7,605 matches
-
pierdere de vreme”. Timpul liber și-a pierdut conținutul, iar atunci când Îl avem, fie Îl transformăm Într-unul „activ”, printr-o pernicioasă inversiune (să câștigăm un ban În plus!), fie ne „bucurăm” de el, desfigurându-ne spiritual cu ingrediente culturale, comportamentale și existențiale cel puțin suspecte. S-a ajuns la situația de a ne simți jenați dacă dispunem de timp și-l folosim pentru sine. Ne ascundem de faptul că unii dintre noi mai alunecăm uneori În dulci reverii, plutim pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu noi! Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului „Împământenește” Într-un mod specific, omenesc, taina Cerului, o coboară spre mările calde ale vieții, ne face să fim copărtași la un eveniment esențial. Prin gesturi sau trăiri proprii, acest eveniment ne determină să reiterăm - comportamental și valoric - tulburătoarea intrare În lume a lui Iisus Hristos. Transformarea de o ființă cu omul, prin asumarea precarităților acestuia, este semnul imensei generozități a lui Dumnezeu față de noi și de creația Sa. Este una dintre puținele ocazii de conexiune
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
astfel proiectată și administrată oficia și instruia un preot. Exercițiile de păstrare a liniștii realizate În sala de curs deveneau În acest caz reculegere interioară În semiîntunericul din casa Domnului. Tot ceea ce se Întâmpla În capelă devenea aplicarea unor scheme comportamentale Însușite cu grijă În spațiul clasei. În același timp, copiii făceau deosebirea Între ceea ce se Întâmpla În afara capelei și semnificația nouă, dobândită de același fapt În noul ambient. Ce putem reține din exemplul de mai sus? Că e nevoie nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vârstă? În cele de mai jos, vom trece În revistă doar câteva. În primul rând, etapa de vârstă vizată (14-18 ani) e una a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta adolescenței e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie epistemică. Dar, În continuare, el are nevoie de o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
constituie o dezertare de la o anumită demnitate și responsabilitate a ființei pe care Dumnezeu ni le cere. Nu Înseamnă În nici un caz să adoptăm atitudini de negare sau nihiliste, să criticăm sau să tăgăduim la tot pasul, să adoptăm stilul comportamental al lui „Gică contra”, dar o anumită trezie interpretativă, simț critic, rectitudine sau viziune personală sunt așteptate astăzi mai mult decât altădată. Sfântul Maxim Mărturisitorul vine și ne spune că „scriptura nu Înlătură nimic din cele date nouă de Dumnezeu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
are În spate o instituție venerabilă: Biserica. Din punct de vedere instituțional, intelectualitatea este dispersată, unii membri reprezentând anumite instituții, alții nefiind deloc „instituționalizați”, reprezentându-se pe ei Înșiși sau făcând parte din categorii mai laxe, de ordin profesional, cultural, comportamental etc. Așa cum este firesc, Între cele două realități raporturile sunt duale: eterogene, discontinue, contradictorii, dar și unitare, complementare, colaborative, totul depinzând de contextul socioistoric În care facem analiza, de punctul de vedere din care judecăm lucrurile și de felul cum
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
intelectualitate), ci una de complementaritate naturală, organică. Noi Încă nu am ajuns la așa ceva, iar asta din mai multe cauze. Să evidențiem câteva, din perspectiva intelectualului. La unii intelectuali se manifestă o fugă de Biserică datorată unui soi de nonconformism comportamental, al unei aplecări funciare către nerespectarea regulii sau a normei (iar viața religioasă presupune așa ceva). Reacția este aceeași și față de Biserică, dar și față de stat sau de alte forme de instituire valorică. Funcționează, așa cum știm cu toții, această reprezentare, care parțial
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sexe. Starea de indiferență crește odată cu vârsta, iar starea de nesiguranță/groază are un trend crescător între 7 și 12 ani (27%-38%), după care descrește și se stabilizează în jurul a 30%. Diferențe de gen în efectele violenței televizuale Modificările comportamentale ale copiilor în urma vizionării scenelor violente de la televizor au o importanta componentă de gen, deoarece s-a constatat că există diferențieri ale intensității cu care fetele și băieții reacționează la violența televizuală. Astfel, s-a constatat că, în cazul băieților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este o parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă al desenului animat trăiește; de aceea o prezentare în acest registru are un potențial nociv ridicat. Următoarele trei contexte de semnificare a violenței, aflate într-un eșalon doi de reprezentare, sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru aproape toate formele de comportament. Procesul de imitare se realizează în mai multe etape, după cum arată Melvin L. DeFleur și Sandra Ball-Rokeach (1999): a. individul observă o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
