1,232 matches
-
de Sus, Balamuci și Măxineni. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1968, la reorganizarea administrativă, a devenit parte din județul Ilfov, satele ei fiind și ele comasate până la structura actuală. Astfel, satul Grecii de Mijloc a fost inclus în satul Sitaru, iar satele Măxineni și Grecii de Sus au fost incluse în satul Grădiștea. În 1981, la o nouă reorganizare administrativă, comuna a devenit pentru câteva luni
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești și în cătunele Buzoești, Chiorăști și Săndulești. În 1931, comuna Săpunari și-a schimbat din nou numele în "Drăguțești" și cuprindea satele Costești, Cotmeana, Dealu Boului, Săpunari și Spiridoni; iar comuna Bascovelele a fost desființată și comasată cu comuna Drăganu. După al Doilea Război Mondial, comuna Drăguțești a luat numele de "Cotmeana", iar comuna Bascovele a fost reînființată. În 1950, ele au fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș Satul Grajduri din comuna Bascovele și satul Dealu
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1952) din regiunea Bacău, apoi după desființarea acestui raion în 1956, raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
din regiunea Bacău, apoi după desființarea acestui raion în 1956, raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
acestui raion în 1956, raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna Colonești au fost incluse în lista
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
din regiunea Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna Colonești au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna Colonești au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate aflate în
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
satele Grigoreni, Scorțeni, Pustiana și Sârbi și în cătunele Mărgineni-Luncani și Poiana Boului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci au fost desființate satele Luncani-Margina (comasat cu Grigoreni) și Sârbi (comasat cu Florești, sat preluat de la fosta comună Tescani). În comuna Scorțeni se află , monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, ansamblu format din biserica propriu-zisă (construită
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
Sârbi și în cătunele Mărgineni-Luncani și Poiana Boului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci au fost desființate satele Luncani-Margina (comasat cu Grigoreni) și Sârbi (comasat cu Florești, sat preluat de la fosta comună Tescani). În comuna Scorțeni se află , monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, ansamblu format din biserica propriu-zisă (construită în 1799) și turnul-clopotniță (datând
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
plasă și comuna Valea Mare, formată din satele Valea Mare, Valea de Jos, Valea de Sus și Costița, având 1563 de locuitori. În comună existau două biserici catolice și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Valea Mare, comasată cu comuna Faraoani care făcea parte din plasa Răcăciuni a aceluiași județ și avea 3115 locuitori în satele Costița, Faraoani, Valea Dragă, Valea Mare și Valea de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, în
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
plasa Răcăciuni a aceluiași județ și avea 3115 locuitori în satele Costița, Faraoani, Valea Dragă, Valea Mare și Valea de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, în timp satele fostei comune Valea Mare fiind comasate cu satul ei de reședință. În 1968, comuna Faraoani a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Valea Mare a fost desființat și comasat cu satul Faraoani. Trei obiective din comuna Faraoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, în timp satele fostei comune Valea Mare fiind comasate cu satul ei de reședință. În 1968, comuna Faraoani a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Valea Mare a fost desființat și comasat cu satul Faraoani. Trei obiective din comuna Faraoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: situl de „la Siliște”, ce cuprinde urmele unor așezări din
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comună Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seaca, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seaca a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seaca. Comună este traversata pe axa NNE-SSV de DN2 (E85) și de Magistrală
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
ea desființată și inclusă în comuna Valea Seaca, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seaca a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seaca. Comună este traversata pe axa NNE-SSV de DN2 (E85) și de Magistrală CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservita de DJ 119D: DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova-Orbeni-Drăgușani-Parava (DJ
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
departamentul de apărare a Siemens Plessey către British Aerospace (BAe) și o agenție guvernamentală britanică, Defence Analytical Services Agency (DASA). BAe și DASA au achiziționat diviziile britanică și germană ale acestui departament. În 1999, afacerile cu semiconductori ale Siemens sunt comasate într-o nouă companie numită Infineon Technologies. De asemeni, Siemens Nixdorf Informationssysteme AG devine în același an o parte a Fujitsu Siemens Computers AG. Partea de tehnologie bancară devine Wincor Nixdorf. În Februarie 2003, Siemens își deschide din nou biroul
