5,219 matches
-
Orice obiect al cunoașterii poate fi sesizat sub două aspecte fundamentale: ca sistem sau ca proces. În opoziție cu axa paradigmatică definită prin relații de tip sau... sau, axa sintagmatică presupune relații de tip și...și. Axa sintagmatică este axa combinării, a contiguitații, a metonimiei. Sintagmaticul privește succesiunea lineară a discursului, actualizarea limbii (paradigmei). SINTAXĂ 1. În semiotică, sintaxa (ca relație între semne) se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sintaxa (ca relație între semne) se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii de semne utilizate. 2. În lingvistică, sintaxa a fost tradițional considerată parte a gramaticii și anume studiul combinării propozițiilor în fraze. Gramatica generativă definită de Chomsky (1957) ca teorie aptă să explice creativitatea lingvistică a oricărui vorbitor, capacitatea sa de a emite și înțelege un număr infinit de fraze inedite este bazată pe ipoteza existenței unor structuri înnăscute
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a acțiunii și la propriu (biblioteca), și la figurat, gândit pentru "personajele-cărți", Jonathan Swift recurge la denunțarea unui aspect care, eludat în perioada medievală când parodia se prezenta drept operația simplă de integrare a bunului străin în literaturile naționale și combinare cu motive folclorice proprii, nu-și găsește susținători deși numără suficienți practicanți, iar printre ei și romancieri precum Rabelais ori Cervantes care să o teoretizeze nici mai târziu, în Renaștere: de-abia Bătălia cărților pune deschis problema literarității modelului, indiferent
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Marie Schmidt, Jean Queval, Jean Lescure, Jacques Duchateau, Claude Berge și Jacques Bens, Ou.li.po își vede pentru început operele publicate în Dosarele Colegiului de Patafizică, propunându-și să producă texte fie parodiind alte scrieri, fie prin metode de combinare și compunere respectând stricte principii matematice (lipograme, izovocalime, holorime): "Luați unul, poate chiar două cuvinte, gătiți-le ca pe o omletă, adăugați un praf de sens și o bucată bună de inocență, lăsați-le să fiarbă la focul scăzut al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
teoriei literare, fie istoriei literaturii universale și/ sau judecăților de valoare ale criticii, dar nu ne-am limitat nici la internalizarea opticii oarecum restrictive pe care ne-ar fi impus-o poetica romanului. Am încercat, printr-o permanentă selecție și combinare a elementelor, să echilibrăm balanța între demersul critic, teoretizant și partea practică, necesară întotdeauna validării unei cercetări științifice. Aceasta și pentru că parodia, ca manieră de construcție a unei lumi pur livrești, nu putea fi explicată, decodată în absența nici uneia dintre
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Un alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența verbelor de situație în enunțuri având drept obiect evenimente îndepărtate în timp sau cu datare nedeterminată. La acestea se adaugă utilizarea deicticelor spațiale raportate la terțe persoane și, mai ales, combinarea deicticelor temporale cu perfectul simplu și mai mult ca perfectul. Se reține, de asemenea, utilizarea masivă a dialogurilor, mai ales atunci când acestea aparțin unui moment îndepărtat în timp față de cel al enunțării povestirii. Teoreticienii nu acceptă în unanimitate teoria existenței
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Cezar este Grossman; toți ceilalți mi-au rămas în amintire ca vii. M-am recunoscut în Nikolai Vdovușkin, cel descris de Dumneavoastră 164. Personajul principal din nuvelă, Ivan Denisovici Șuhov, este confirmat de autor însuși ca fiind real, rezultând prin combinarea datelor referitoare la mai multe persoane reale (un bătrân artilerist din bateria comandată de locotenentul Soljenițîn în timpul războiului, dar care nu a stat niciodată în lagăre, precum și alți deținuți), dar și a unor aspecte preluate din biografia deținutului Soljenițîn însuși
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
focalizator și, de asemenea, aceeași imagine spune ceva despre focalizatorul însuși. Așadar, focalizarea este modul de acces la lumea povestită, ea reprezentând, în același timp, și cel mai puternic și mai subtil mijloc de manipulare sau de orientare a interpretării. Combinarea unui focalizator și a unui obiect focalizat este constantă într-o mare măsură în Pavilionul canceroșilor. O asemenea pereche este formată din Pavel Rusanov, a cărui percepție marchează începutul romanului, și Oleg Kostoglotov, a cărui percepție încheie romanul. Acestea sunt
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
scopuri de comunicare: Înlocuirea comportamentelor verbale neconvenționale cu o formă mai adecvată de a exprima funcția limbajului. Aceasta poate fi Îndeplinită În două feluri: furnizându-i un model verbal mai adecvat și folosind strategii de suport vizual, cum ar fi combinarea unui simbol vizual cu cuvântul scris. Exemplu: un copil folosește un enunț ecolalic pentru a cere voie să meargă la toaletă: “Vrei să mergi la baie, Cosmin?”. Învățătoarea Îi oferă un model verbal mai potrivit a fi repetat de către copil
