2,881 matches
-
ar putea rezulta adevăruri fragmentare. Pringle 9 a enumerat câteva cauze ale extincției pirateriei : reluarea războaielor maritime (deci reangajarea marinarilor) ; reorganizarea mai bună a Marinei, cu salarii și condiții mai convenabile ; abolirea corsariatului ; extinderea confesiunii creștine a metodiștilor în rândul coloniștilor americani ; instituirea unei taxe pe gin, o băutură foarte populară. Privind problema prin prisma raportului dintre piedici și stimulente, istoricul american a conchis că, atunci când stimulentele au fot mai puternice, piedicile au trecut în plan secund. Pirateria a fost aleasă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
culturii apusene, înainte de veacul al XIX-lea Poporul român, atât de bine înzestrat, n-a avut norocul și onoarea să contribuie la formarea civilizației europene. Din cauze istorice binecunoscute, el a trebuit să piardă toate bunurile culturale aduse aici de coloniști și să trăiască, mai bine de o mie de ani, o viață de păstorie, în vreme ce popoarele apusene, moștenitoare ale culturii antice, au putut nu numai să păstreze moștenirea, dar să o și mărească. Și au pierdut amândouă părțile: și cultura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
înhămați la care sînt însă foarte iuți, din această cauză indigenii merg în care. Țara lor se întinde pînă la eneții care locuiesc la Adria. Ei spun că sînt urmașii mezilor. N-aș putea spune cum ei să fi fost coloniști ai mezi- lor. Tracii mai povestesc, că teritoriile de dincolo de Istru ar fi ocupat de albine și că din această cauză oamenii n-ar putea merge mai departe. Lucrul mi se pare puțin probabil, deoarece aceste insecte nu pot suporta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
diverși ideologi, lupta dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă a narațiunii: reprezentanți ai autorităților, surghiuniți de cele mai diverse soiuri, siberieni get-buget ori coloniști de toate națiile, mai fiecare cu o „poveste” a sa, tragică sau grotescă, stranie sau absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Rolf Bossert/ făcut țăndări/ peste tinerețea mea căreia i-a pus punct”, mărturisea mereu tânăra poetă. Rolf Bossert, „băiatul roșcovan care a văzut lumina zilei pe pământul deluros al Banatului, mai bine zis, În micul «Eisenhuttemstatt», orașul Reșița, Întemeiat de coloniștii germani veniți din Boemia”, scrie Ernest Wichner, emigrase În Germania În 1985, la 33 de ani, după ce publicase „cele mai severe, tăioase și În același timp amuzante judecăți despre dictatură”. Urmărit, percheziționat și bătut de securiști până la internarea În spital
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Petruc Jandarmeria Silistra Sâmbătă, 1 Octombrie a. c. au fost trimise la Silistra 1000 volume din broșura „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”. Transportul a fost făcut de legionarii care au legătură cu conducerea mișcării legionare. întregul stoc este rezervat legionarilor coloniști macedoneni. Soroca. Legiunea de jandarmi. 15 Octombrie 1938 Avem onoarea a vă înștiința că printre legionari se răspândește o broșură „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”, astfel în seara zilei de 15 Octombrie 1938, pe șoseaua Atachi-Soroca, locuitorul Tonea Ion
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tradiția școlii de pictură românească născută din peisajul pitoresc și cald al Coastei de Argint. în interiorul acestui teritoriu pitoresc și plin de bogății am pierdut orașul Bazargic, cu puternica viață românească împlântată acolo de firea harnică și mult întreprinzătoare a coloniștilor aromâni. Nu s-a putut salva nici măcar Silistra, orașul de pe Dunăre la depărtare de o sută de kilometri de București. Granița veche a Dobrogei trecea chiar pe la marginea acestui oraș și poate nu cu multă greutate ar fi putut fi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grădină în stil italian) și ceremonialul de la Curte, cu principalele lui străzi (poduri) și hanuri, cât și despre alte orașe (Târgoviște, Craiova, Câmpulung, Pitești, Râmnic, Buzău, Focșani). I-a cunoscut bine pe români, despre care spune ca se trag din coloniștii români, si le laudă calitățile de luptători, ca apărători ai țării în fața invaziilor otomane, apreciindu-i deopotrivă pentru agerimea minții și pentru ospitalitate. Cartea este o sursă bogată de informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
