9,556 matches
-
3 judecători. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile criticate acordă colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție putere discreționară în determinarea compunerii completurilor de 3 judecători. Susțin că noțiunea de „compunere“ a instanței, utilizată de art. 126 alin. (4) din Constituție, este o noțiune constituțională autonomă, ce nu are în vedere numărul total de judecători al instanței, ci privește organizarea și compunerea secțiilor, a secțiilor unite, a completurilor de judecată, care
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
compunerii completurilor de 3 judecători. Susțin că noțiunea de „compunere“ a instanței, utilizată de art. 126 alin. (4) din Constituție, este o noțiune constituțională autonomă, ce nu are în vedere numărul total de judecători al instanței, ci privește organizarea și compunerea secțiilor, a secțiilor unite, a completurilor de judecată, care realizează funcția jurisdicțională. Prin urmare, susțin că nu numai regulile generale de organizare ale instanței supreme trebuie reglementate prin lege organică, ci toate aspectele în legătură cu organizarea și compunerea secțiilor
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
și compunerea secțiilor, a secțiilor unite, a completurilor de judecată, care realizează funcția jurisdicțională. Prin urmare, susțin că nu numai regulile generale de organizare ale instanței supreme trebuie reglementate prin lege organică, ci toate aspectele în legătură cu organizarea și compunerea secțiilor, a secțiilor unite și a completurilor de judecată ale acesteia. Așadar, consideră că dispozițiile legale criticate, contrar prevederilor art. 73 alin. (3) lit. l) și ale art. 126 alin. (4) din Constituție, nu numai că nu asigură reglementarea constituirii
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
asigură reglementarea constituirii completurilor de 3 judecători, dar deleagă acest atribut colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care sunt abilitate să stabilească, în mod unilateral și arbitrar, completurile specializate de 3 judecători. Apreciază că normele privind compunerea instanțelor de judecată ar trebui să se bucure de accesibilitate, previzibilitate și stabilitate. Or, delegarea atribuției de a stabili aceste norme în sarcina colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin emiterea unor hotărâri, care sunt acte
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
previzibilitate și stabilitate. Or, delegarea atribuției de a stabili aceste norme în sarcina colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin emiterea unor hotărâri, care sunt acte administrative cu caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică. Compunerea completurilor, reprezentând desemnarea nominală a judecătorilor ce urmează să formeze un complet, este o problemă jurisdicțională ce ține de însăși săvârșirea actului de justiție și, prin urmare, autorii susțin că trebuie realizată printr-o procedură legală, menită să asigure independența
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
completurile de 3 judecători spre deosebire de completurile de 5 judecători. Astfel, în cadrul acestor din urmă completuri, judecătorii care fac parte din acestea sunt trași la sorți, pe când, în cazul completurilor de 3 judecători, președinții de secții stabilesc compunerea acestora și colegiul de conducere o aprobă. ... 10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, paragrafele 177 și 178
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se stabilește prin lege, iar, în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică. Astfel, instanța supremă apreciază că modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
independenței și imparțialității obiective a completurilor. Tragerea la sorți a membrilor completului nu este singura modalitate de desemnare în mod transparent a acestora, existând și alte modalități de desemnare, cum este aceea a aprobării de către colegiul de conducere a compunerii completurilor de 3 judecători, la propunerea președintelui de secție. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
completul este prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora. (7) Cauzele care intră în competența completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat. ; ... – Art. 52 alin. (1): (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. ... ... 15. Ulterior invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, Legea nr.
