3,155 matches
-
Dumnezeu, de părinți, de aproapele său și față de oameni În generală; - respectul și comportamentul corespunzător față de celelalte persoane și lucruri; - simpatie sau compătimire față de suferința altora, concomitent cu dorința de a-i ajuta, de a le ușura suferința sau greutățile (compasiune, caritate, compătimire, consolareă; opusul ei este indiferența, starea de insensibilitate morală, duritatea sau chiar cruzimea față de semeni, dezgustul și disprețul față de ceilalți. Simpatia este una dintre cele mai importante și prezente sentimente și atitudini morale umane. Termenii de etimologie lat.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pozitive și raporturi morale negative. Primele au caracter de cooperare, celelalte au caracter de conflicte. Raporturile morale pozitive se manifestă În cazul ajutorării semenului aflat În dificultate, În suferință, În stare de boală etc. Acestea constau În următoarele: milă și compasiune, Înțelegere, susținere și Încurajare, ajutor sau grijă, iubire dezinteresată, redarea Încrederii pierdute, preluarea dificultăților celuilalt și răspunderea În locul acestuia, sacrificiul pentru ceilalți. Raporturile morale negative sunt reprezentate, de regulă, prin stări conflictuale. Spre deosebire de conflictul psihologic, care este exterior, conflictele morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de compătimire, de suferința ta, pe care o Împărtășește printr-un act imediat de contagiune afectivă. bă Al doilea moment, care succede celui precedent, constă În faptul că se răspunde la „apelul” persoanei În suferință printr-o deschidere de tipul „compasiune resimțită”, ceea ce constituie o relație afectivo-morală particulară, de ajutor Între două persoane: cea care imploră și cea care oferă. Este un răspuns sufletesc și moral În fața suferinței altuia. că Al treilea moment constă În faptul că persoana care Își oferă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de o prezență de care sunt atașat. că Durerea celor depărtați mie este o suferință pe care, ca om, eu o știu, o resimt și care mă obligă la reflecție. Eu am față de această durere o atitudine de Înțelegere, de compasiune, dar nu am aceeași participare emoțional-afectivă, aceeași compasiune, ca față de durerea celor care-mi sunt direct apropiați. Este o solidaritate morală umană, o Înțelegere, dar nu mai mult. dă Durerea lumii are În cazul acesta o semnificație fatidică. Ea mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Durerea celor depărtați mie este o suferință pe care, ca om, eu o știu, o resimt și care mă obligă la reflecție. Eu am față de această durere o atitudine de Înțelegere, de compasiune, dar nu am aceeași participare emoțional-afectivă, aceeași compasiune, ca față de durerea celor care-mi sunt direct apropiați. Este o solidaritate morală umană, o Înțelegere, dar nu mai mult. dă Durerea lumii are În cazul acesta o semnificație fatidică. Ea mă depășește. Este suprapersonală. Eu o văd, o știu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
catharice a unei dureri sau suferințe. Nuanțele râsului sunt legate de plăcere, bucurie, dar și de dorința de a ironiza, de a ridiculiza. Râsul este contagios, pe când plânsul este singular. El atrage atenția dar nu este contagios. Cel mult trezește compasiune, dorința de a căuta să-l Înțelegem și să-l ajutăm pe cel aflat În impas. Plânsul este Întotdeauna sincer și spontan, fiind mai greu de stăpânit, pe când râsul poate fi controlat voluntar. 2. Disperarea Este un sentiment vital, datorat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei persoane. Cel care plânge este singur cu durerea, necazul, suferința sa. Plânsul colectiv are altă semnificație decât plânsul unei persoane singure. În plus, cel care plânge o face arareori public. El plânge „În sine”; dacă o face public produce compasiune, Însă nimeni nu va plânge alături de el. Plânsul este individual, așa cum râsul este contagios și colectiv. Râsul are și o funcție emoțional-socială raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
probabil, prin atitudinile acestuia mă determin pe mine Însumi, care sunt privit la rândul meu”. Faptul că și eu sunt privit de celălalt stabilește o prezență comună, dar și sentimente interioare de ordin moral: milă, rușine, teamă, neliniște, Încredere, ajutor, compasiune, ură, repulsie etc. Faptul de „a-fi-privit” mă face, În mod firesc, să mă Întreb: cum sunt Eu văzut de alții? Această Întrebare Îmi stârnește atât o curiozitate, cât și o neliniște interioară. Aici trebuie făcută diferența dintre două atitudini, și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nuntă, părintele Tomaso intră În camera mea, cerându-mi sfatul cu oarecare jenă, căci aurarul era constipat și acuza dureri atroce În urma consumării unei doze mari de cantaridină pe care părintele i-o administrase În ajun. Deși i-am Împărtășit compasiunea mea, nu m-am putut abține să nu râd pe seama acestui incident, dorind de altminteri să examinez bolnavul. Părintele Îmi promise că Îndată după citirea liturghiei va veni la mine și mă va conduce la acesta. Cum locuința mea se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
