2,677 matches
-
generali (bănuiți de Ceaușescu a fi implicați în virtualul puci) sunt marginalizați. Din grupul operativ de odinioară rămân activi doar Ion Iliescu și Virgil Măgureanu, secondați de ofițeri de securitate care ar fi racolat pentru complot și organizații teroriste palestiniene, complotul trebuind să fie pus în practică în primăvara anului 1990. Liviu Vălenaș insistă pe ideea că au existat două ramuri ale conspirației: una militară și alta securistă, care s-au intersectat când și când, dar în general s-au desfășurat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în paralel. O dată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, complotiștii români pro-moscoviți au primit acordul de a acționa (pentru aceasta ar pleda numărul mare de agenți sovietici și maghiari prezenți la Timișoara în ajunul și în timpul revoltei), dar posibilitatea complotului ar fi fost agreată și de SUA (care sprijinise disidența pastorului reformat Lászlo Tökes). În scenariul propus de Liviu Vălenaș, sovieticii pregătiseră trupe de intervenție în România, dar pătrunderea lor a fost respinsă de generalul Ștefan Gușe, care a evitat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de generalul Ștefan Gușe, care a evitat o nouă invazie rusească; trimiterea trupelor sovietice sau, mai exact, solicitarea lor ar fi făcut parte dintr-un scenariu gândit de gruparea pucistă condusă de Ion Iliescu. Dintre cele două ramuri implicate în complot (Armata și Securitatea), Armata a fost mai implicată concret, dar Securitatea a fost cea care a profitat de puci (mai exact, grupul condus de Virgil Măgureanu). Vălenaș acreditează ideea că Securitatea a fost cel mai puțin implicată în represiunea din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că Securitatea a fost cel mai puțin implicată în represiunea din decembrie 1989, unde rolul esențial l-ar fi avut Armata, considerând că Securitatea trecuse (in corpore, subliniază ziaristul) de partea complotiștilor în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Complotul intern și cel extern (internațional, cel puțin la Timișoara, rolul major avându-l URSS) s-au sprijinit reciproc. Concluzia lui Liviu Vălenaș este amplă și desfășurată pe puncte, motiv pentru care o citez aproape în totalitate: „a. În 22 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a constituit Televiziunea Română. A contribuit de o manieră decisivă la intoxicarea informațiilor, cu consecințe tragice ulterioare. ș...ț l. Securitatea poate fi considerată adevărata câștigătoare a loviturii de palat, în dauna Armatei”. După cum reiese de aici, Liviu Vălenaș demonstrează un complot dublu sau mai degrabă intersectat, extern și intern, esențială fiind lovitura de palat fără de care conspirația externă, oricât de bine orchestrată, nu ar fi avut sorți de izbândă. Definiția pe care o dă revoluției - sau, mai exact, revoltei - ca lovitură
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar fi avut sorți de izbândă. Definiția pe care o dă revoluției - sau, mai exact, revoltei - ca lovitură de palat având caracter de lovitură de stat este, însă, confuză. * Ziariștii străini dezamăgiți de revoluția română, care au susținut primii teoria complotului intern, cu sprijin sovietic, au fost mai ales cei francezi, marcați vizibil de faptul că s-au considerat manipulați în primele zile de după căderea lui Ceaușescu. Voi prezenta, de aceea, două dintre demonstrațiile lor, prin intermediul lui Victor Loupan și Michel
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au putut face revoluția, pentru că ea le-a fost oferită pe tavă” (p. 158) de către Gorbaciov, care îngăduise atât ascensiunea Solidarității la putere în Polonia, cât și ascensiunea lui Havel în Cehoslovacia. Deși îi acordă lui Gorbaciov rolul primordial, totuși complotul intern este cel considerat a fi esențial în România, chiar dacă cu sprijin sovietic. Acest lucru este valabil și pentru interpretarea lui Victor Loupan, ambii ziariști francezi având în comun ideea unui complot combinat, extern și intern. Manipularea sau impostura revoluției
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Deși îi acordă lui Gorbaciov rolul primordial, totuși complotul intern este cel considerat a fi esențial în România, chiar dacă cu sprijin sovietic. Acest lucru este valabil și pentru interpretarea lui Victor Loupan, ambii ziariști francezi având în comun ideea unui complot combinat, extern și intern. Manipularea sau impostura revoluției din România prin intoxicarea mass-media a fost discutată și de alți ziariști francezi, inclusiv cu prilejul unui colocviu care mai apoi a publicat luările de cuvânt într-o carte (Roumanie: qui a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a catalizat o isterie colectivă. Mommerency incriminează, la rândul său, ororile confecționate ale gropilor comune de la Timișoara, pe care le cataloghează a fi „simbolul celei mai mari minciuni mediatice din întreaga istorie a televiziunii” (p. 60). El acuză chiar un complot care avea nevoie de minciună pentru a face credibilă revoluția. Nici unul dintre cei trei ziariști nu își pune problema că, o dată cu opinia internațională, românii înșiși au fost, în marea lor majoritate, intoxicați cu informații false. * Elisabeth Spencer (Masacrul de la Otopeni