pe teren cu instrumentarul cadrelor și al manifestărilor voinței sociale au furnizat dovezi în acest sens, constând în numeroase situații în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe aceste terenuri s-a format un sat: „satul fetei”. Preotul Vasile susține că la baza formării termenului de „Fetești” stă cuvântul latin fustis, cu înțelesul de pădure cu copaci groși. Inventarul toponimic de astăzi, în special denumirile cartierelor (Vlașca, Coloniști etc.), atestă strânsele legături dintre oraș și celelalte așezări din Câmpia Română. Denumirea cartierului Vlașca provine de la numele fostului județ Vlașca, de unde se trăgeau primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului Coloniști, situat la nord de calea ferată, amintește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de astăzi, în special denumirile cartierelor (Vlașca, Coloniști etc.), atestă strânsele legături dintre oraș și celelalte așezări din Câmpia Română. Denumirea cartierului Vlașca provine de la numele fostului județ Vlașca, de unde se trăgeau primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului Coloniști, situat la nord de calea ferată, amintește de populația strămutată aici ca urmare a împroprietăririi ei. În ceea ce privește aria de răspândire a unor toponime, s-a constatat că oiconimele Buliga 11 și Coloniști nu se regăsesc în regiunile geografice învecinate; numele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului Coloniști, situat la nord de calea ferată, amintește de populația strămutată aici ca urmare a împroprietăririi ei. În ceea ce privește aria de răspândire a unor toponime, s-a constatat că oiconimele Buliga 11 și Coloniști nu se regăsesc în regiunile geografice învecinate; numele Dudești 12 este purtat de alte patru sate din România (două în Timiș, unul în Hunedoara și altul în Brăila); toponimul Fetești mai apare în județele Iași, Suceava și Vrancea, iar oiconimul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Fetești este o așezare polifuncțională constituită prin concentrarea spațială a mai multor localități apărute în diferite perioade istorice. Martore peste timp ale acestei evoluții urbane sunt cele șase cartiere ale orașului, în trecut sate: Dudești, Fetești-Oraș, Fetești-Gară, Buliga, Vlașca și Coloniști. Continuitatea populației autohtone pe meleagurile la care ne referim se leagă fără îndoială de resursele ecologice existente: vecinătatea râului Borcea și a Dunării bogate în pește; prezența pânzei freatice la adâncimi relativ mici; abundența lemnului de construcții oferit de întinsele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la începutul secolului al XIX-lea, perioadă de care se leagă și apariția celui mai mare și mai dinamic cartier al orașului, Fetești-Gară. Ulterior, ca urmare a împroprietăririlor succesive, structura urbană s-a îmbogățit cu noi cartiere: Vlașca (1901) și Coloniști (1924) - „înghițit” în cele din urmă de Fetești-Gară. Vocația urbană a așezării este confirmată în 1934 când (prin Decizia nr. 15176 din 17 iulie a Ministerului de Interne) Feteștiul este trecut în rândul orașelor. Din punct de vedere administrativ, Feteștiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a situat, la rândul lui, pe un palier ascendent, înregistrând într-un interval de 36 de ani o creștere semnificativă, de la 1,86 în 1930 la 5,5 în 1966. Această evoluție rapidă s-a datorat apariției de noi cartiere (Coloniști în 1924, prin împroprietărirea unor țărani aduși mai ales din județul Buzău), dar și concentrării de locuitori în cartierele mai vechi (Fetești-Gară, de exemplu, unde de la o populație de 1.131 persoane se ajunge la 8.913). Începând cu 1966