au o prospețime senzorială care surprinde. Este, poate, și atitudinea unui meseriaș, hotărât să facă lucruri utile și frumoase („daruri pentru cocioabe”), dar și doritor de a da drept de existență în artă realităților umile, dintr-un fel de (auto)compasiune, mândrie, frondă față de „lumea bună” socială sau literară. Apreciat de Tudor Arghezi ca un „talent autentic și sigur”, S. aduce mărturia unei firi sensibile, fruste, care simte imperios nevoia de a se manifesta, într-o încercare de terapie prin poezie
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
versuri și teatru. S. și-a transpus pledoariile feministe în romane „educative”, burdușite de situații dilatate și teziste - Fata tatii (1912), Băiatul mamei (1917), Domnul Bădină (1931). În proza scurtă - Novele (1890), Dumitrițe brumate (1937) - domină idilismul rural și sentimentalismul. Compasiunea pentru cei umiliți și nefericiți e sinceră, dar expresia ei nu poate depăși nici schematismul, nici artificiul. Recunoașterea paternității copiilor naturali, condamnarea incestului, elogiul muncii, istoria ca pildă sunt axele unor declamative poeme dramatice și ale pieselor de „teatru popular
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
sub raportul invenției lexicale, fabulistul se exprimă sărăcăcios, destul de aproximativ în ce privește ritmul și rima. Din piesele traduse se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și sărman, nevoit să îndure nedreptățile și samavolniciile celor mari. În vreme ce cinstea, munca, bunătatea sunt prețuite cum se cuvine, trândăvia, îngâmfarea, minciuna sunt, firește, osândite. Dacă în primul său volum S. e un moralizator deghizat, în cel
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
Formele prin care se compensează vinovăția sunt asceza, sacrificiul, martirajul și eroismul. Referindu-se la măsurile de psihoigienă care trebuie adoptate în cazul situațiilor-limită și al persoanelor-limită, E. Kübler-Ross pune câteva probleme: ce este fericirea? ce este speranța? ce este compasiunea?, acestea fiind legate de instituirea unor măsuri de psihoterapie de grup cu bolnavii incurabili, aflați în situația-limită de dinaintea propriei morți. Aceasta necesită două forme de psihoterapie: de susținere și de consolare. Ambele forme se regăsesc la Seneca și Boetius. Putem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de bolnavul mintal. De imaginea socială a omului depinde statutul social al acestuia, locul pe care îl ocupă individul în cadrul grupului social-uman. Atitudinea societății față de boala psihică sau bolnavul mintal poate fi de două feluri: a) pozitivă, de ocrotire, ajutor, compasiune, acordare a asistenței de specialitate medicală sau socială, încurajare; b) negativă, de izolare, repulsie sau reprimare, pedeapsă sau excludere socială. Avem de-a face cu două tipuri de societăți: o societate de tip protector-tolerant și una de tip represiv-punitiv. Prima
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într‐ ascuns și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”(Mt.6,3‐4). Faptele de milostenie se fac din iubire față de semeni și cu sufletul curat și compasiune. Sărbătorile creștine - momente de bucurie sfântă Sărbătorile sunt anumite zile din cursul anului bisericesc, închinate amintirii unor fapte din istoria creștinismului cu referire la Sfânta Treime, Maica Domnului, îngeri, sfinți, Sfânta Cruce. De sărbători creștinii merg la Biserică și iau
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
solicita un feedback personal. Important în cazul feedback - ului personal este faptul că cel care primește suportul privește informația ca fiind onestă și crede că cel care oferă feedback - ul intenționează să îl ajute. Disponibilitatea percepută a sprijinului social, precum compasiunea și ajutorul dat de alte persoane sau organizații poate avea o influență pozitivă asupra gradului de stres atribuit unui eveniment și asupra impactului final al acelui eveniment. Însă este necesară o rețea socială bine dezvoltată atât în profunzime, cât și
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de înaltă tensiune, birouri dotate cu mașină de calculat etc., apoi radioul, incendiul de sondă etc., tematica fiind susținută de „energetismul” expresiei. Pe de altă parte, el propune o versiune discretă, neexpozitivă, a sentimentului dezrădăcinării, însoțită de elanuri demofile, de compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