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
prin interactivitatea educator-educat, prin intermediul unei metodologii, ca mod de concepere în sistem a acțiunilor practice. Ele se pot concretiza într-o strategie (resurse, metode, procedee, tehnici, mijloace, forme de organizare, moduri de relaționare, de coordonare, de reglare) sau într-o combinare dinamică de alternative strategice, pentru adecvare la finalități, context, situații, experiențe, abordări. Metodologia nu o putem limita la unul sau la câteva dintre aceste elemente operative componente (precum confuzia cu studiul și folosirea doar a metodelor), mai ales în fața așteptărilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
măiestrie, spirit inovator în depășirea rutinei, în adaptarea la varietatea faptelor, situațiilor din practica reală (metodologia ca artă). ► Precizează moduri concrete de acțiune, de aplicare a unor norme și reguli în obținerea performanțelor, de folosire a oportunităților, de dozare și combinare, de articulare și depășire a dificultăților (ca tehnologie sau problemă de inginerie educațională sau de conducere, prin leadership). 1.2. De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a dialogului, a autoevaluării) sau educația experiențială. ► Sau în formarea abilităților de învățare, se face apel la microparadigme centrate pe modele specifice: învățare prin asimilare sau prin convertirea teoriei în practică sau pe baza acomodării la diferite experiențe sau prin combinarea observării cu folosirea oricăror informații sau prin construire a înțelegerii proprii sau prin colaborare. Sau în plan metodologic găsim alte schimbări și la nivelul componentelor-cheie ale noului mod de comunicare în clasă, prin trecerea de la paradigma behavioristă la cea constructivistă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stimulare, evaluare, sprijin, • construirea cunoașterii în mod activ, • învățarea prin relatare, nu memorizare, • formarea prioritară de competențe, • învățarea prin colaborare și cooperare, • recursul la diversitatea acțiunilor de învățare, • atribuirea de responsabilități, împuterniciri, • evaluări prin refere la criterii, • rezolvarea de situații-probleme, • combinarea formelor și procedeelor de comunicare, • apelul la noi abordări ale predării active bazate pe interactivitate ș.a. 1.5.4. Paradigme metaparadigme În continuarea drumului spre generalizare, se conturează și o interpretare a paradigmelor înseși, rezultând metaparadigma, pentru procesul definirii lor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tehnologizării, standardizării. Este aici tot o acțiune a educatorului de construcție, în baza reflecției critice, a strategiei specifice din mai multe paradigme alternative, de la situație la situație, de punere în balanță a mai multe explicații, argumente și modele sau de combinare a lor. Dar faptul acesta confirmă tocmai tendința logică de dominare a unei paradigme bazate pe interpretarea specifică a datelor aceea a conceperii, verificării și aplicării de alternative metodologice, în orice aspect al practicii educaționale. Acestea au deschis drumul schimbării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de teorii ale învățării care oferă câmp aplicativ alternanței metodologice: teoriile asupra înțelegerii, teoriile învățării prin rezolvarea de probleme, teorii ale construcției învățării în grup în situații formale sau nonformale, teorii asupra implicării operațiilor superioare ale gândirii critice, diversificarea prin combinarea diferitelor teorii, teorii asupra proiectării învățării în domeniul psihomotor sau pe teme predominant educative. Sau paradigma alternanței poate susține afirmarea atitudinii creative a educatorului față de prelucrarea, organizarea conținutului curricular dat, pentru facilitarea prezentării spre cunoașterea și înțelegerea lui directă de către
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formularea, alegerea unei paradigme alternative (Riegle, f.a.), de la identificarea oportunității, până la evaluarea aplicării ei sau în cuplarea mai multor paradigme particulare pentru schimbarea de paradigmă generală: ► Etapa recunoașterii, identificării, percepției oportunității, ca o condiție a abordării unei probleme, a avantajelor combinării sau a valorificării unei situații, circumstanțe, a unei soluții conturate în context, "ca o bună ocazie", se procedează la analiza acestor condiții, avantaje, limite, oportunități și a evoluției lor și apoi se ia decizia. După sesizarea lor, trebuie stabilită strategia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de instruire, construite pe diferite abordări ale educației, inclusiv programe-master pentru formarea și perfecționarea educatorilor). Modele alternative, la care să adere sau să le dezvolte însuși educatorul, în conceperea și realizarea educației, pot rezulta variat prin juxtapunerea, prin asocierea, prin combinarea rațională, elementară sau întâmplătoare sau reversibilă a altor soluții cunoscute experiențial sau prin studiu sau prin cercetare metodologică. Ca orice altă paradigmă în abordarea educației și aceasta poate genera modele proprii de autoformare și acțiune ale educatorului, tocmai pentru că el