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La început, mișcările migratorii au avut un caracter de grup, mai târziu fiind inițiate și controlate de stat, deoarece acesta urmărea ocuparea și cultivarea unor terenuri rămase nepopulate și necultivate. În Fetești cartierele apărute în urma colonizărilor sunt Vlașca (1901) și Coloniști (1924). Cei colonizați erau scutiți de impozite o anumită perioadă, li se dădea loc de casă și grădină în vatra satului, dar și pământ la câmp, pe care erau obligați să-l cultive. Prin aceasta se urmărea asigurarea unor condiții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părăsi localitatea. Este cazul minorității romilor, care în 2002 număra 1.508 locuitori, aceștia constituind aproape întregul număr al celor plecați în străinătate în acest an (342 de persoane). Un alt cartier în care sporul migratoriu are valori mari este Coloniști -6,4‰, urmat de Fetești-Oraș cu -3,1‰, acesta din urmă fiind cel mai vechi cartier al orașului, cu o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui cartier al orașului în 2002
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui cartier al orașului în 2002 Cartier Sosiți* Plecați* Spor migratoriu Fetești-Oraș 2,6 5,7 -3,1 Fetești-Gară 3,9 24,8 -20,9 Coloniști 0,9 7,3 -6,4 Vlașca 0,02 0,9 -0,88 Buliga 0,05 0,4 -0,35 * Proporții la 1.000 de locuitori. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Forme de mobilitate a populației Evoluția economică a orașului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de lemn din 1792 și o biserică zidită din 1884. Alături de Parohia Fetești-Oraș, s-a înființat, începând cu 1882, parohia Fetești-Dudești, formată din unirea a două biserici, cea care slujea satul Dudești și cea din Feteștii-Noi. Creștinii ortodocși din cartierul Coloniști au avut o biserică începând din 1928, când preotul Grigore Petre și soția sa au ridicat o bisericuță din scânduri de brad. Între 1933-1934, biserica a fost mărită, însă între 1948 și 1970 nu s-au mai oficiat slujbe. După
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cartierul Fetești-Oraș. În prezent, biserica are mai multe filiale, atât în Fetești, cât mai ales în satele vecine: Stelnica, Bordușani, Jegălia, Țăndărei, Cegani, numărând circa 300 de membri care beneficiază începând cu 1999 de o biserică ce funcționează în cartierul Coloniști. Bibliografie Banu, A.C. (1964). Bărăganul. București: Editura Științifică. Buletin Trimestrial, nr. 4/2001, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populației României, București. Conea, I. (1956). Din geografia istorică a Bălților Ialomiței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
schimb, mai picturală, va inspira, în rama pitorescului decor, ceva mai multă libertate epică. Drumurile pleacă din și se întorc - aici - la Hasiduluc. Pulsul domestic al culei strămutate, cu dichis, din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de schimbare, pe când ferma cea mai nouă confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
de păduri, pe care speră să le stârpească pentru a le face loc marilor lanuri de cereale și unui "deșert de beton". Indigenii, botezați "creaturi", sunt considerați niște animale, dacă ne referim la denumirile pe care le primesc din gura coloniștilor. După caz, sunt numiți "vaci" sau "furnici". Justificarea terranilor este următoarea: "Rasele primitive trebuie întotdeauna să facă loc raselor civilizate, sau să se lase asimilate de acestea". Și totuși, aceste "ființe", cei din neamul Athsens, sunt un popor viu, în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din neamul Athsens, sunt un popor viu, în simbioză cu pădurea, cu care au în comun un univers oniric. Indigenii visători sunt însă capabili să se și revolte. Sfârșesc prin a-și recuceri libertatea și prin a-i alunga pe coloniști de pe planeta lor. Le Guin dezvăluie aici, la modul critic, o situație extremă provocată de economia liber-schimbistă în cadrul unei globalizări impuse cu forța, când termenii schimbului sunt în așa fel încât acesta practic devine imposibil (Said, 2000). Această narațiune va
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Tot de aici aflăm stările de scutire, privilegiații. Ca să știm cât de variată și încărcată era lista dabilelor și angăriile ne ducem la Melchisedec care în Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p. 54-55), din anul 1676 pentru scutirea unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar Zemli Moldovscai. Datamu cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru sfinției sale Sofronie, Episcopul de Huși și dregătoriului și vătămanului său de siliște (loc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]