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
narativ) -, este acela al celor treizeci și opt de cadeți uciși, din eroare, neglijență și incompetență, la Otopeni, în 23 decembrie 1989. De fapt, Elisabeth Spencer pune în discuție chestiunea „teroriștilor”, pe care o consideră ca făcând parte din planul complotului intern, cu scopul de a discredita Securitatea (în realitate, „teroriștii” erau soldați care jucau un rol prestabilit, pentru a-l discredita pe Ceaușescu, afirmă autoarea). Din acest punct de vedere, soldații de la Unitatea de Securitate din Câmpina care au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost audiați membri ai Comitetului Central al PCR implicați în reprimarea din decembrie 1989, conducători ai serviciilor de represiune, comandanți militari și alți apparatciki ceaușiști. Susținând teza unei lovituri de stat românești în primul rând, dar combinată cu logistica unui complot extern, Săndulescu vorbește despre o „structură autohtonă mixtă, militară și civilă, a puciștilor” (p. 16), un rol aparte avându-l, în decembrie 1989, agenții români ai Serviciului de spionaj al armatei sovietice (GRU) și ai KGB-ului. Încercând să schițeze
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
despre o „structură autohtonă mixtă, militară și civilă, a puciștilor” (p. 16), un rol aparte avându-l, în decembrie 1989, agenții români ai Serviciului de spionaj al armatei sovietice (GRU) și ai KGB-ului. Încercând să schițeze un istoric al comploturilor anticeaușiste, Săndulescu consideră că primii gânditori puciști împotriva dictatorului român ar fi fost matematicianul Grigore Moisil și filosoful D.D. Roșca, la nivel de creiere spirituale (p. 17)!; la nivel militar, conducerea pucistă ar fi fost asigurată de generalii Ion Ioniță
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aplicației tactice din decembrie 1989, 1997) susține teza că Securitatea l-a trădat pe Ceaușescu și a instrumentat evenimentele din decembrie 1989 în conlucrare cu Armata și cu reprezentanții nomenclaturii de rangul doi, deveniți mai apoi lideri ai României postceaușiste. Complotul intern a fost urzit, prin urmare, de Securitate și Armată, prima cedând rolul esențial celei de-a doua: a fost vorba, așadar, de un puci militar dirijat de Victor Athanasie Stănculescu (personajul-cheie indicat de Cernăianu). Lovitura de stat a servit
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
autorul afirmă că Securitatea putea fi și o apărătoare a intereselor naționale, dar că, după puci, ea a fost marginalizată și obstrucționată de echipa pro-sovietică a lui Ion Iliescu! * Ziarista austriacă Antonia Rados acuză fățiș și amănunțit - în cartea sa Complotul Securității. Revoluția trădată din România (1999) - o conspirație internă patronată de fostul organ de represiune din România comunistă. Mai întâi critică manipularea mediatică a Occidentului de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
întâi critică manipularea mediatică a Occidentului de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca într-o piesă de teatru, autoarea inventariază cincisprezece personaje esențiale ale complotului (p. 8): 1. Silviu Brucan (eminența cenușie a conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
într-o piesă de teatru, autoarea inventariază cincisprezece personaje esențiale ale complotului (p. 8): 1. Silviu Brucan (eminența cenușie a conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5. Victor Athanasie Stănculescu; 6. Petre Roman („membru al aristocrației roșii”, „complotist împreună cu Iliescu”, jucând rolul tânărului revoluționar); 7. Virgil Măgureanu („membru al Securității din 1972”, apparatcik pro-moscovit, apropiat al
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aristocrației roșii”, „complotist împreună cu Iliescu”, jucând rolul tânărului revoluționar); 7. Virgil Măgureanu („membru al Securității din 1972”, apparatcik pro-moscovit, apropiat al lui Ion Iliescu, viitorul șef al Serviciului Român de Informații); 8. Iulian Vlad (șeful Securității care, deși implicat în complot, va fi judecat în 1990); 9. Lászlo Tökes („pastor reformat folosit de Securitate pentru a pune în mișcare insurecția populară”) - aceștia ar fi cei mai importanți complotiști, lor adăugându-li-se alte personaje considerate a fi secundare (Gelu Voican-Voiculescu și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