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activității sale, dar și nevoia schimbării metodologiei formării, diversificării însăși a competențelor sale: modelul behaviorist, modelul umanist, modelul tradiționalist (personalist), modelul orientat spre succes/performanță, modelul bazat pe competențe, modelul tehnicist, modelul profesorului reflexiv-orientat spre cercetare, modelul constructivist ș.a. sau combinarea între ele, pe elemente variate. Este de combătut limitarea la doar alternativele instituționale impuse administrativ (Școala Waldorf, Step by Step, Pedagogia Montessori ș.a.), căci paradigma alternanței trebuie aplicată chiar în interiorul unei școli, ca măsuri de modernizare, dezvoltare profesională: alternative de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogic, altă metodologie sau management. De asemenea, putem recunoaște aici și procesul de derivare al unei macroparadigme în microparadigme funcționale, pentru eficiența procesului de formare, ca și corelația lor cu elemente din paradigmele anterioare (acum schimbate prin consensul comunității) sau combinarea cu altele noi. 2.2. Capacități și competențe versus cunoștințe și priceperi "Pedagogia prin capacități și competențe" ca paradigmă, la o primă analiză, ridică probleme care influențează metodologia precizării, realizării și verificării lor ca eficiență, eficacitate: Care este logica acestei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
achiziție de cunoștințe generale și de specialitate sau de motivare profesională sau de afirmare a unor deprinderi de conduită și relaționare, ci toate la un loc. Așadar este nevoie de introdus în curriculum: scopuri și obiective cu o astfel de combinare, conținuturi de corelare, exersare în situații variate și complexe, o altă metodologie de formare și evaluare a nivelului integrării achizițiilor, o altă utilizare a metacogniției. Competența este un concept încă în curs de definire, de precizare și a nuanțare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mentale și instrumentale, la momentul oportun, pentru a identifica și rezolva adevărate probleme. Necesară pentru a trata o situație cu succes. Este o capacitate strategică, indispensabilă în situații complexe. • Capacitatea de a răspunde situațiilor practice, reale, complexe și inedite, prin combinarea nouă a procedurilor cunoscute, fără a răspunde printr-o procedură stereotipă a sarcinii date. • Este liant într-o familie de situații, care trebuie bine identificate, pentru a preciza numirea în curriculum, cu derivarea lor. • O situație de integrare sau o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoștințelor, abilităților, atitudinilor , motivațiilor. • Priza de inițiativă și de responsabilitate a individului asupra situației profesionale cu care se confruntă. Elementele componente • Face referință la un ansamblu de elemente și nu se reduce la cunoștințe procedurale, priceperi, abilități, reguli, ci la combinarea lor într-o situație complexă. • Este un ansamblu structurat și coerent de resurse care permit o acțiune eficace într-un domeniu. Un sistem de elemente în interacțiune dinamică. • Aptitudinea de a pune în operă un ansamblu organizat de cunoștințe, proceduri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fina Criterii Note definitorii litățile socio-profesionale. • Mobilizează un ansamblu de resurse (cunoștințe variate, experiențe asimilate, scheme, automatisme, capacități, cunoștințe procedurale, atitudini). Un sistem, o organizare structurată care asociază, combină diferite elemente (cunoștințe, capacități, atitudini profesionale), la un nivel individual de combinare, pentru a obține eficiență, eficacitate. Mobilizarea elementelor • Elementele pe care subiectul le mobilizează și actualizează ce știe într-un context singular. • Este o aptitudine de a judeca cum se face eficace o rezolvare. • Arată un alt mod de integrare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vizează stabilirea unei sinteze finale, după un an sau un ciclu, prin care se și evaluează nivelul formării, manifestării printr-o situație complexă de integrare reală. Ca obiective terminale acum, aceste competențe exprimă diferite moduri de abordare a formelor de combinare a achizițiilor: prin interdependența elementelor specifice din domeniu, prin coordonarea și mobilizarea acestui ansamblu de elemente în situații complexe reale, prin polarizarea către un scop. De aceea, o soluție practică pentru formarea competențelor, în evoluția complexității lor, poate fi considerată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor, resurselor. • Afirmarea autocontrolului, metacogniției. Ghidează, îndrumă • Găsirea căilor de parcurgere a cunoașterii independente. • Alegerea mijloacelor, soluțiilor, acțiunilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]