va aduce rezultatul dorit; d. atunci când se află efectiv într-o astfel de situație, individul își amintește acțiunile modelului și reproduce comportamentul acestuia; e. executarea acțiunii aducătoare de recompensă sau satisfacție și, prin urmare, consolidarea convingerii în viabilitatea patternul ui comportamental; f. consolidarea pozitivă mărește probabilitatea ca individul să reproducă în mod repetat respectivul pattern comportamental. Televiziunea creator de ucigași cu sânge rece Cazurile de copii care ajung să manifeste comportamente extreme sunt numeroase. Multe dintre acestea sunt adesea reflectate în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
își amintește acțiunile modelului și reproduce comportamentul acestuia; e. executarea acțiunii aducătoare de recompensă sau satisfacție și, prin urmare, consolidarea convingerii în viabilitatea patternul ui comportamental; f. consolidarea pozitivă mărește probabilitatea ca individul să reproducă în mod repetat respectivul pattern comportamental. Televiziunea creator de ucigași cu sânge rece Cazurile de copii care ajung să manifeste comportamente extreme sunt numeroase. Multe dintre acestea sunt adesea reflectate în presă. Astfel, mai departe voi prezenta o serie de exemple concrete de copiii al căror
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lăsat toată ziua în fața ecranului. Transformarea micuțului într-un adevărat „pericol social” s-a făcut brusc. Uitându-se ore în șir la desene animate, acesta a început să folosească replicile și amenințătile personajelor negative. N-a rămas imun la modelele comportamentale ale creaturilor malefice sau ale superiorilor, care își rezolvă conflictele numai prin violență. A început să-și impună convingerile prin forță fizică, a devenit irascibil, reacționând cu pumnul la tot ce nu-i este pe plac. În societate, joacă frecvent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
provocare care vine să înțeleagă și să explice transformările sociale ale societății românești de la dictatură către democrație și capitalism. Conceptul sociologic de generație, adică „acel grup de oameni plasați într-un interval de timp ce se raportează acțional, teoretic și comportamental în același mod, la realitatea socială prin experiențe, simboluri și valori specifice, exprimate mediat de cultura dominantă, situate într-un context social, care urmăresc aceeași finalitate” (p. 118), poate fi un important mijloc de cercetare a realității sociale prezente. Vorbind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se născuseră și trăiseră cu idealul reîntregirii neamului, noi nu mai aveam un ideal făcut de-a gata la îndemână. Eram liberi, disponibili pentru tot felul de «experiențe»” (1990, p. 11). Conștiința unei generații apare tocmai ca reflectare a diferențelor comportamentale, de atitudine și de gândire, într-un context istoric, față de altă generație. Însăși denumirea „noua generație” subliniază diferența față de vechea generație. Virilitatea, imperativul sintezei, experiența totală, eroismul noii generații în contrast cu lipsa de credință și elan creator, de responsabilitate și exemplu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
medical, în special. Aici este vorba despre o cunoaștere practică a personalității studenților mediciniști în relația educațională, avându-se în vedere cunoașterea persoanei concrete care are o identitate unică la nivel global dar și la nivelul subsistemelor constitutive: corporal, psiho - comportamental și socio-cultural. Prezentarea modelului pedagogic și a strategiei didactice de elaborare și aplicare a programului experimental în vederea stimulării caracteristicilor de personalitate ale studenților în medicină prin mijloace specifice jocurilor sportive. Concluzii Componentele fundamentale ale jocurilor sportive (tehnica, tactica, acțiunile individuale
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
pentru oameni liberi și raționali care nu cred în iluzii și în utopii și care își asumă lumea și viața economică drept o imensă și permanentă provocare. Este vorba, așa cum spunea Thierry de Montbrial 31, despre o gândire fără "fapte comportamentale", dictate de iluzii. Este vorba aici despre o gândire despre economie și societate specifice lumii occidentale, occidentalismului în general. Nu am discutat despre bani și legi economice raportându-ne la lumea orientală și la valorile sale, altele decât cele ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
