea la biografia lui Possidius pe care o vom cita mai jos, la pagina ???. În opera sa, Augustin examinează întreaga Carte a Psalmilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să se apropie de creștinism, în forma sa neoplatonică, la preț în cercurile creștine din Milano și profesată de Simplicianus, Manlius Theodorus, Ambrozie; în timp ce în cartea a opta narațiunea se concentrează asupra convertirii care se rezumă la trei episoade fundamentale: colocviul cu Simplicianus care îi povestise despre convertirea faimosului retor păgân Marius Victorinus; întâlnirea cu Ponticianus, care, la rândul său, îi povestește despre trecerea la viața ascetică a doi tineri funcționari de la curtea din Treviri; și, în fine, faimoasa scenă din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să obțină pentru decretul său, în anul următor, aprobarea papei Ioan al II-lea (533-535). În aceeași perioadă, se desfășura o intensă reflecție teologică în cele două tabere adverse. În timp ce Sever era încă în plină activitate, adepții săi prezentau la colocviul de la Constantinopol pretinsele scrieri ale lui Dionisie Areopagitul, caracterizate printr-un monofizism moderat; deși respinse pe bună dreptate de adversari ca apocrife, acestea aveau să cunoască un enorm succes, mai cu seamă în Occident, firește nu prin tezele cristologice, ci
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Viața Sfântului Saba 70; cf. și aici, mai jos, p. ???). Îl regăsim la dezbaterea ce reunește cinci episcopi calcedonieni și șase severieni, desfășurată la Constantinopol în 532 sau la începutul lui 533 din dispoziția lui Justinian (relatarea celor petrecute la colocviu aparține altui participant de orientare difizită, Inocențiu din Maronea, și a fost editată de E. Schwartz în ACO IV/2, 1914, pp. 169-184). Purtător de cuvânt al calcedonienilor, Hipațiu s-a făcut remarcat, între altele, pentru faptul că a afirmat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de la alt autor, a cărui personalitate literară a fost studiată pentru prima dată de M. Richard (1944). Acesta a stabilit că Leontie din Ierusalim și nu Leontie din Bizanț a fost apocrisarul călugărilor palestinieni care a participat la Constantinopol la colocviul cu monofiziții în 532-533 și la sinodul din 536 (aici, p. ???); într-adevăr, potrivit lui Richard, florilegiul severian criticat în al doilea apendice al tratatului Contra monofiziților (cf. aici, mai jos) prezintă afinități notabile cu autorii prestigioși invocați de severieni cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1965) 57-70; G.F. Chesnut, The first Christian Histories, Eusebius, Socrates, Sozomen, Theodoret and Evagrius, Beauchesne, Paris, 1977; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici, în vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului ținut la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche, ibidem, pp. 159-194; idem, Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al Facultății). Debutează cu un articol despre Mihail Sadoveanu în „Gazeta literară” (1965). Colaborează la „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Limbă și literatură”, „Arcade”, „Euphorion”, „Saeculum”, „Rostirea românească”, „Sibiul universitar”, „Tribuna” (Sibiu), „Rondul de Sibiu”, „Tribuna învățământului”, „Colocvii” ș.a. Studiul din volumul de debut, Tudor Arghezi. Imaginarul erotic (1980), construcție critică pe cât de solidă, pe atât de suplă, face perceptibilă - într-o contradicție totală cu opiniile anterioare - prezența permanentă și complexă a erosului în opera argheziană, ca ferment
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
fi raportate la balada modernă germană (Wedekind, Brecht, Wolf Biermann). Consecvent cu angajamentul său de intermediar, H. a fost inițiatorul unui simpozion vizând sfera relațiilor spirituale, ținut la București în 1983, și este totodată redactorul volumului de comunicări rezultat din colocviu, Rumänisch-deutsche Interferenzen (1986). SCRIERI: Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum. 1775-1918. Eine imagologische Studie, Köln-Viena, 1985; ed. (Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