tristețe, de comic și tragic. Revelatoare este tonalitatea din Rapsodii de toamnă, o adevărată tragicomedie a ființelor plăpânde și neajutorate, surprinse de venirea iminentă a iernii. În cadrul viziunii fabulistice se reconstituie un mic univers uman, față de care poetul încearcă sentimentul compasiunii. Dacă întregul discurs poetic e scris cu vervă, cu o anume tentă ironică și un anume ton glumeț, finalul aduce expresia mai limpede a lirismului lui T., care dobândește valori sporite, prin contrast cu restul poeziei: „Gâze, flori întârziate!/ Muza
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
pentru a asigura un trai decent familiei; Copilului i se aplică uneori un tratament prea dur. Părinții amenință cu pedepse grele orice încălcare a unor reguli prestabilite, reprimă violent orice greșeală, chiar și în public, jignesc, ironizează, afișează o falsă compasiune și folosesc metode severe de constrângere; Manifestă fie nervozitate crescută, fie indiferență totală față de copil. Este mai bine să nu se acționeze la nervi, să treacă suficient timp pentru a analiza cu atenție și cauzele care au dus la abaterile
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
să dea accent liric și unor notații inspirate de tragedia umanității. Pe alocuri a izbutit. Un poem surprinde priveliști sinistre ale câmpului de bătălie în care „toate pietrele sunt nimbate cu sânge/ și orbitele au plantații de șerpi”, altul exprimă compasiune pentru un caporal muribund ori ironie la adresa fanfaronadei belicoase. În ansamblu, ciclul e străbătut, din păcate, de un patetism factice, minat de sentimentalism. Obiectivările programate îi reușesc poetului doar parțial și intermitent, spre deosebire de cele spontane, rezultate din autoproiecții. Caracterele definitorii
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
îmi pare rău pentru că ceilalți gîndesc că sunt fraier. (Activ) Părinții nu au influențat niciodată modul în care mi-am organizat activitatea viitoare. Î: Dar ce ne puteți spune despre așa-numitele obișnuințe sănătoase: grija pentru bunul comun, solidaritatea sau compasiunea? R: Am stat prea puțin cu ei ca să îmi poată influența mentalitatea și comportamentul. Am știut întotdeauna ce cale să alegă singur, fără sfaturi. (Lider) Justificarea acțiunii sau a nonacțiunii este specifică în cele trei categorii. Implicarea e justificată, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau uită să-și îndeplinească anumite sarcini. Astfel de persoane obțin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient și generează ostilitate si resentimente 3. persoanele manipulative care obțin ceea ce vor deoarece îi determină pe ceilalți să simtă vinovăție sau compasiune față de ei, pozând în victime sau în martiri. Această metodă funcționează numai în situațiile în care persoana vizată nu realizează ce se petrece. Model de antrenament asertiv în patru trepte: 1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal. Persoana asertivă trebuie să privească
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
Dezvoltarea inteligenței emoționale, , Editura Teora footnote> presupune parcurgerea ,mai multor etape. În primă fază este necesara identificarea propriilor emoții. Apoi urmează fază de asumare a responsabilității pentru emoțiile identificate, lucru dificil de realizat. Etapele următoare sunt din ce in ce mai grele, presupunând învățarea compasiunii și empatiei și încercarea de a le aplică în practică de zi cu zi. 2.4.Valoarea inteligenței emoționale la locul de muncă Martin Seligman a dezvoltat un construct pe care îl numește ’’optimism învățat’’<footnote Ticu Constantin Curs Psihologie
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de sine. Este recunoscută și acceptată ca alteralitate. Nu este recunoscută și nici acceptată ca alteralitate. Este trăită ca suferință personală, autentică și obiectivă. Este trăită ca o schimbare a naturii proprii. Este comunicată celorlalți. Nu este comunicată celorlalți. Produce compasiune din partea celorlalți. Produce teamă și repulsie din partea celorlalți. Se poate obiectiva. Este parțial sau deloc obiectivabilă. Reprezintă, de regulă, o tulburare organică, somatică. Reprezintă o experiență/trăire sufletească interioară. Nu afectează raporturile de comunicare interpersonală. Afectează în diferite forme și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sfera anturajului bolnavului, în primul rând a familiei acestuia, precum și a altor persoane care-i sunt apropiate. Printr-un proces de transfer pozitiv, anturajul bolnavului preia trăirile subiective ale acestuia, adoptând, la rândul lor, atitudini diferite, de următorul tip: compasiune, înțelegere, susținere, încurajare, propunerea unor soluții, amenajarea unor conduite și condiții protective adecvate, manifestarea unei devoțiuni. Sunt însă posibile și situații contrarii. Dacă situațiile mai sus menționate sunt frecvente și specifice bolilor somatice, în special celor de o severă gravitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]