început favorit al lui Ceaușescu, căzut parțial în dizgrație în 1979, apoi scos din toate funcțiile de apparatcik în 1984; încurajat de schimbările gorbacioviste din URSS, Iliescu și-ar fi pregătit reintrarea în politică, creându-și imaginea de reformist anticeaușist. Complotul eșuat al militarilor, din 1983, este creditat de Antonia Rados, care evidențiază prestația generalilor Ion Ioniță și Nicolae Militaru. De aceea, în 1989, în România ar fi existat mai multe „cuiburi de rezistență” organizate de către „șefii destituiți, în interiorul partidului unic
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
stradă, cu ajutorul unor membri de-ai săi care distrugeau însemnele comuniste și instigau la revoltă, iar pe de altă parte, securiști combinați cu milițieni, armată și trupe de grăniceri au participat la represiune. La București, Ceaușescu a intuit trădarea și complotul, și chiar a inițiat la un moment dat destituirea capilor Securității și Armatei, pentru a prelua controlul total, întrucât aceștia au amânat punerea în practică a reprimării populației ieșite în stradă. Complotul Securității a început să se ramifice în momentul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
represiune. La București, Ceaușescu a intuit trădarea și complotul, și chiar a inițiat la un moment dat destituirea capilor Securității și Armatei, pentru a prelua controlul total, întrucât aceștia au amânat punerea în practică a reprimării populației ieșite în stradă. Complotul Securității a început să se ramifice în momentul în care diferiți pioni ai respectivei instituții au telefonat la posturile de radio și televiziune din Occident, exagerând intenționat numărul morților, răniților și arestaților din timpul insurecției timișorene, cu efect de captatio
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
numărul morților, răniților și arestaților din timpul insurecției timișorene, cu efect de captatio benevolentiae față străinătate și pentru a-i instiga pe românii din întreaga țară la o solidarizare cu revolta Timișoarei. La mitingul din 21 decembrie 1989 de la București, complotul a devenit și mai evident prin răspândirea în mulțime a unor securiști cu petarde și a unor provocatori anticeaușiști, care urmau să strige lozinci împotriva dictatorului, încurajând mulțimea. Ca și la Timișoara, și aici Securitatea va face un joc dublu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fuseseră filmate). Grupul Iliescu se retrage apoi într-o încăpere păzită, pregătind prima listă a Frontului Salvării Naționale, pigmentată cu tot felul de ingrediente (disidenți, ofițeri de carieră, apparatciki, revoluționari), spre a fi dată publicității împreună cu denumirea noului organism constituit. Complotul Securității a fost vădit și prin faptul că, după ce împușcăturile au început în seara de 22 decembrie, clădirea Comitetului Central (unde se afla grupul Iliescu) nu a fost ținta gloanțelor - în schimb Piața Palatului, unde se aflau nu doar anticeaușiști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai întâi de gloanțe ricoșate, apoi de un tir concentrat, întrucât se dăduse ordin să se tragă asupra maselor incontrolabile, care clamau anticomunismul. S-a mizat și pe faptul de a se trage cu arma la întâmplare, unii împotriva altora. Complotul are în plan, apoi, răspândirea zvonului cu intrarea în acțiune a „teroriștilor”. Așa-numita „bătălie de la Televiziune” este dată pornind de la presupusa imixtiune a „teroriștilor” contra revoluției. Pentru a face vizibil respectivul pericol, Iliescu și grupul său sunt aduși în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu seamă prin încorporarea Securității în Armată, s-a încercat uitarea intenționată a rolului pe care Securitatea îl avusese ca organism de represiune în timpul comunismului; totuși, jocul nu a izbutit întru totul, deoarece generalul Iulian Vlad (deși făcea parte din complot) a fost în cele în urmă arestat. În condițiile date, mai lipsea doar procesul cuplului Ceaușescu: lichidarea acestora este hotărâtă de capii Armatei și Securității, care îl trădaseră pe dictator, făcând parte din complot. Procesul este unul de tip marionetă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iulian Vlad (deși făcea parte din complot) a fost în cele în urmă arestat. În condițiile date, mai lipsea doar procesul cuplului Ceaușescu: lichidarea acestora este hotărâtă de capii Armatei și Securității, care îl trădaseră pe dictator, făcând parte din complot. Procesul este unul de tip marionetă, el fiind asistat de reprezentanți ai complotiștilor (Virgil Măgureanu, Victor Athanasie Stănculescu, Gelu Voican-Voiculescu). Antonia Rados insistă asupra faptului că, la proces, Ceaușescu îl întrerupe pe procuror, considerându-se a fi victima unei lovituri
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]