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
alin. (4)-(7) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Curtea reține că acestea privesc aprobarea de către Colegiul de conducere, la începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, a numărului și compunerii completurilor de 5 judecători. În acest sens, alin. (2)-(7) ale art. 32 din Legea nr. 304/2004 prevăd că, în materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
nu încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 126 referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, respectiv stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de organizare și funcționare a acesteia. ... 21. Curtea a reținut, în esență, că legiuitorul are competența atât de a înființa el însuși completuri specializate, cât și de a reglementa în sarcina
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
februarie 2021, paragraful 26; Decizia nr. 562 din 22 noiembrie 2022, paragraful 21). ... 23. Cu privire la competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea Constituțională a statuat că ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Această desemnare este un aspect al compunerii completurilor menționate, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii, ceea ce s-a și întâmplat. Dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege (paragraful 57). Soluția aleasă prin actul administrativ normativ, respectiv desemnarea membrilor completurilor menționate la propunerea președintelui de secție și
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
neconstituționalitate ar fi inadmisibilă, întrucât prevederile regulamentare nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate. Curtea este chemată să se pronunțe dacă un act de reglementare primară poate transfera în domeniul actelor de reglementare secundară stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului concret de desemnare a membrilor acestor completuri. Sub acest aspect, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului concret de desemnare a membrilor acestor completuri. Sub acest aspect, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Textele criticate dau expresie celei de-a doua ipoteze menționate, astfel că au reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, lăsându-se, astfel, acesteia obligația de a stabili, ca act de aplicare a legii, atât organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală, cât și modul concret de desemnare a membrilor completurilor (Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, paragraful 29; Decizia nr. 562 din 22 noiembrie 2022, paragraful 25). ... 27. Cu privire la modul concret de
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, și nici a prevederilor art. 126 alin. (2) și (4) din Constituție, referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, respectiv stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de organizare și funcționare a acesteia. Tot astfel, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
deciziile pronunțate de aceste complete, un plus de valoare administrării justiției. Specializarea secțiilor și a completelor de judecată și, implicit, a judecătorilor care le compun este un principiu al organizării judiciare și, prin urmare, atât criteriile, cât și procedura de compunere a completelor de judecată se regăsesc în Legea privind organizarea judiciară, iar în aplicarea acestei legi sunt hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, context în care este menționată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la sensul art. 126 alin. (2) din Constituție
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale. ... 18. În acest context legislativ, ținând seama de faptul că specializarea secțiilor și completelor de judecată, precum și a judecătorilor care le compun este circumscrisă principiului organizării judiciare, procedura de compunere a completelor de judecată și criteriile ce stau la baza stabilirii acestora sunt cuprinse tot în Legea nr. 304/2004. Astfel, cu referire la problematica relevată de autoarea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că legea antereferită, la art. 41- în redactarea
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
sus menționate, Curtea observă că specializarea judecătorilor ține de formarea profesională a acestora, iar specializarea instanței și formarea completelor specializate țin de specificul și materia cauzelor, de volumul de activitate și numărul cauzelor, ținându-se seama de specializarea judecătorului la compunerea acestora, cum, de altfel, dispun și prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, aspecte aplicabile și normelor criticate. De altfel, pronunțându-se asupra constituționalității prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, dintr-o altă perspectivă, Curtea
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
ori al salariilor de bază, indiferent dacă se aplică acestor componente salariale compuse prin înmulțirea coeficientului de multiplicare variabil cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei ori dacă se aplică unității de valoare referință sectorială de 605,225 lei din compunerea indemnizațiilor de încadrare ori a salariilor de bază. Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv, în ambele variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât și indemnizației de încadrare ori salariului de
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
încadrare ori a salariilor de bază. Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv, în ambele variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât și indemnizației de încadrare ori salariului de bază din compunerea cărora aceasta face parte, întrucât s-ar produce o dublă majorare. “ ... 47. Aceste din urmă instanțe au procedat corect. ... 48. Într-adevăr, în dezlegarea chestiunii de drept supuse analizei prin Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024 menționată, instanța supremă, după
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
ori al salariilor de bază, indiferent dacă se aplică acestor componente salariale compuse prin înmulțirea coeficientului de multiplicare variabil cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei ori dacă se aplică unității de valoare referință sectorială de 605,225 lei din compunerea indemnizațiilor de încadrare ori a salariilor de bază. Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv, în ambele variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât și indemnizației de încadrare ori salariului de
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
încadrare ori a salariilor de bază. Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv, în ambele variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât și indemnizației de încadrare ori salariului de bază din compunerea cărora aceasta face parte, întrucât s-ar produce o dublă majorare“. ... 57. Astfel, ceea ce trebuie reținut este că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al salariului de bază/indemnizației de încadrare a fost majorat cu 25% - matematic
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]