Siemens AG () [Corola-website/Science/309013_a_310342]
-
din 1925 consemnează comunele în plasă Argeș a aceluiași județ. Comună Bucșani avea 1548 de locuitori și aceeași alcătuire; comună Obedeni avea 1782 de locuitori în satele Obedeni, Vadu Lat și în cătunul Anghelești; în timp ce comunele Uești-Goleasca și Uești-Moșteni fuseseră comasate sub numele de "Golească", aceasta având 1396 de locuitori în satele Golească și Ueștii Moșteni. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București, în timp fiind comasate și formând comună Bucșani
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
Uești-Goleasca și Uești-Moșteni fuseseră comasate sub numele de "Golească", aceasta având 1396 de locuitori în satele Golească și Ueștii Moșteni. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București, în timp fiind comasate și formând comună Bucșani. Comună Bucșani a trecut cu ocazia reformei administrative din 1968 la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Treisprezece obiective din comuna Bucșani sunt incluse în lista
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
1950, comunele au fost transferate raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, au trecut la județul Ilfov. Tot atunci, comunele Frasinu și Pietrele au fost desființate, satele lor trecând la comuna Băneasa; satul Meletie a fost și el desființat și comasat cu satul Băneasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Băneasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru din ele sunt
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
de "Argeșul". În 1968, ele au trecut la județul Ilfov, comuna Dărăști a fost desfiiințată și inclusă în comuna Adunații Copăceni, care a preluat și satele Varlaam și Mogoșești de la comuna desființată Copăceni. Tot atunci, au fost desființate satele Argeșul (comasat cu Adunații Copăceni) și Pâslari (comasat cu Dărăști-Vlașca). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cincisprezece obiective din comuna Adunații Copăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
trecut la județul Ilfov, comuna Dărăști a fost desfiiințată și inclusă în comuna Adunații Copăceni, care a preluat și satele Varlaam și Mogoșești de la comuna desființată Copăceni. Tot atunci, au fost desființate satele Argeșul (comasat cu Adunații Copăceni) și Pâslari (comasat cu Dărăști-Vlașca). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cincisprezece obiective din comuna Adunații Copăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Gropile, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Secătușești și Văratec (acesta din urmă fiind și satul de reședință). În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv Văratec. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci, satul Gropile a fost desființat și comasat cu Văratec, iar comuna a luat denumirea de "Agapia", de la noua reședință. În comuna Agapia se află
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Târgu Neamț din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv Văratec. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci, satul Gropile a fost desființat și comasat cu Văratec, iar comuna a luat denumirea de "Agapia", de la noua reședință. În comuna Agapia se află mănăstirile (secolele al XVII-lea-al XIX-lea) și (secolele al XVIII-lea-al XX-lea), monumente istorice de arhitectură de interes național
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
creșterea producției de cocs. În 1968 Onești realizează 45,7% în industria de prelucrare a petrolului în județ. Pe 1 aprilie 1969 cele două unități de pe platforma industrială, Combinatul Chimic Borzești, Rafinăria Onești și Combinatul de Cauciuc Sintetic Onești, se comasează într-o unitate gigant, "Grupul Industrial de Petrochimie Borzești", având în componență: Uzinele Chimice, Uzina de Petrol și Uzina de Cauciuc. Grupul Industrial de Petrochimie Borzești se întinde pe o distanță de 6 km și are 12.000 de salariați
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
o rafinărie, cu o dotare primitivă, dar care a însemnat un mare pas către civilizație. În anul 1996 a fost înființată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acțiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO și PETROTRANS, care au fost comasate și și-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină. În anul 1997 Compania Română de Petrol a fost împărțită, 8 dintre rafinării
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
o populație de 1140 de locuitori, în vreme ce comuna Strejnicu avea 1754 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Strejnicu s-a desființat, fiind comasată cu comuna Târgșoru Vechi (a cărei reședință s-a mutat Strejnicu), devenind comună suburbană a municipiului Ploiești, până în 1981, când a fost subordonată direct județului Prahova. Tot în 1968, comunei i s-a alipit și satul Zahanaua, după ce comuna Negoești
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]