la „Amfiteatru”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Luceafărul”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna României” ș.a. Este distins cu Premiul pentru critică literară al Colocviului Național de Literatură și Publicistică (1977), Premiul „Napoca universitară” (1978), Premiul revistei „Cronica” pentru critică literară (1982) ș.a., precum și cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2001). Cărțile de critică și istorie literară ale lui H. sunt anticipate și
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
recunoștea operei lui Bloch „puternicele sale trăsături umaniste și progresiste”, Hager Îl declară nedemn să reprezinte materialismul dialectic și recomandă lupta Împotriva „influentelor sale politice nefaste” (Kapferer, ibidem, p. 115). Procesul filosofic intentat lui Bloch a culminat cu organizarea unui colocviu (Konferenz über Fragen der Bloschen Philosophie), ale cărui documente au fost publicate (Ernst Blochs Revision des Marxismus, 1957) și unde acuzațiile formulate Împotriva sa lasă să se Întrevadă principala amenințare de care se temeau „activiștii filosofi”: filosofia lui Bloch apărea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sau Kofler. Acuzația de „revizionism” nu mai reprezenta Între timp vreo amenințare (Kapferer, p. 310). Lukács și Bloch au primit postmortem În RDG semne de recunoaștere academică. Publicațiile și manifestările științifice care le-au fost de atunci consacrate, cărțile și colocviile organizate cu prilejul centenarelor lor - În 1985 pentru Lukács și În 1986 pentru Bloch - treceau sub tăcere acuzațiile din anii ’50. Succesul cunoscut de operă lui Bloch după moartea acestuia și marele număr al comentatorilor operei sale În RDG nu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
beneficia de finanțare la nivel federal, iar la cel regional, al Landului, asociația era susținută financiar de către acesta din urmă. Rosa-Luxemburg Verein obținea astfel o dotare de 50.000 de mărci germane consacrate În mod esențial organizării de seminarii și colocvii. Nu dispunea de posturi fixe și nu putea recrută personal. Organiza reuniuni seară și la sfârșit de săptămână, În timpul liber, totul bazat pe voluntariat. Helle Panke primea o subvenție anuală de 90.000 DM (această abia ajungea pentru corespondență, cf.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Dezechilibrul existent Între științele umaniste și științele sociale permite totuși să se adauge acuzației de «elitism» pe aceea de a nu se interesa de problemele sociale (grave și urgente) ale societății românești. Aceste teme nu sunt abordate decât cu prilejul colocviilor sau dezbaterilor, În scopul de a evita apropierea, considerată primejdioasa, dintre cercetare și politica (interviu cu Anca Oroveanu). New Europe College (NEC) a fost fondat În 1994 la inițiativa lui Andrei Pleșu, ca urmare a unui proiect elaborat În cursul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unei reprezentări mizerabiliste a exilului celei eroice, ci trebuie doar să identifice unele funcții sociale și practicile care le definesc. Așteptări decepționate, comparații problematice Așa cum s-a putut constată din generoasă oferta a organizatorilor și din diferitele intervenții din timpul colocviului de la Freiburg, două sunt coordonatele care structurează discuțiile legate de istoria exilului românesc: cea dintâi ar fi prelucrarea terapeutică a trecutului, o versiune românească a Vergangenheitsbewältigung din Germania. Cea de-a doua privește procesul repatrierii sau reinserției exilului și a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
victime și foștii aliați ai lui Hitler Într-un grup presupus a avea trăsături comune pe baza faptului că și unii și ceilalți au fost exilați este un act de acrobație intelectual-politică Îndoielnică. Alegerea Freiburg-ului ca loc de desfășurare a colocviului, oraș În care Își are sediul cea mai mare bibliotecă românească din exil, nu a fost nici ea lipsită de ambiguitate. Bibliotecă din Freiburg, transformată ulterior În institut de studii românești și pusă sub patronajul unor onorabile personalități științifice, a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]