reglementările după care se și conduce și pe care le aplică în relațiile cu oamenii (ca „public”). Zona oarbă (2) exprimă o situație mai dificilă, dar destul de des întâlnită, când administrația publică beneficiază de o bună cunoaștere a publicului (posibilități comportamentale), dar publicul (majoritatea cetățenilor care au o serie de obligații față de instituțiile publice) cunoaște foarte puțin din modul de funcționare și din cerințele administrației publice. Zona ascunsă (3) dezvăluie o situație mai rară, când publicul cunoaște (relativ) cerințele administrației publice
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
plachetelor sangvine (trombocite), care se aglutinează între ele pentru a opri sângerarea. Alergie: reacție a sistemului imunitar la un agent neinfecțios. Alzheimer (maladia): degenerescență a creierului care deteriorează în mod progresiv memoria, înțelegerea, simțul orientării și alte facultăți intelectuale și comportamentale. Chiar dacă schimbările și diferitele faze ale acestui tip de demență sunt cunoscute, cauza sa exactă este în continuare necunoscută. În schimb, este evident că avem de-a face cu o boală, și nu cu o îmbătrânire normală. Aminoacizi sulfurați: cisteina
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Jr et alii, 1979, p. 29). Specialiștii În etologie (J. Huxley, 1966, 1971; K. Lorenz, 1966, 1971; Ch. Laughlin Jr, 1979; J.W. Smith, 1979) consideră că aceste „rituri” instinctive au apărut În urma unor procese de adaptare și de transformare comportamentale lente, care au condus la: a) deplasarea (displacement) unei acțiuni din contextul practic inițial și replasarea ei În alt context, de semnalizare. Prin acest mecanism se produce schimbarea funcției unui comportament agresiv: astfel, pe parcursul evoluției speciilor, rata de supraviețuire a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și băutură: ospățul reprezintă esența sărbătorii (cu atât mai semnificativă În societățile arhaice, unde austeritatea și lipsurile dominau În marea parte a anului). Deseori, excesele alimentare sunt dublate de excese verbale, sonore (zgomote și muzică), figurative (măști, care alegorice) și comportamentale (extravaganța și licențiozitatea). Sistemul ceremonial al sărbătorii se caracterizează, așadar, prin varietatea și, implicit, caracterul eterogen și contradictoriu al elementelor rituale care sunt puse În joc. El combină dimensiunea sacră și pe cea profană, amestecând momentele rituale consacratoare, care cer
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai ridicat de activare a organismului.Această stare apare atunci când individul se îndoiește de eficiența mecanismelor de coping de care dispune pentru a face față situației stresante. Anxietatea poate fi descrisă ca semnificând modificări specifice la patru nivele: subiectiv, cognitiv, comportamental, și biologic/fiziologic. Activarea (arousalul) reprezintă o stare generală de stimulare fiziologică și psihologică, a cărei intensitate variază pe un continuum de la somn adânc la stare de excitație intensă a întregului organism. Anxietatea cognitivă este componenta mentală a anxietății și
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
de intervenție specifice și ritualuri terapeutice. 3. Program de management al anxietății la jucătorii de fotbal În cadrul unei cercetări doctorale mai ample care a vizat relația dintre anxietate și performanță la jucătorii de fotbal, s-au utilizat tehnici specifice cognitiv comportamentale pentru reducerea anxietății la sportivi. Demersul cercetării a presupus aplicarea unui program de management al anxietății pe un lot de subiecți format din 26 de jucători de fotbal cu vârste de 14-15 ani. S-a investigat în ce măsură aplicarea unui program
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
la sportivi. Demersul cercetării a presupus aplicarea unui program de management al anxietății pe un lot de subiecți format din 26 de jucători de fotbal cu vârste de 14-15 ani. S-a investigat în ce măsură aplicarea unui program de modificări cognitiv comportamentale pentru reducerea anxietății precompetiționale poate să determine creșterea performanței jucătorilor de fotbal. Pentru a verifica ipoteza experimentală propusă s-a dezvoltat un program de coping al anxietății în trei pași corespunzător celor trei dimensiuni ale anxietății descrise anterior. În primul
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
anxietății, cauzată de fenomene cum ar fi frica de evaluare socială negativă, frica de eșec și de pierdere a stimei de sine; se manifestă prin intensificarea sentimentelor de îngrijorare și a gândurilor negative), ce a fost combătută prin tehnici cognitive, comportamentale și rațional emotive. Al treilea modul a vizat dezvoltarea încrederii în sine și s-a realizat prin tehnici de imagerie și antrenament mental. În continuare se prezintă detaliat programul de management al anxietății. 3.1 Descrierea programului de management al
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]