1,949 matches
-
aplicate în stilul managerial al companiilor multinaționale (în strategiile de interviu, de comunicare internă, de negociere) sau prezentate ca dezirabile în cărți de dezvoltare personală traduse din cultura americană, a determinat modificarea raportului dintre pasivitate, asertivitate și agresivitate în stilul comunicativ al persoanelor tinere, educate în spiritul valorilor occidentale. Global, românii manifestă un grad relativ scăzut de asertivitate (tinzând spre pasivitate), în timp ce agresivitatea discursivă se manifestă emoțional, nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
tinzând spre pasivitate), în timp ce agresivitatea discursivă se manifestă emoțional, nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română a unor strategii discursive de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a nu-și asuma explicit aserțiunile, evitând marcarea lor ca puncte de vedere personale, vorbitorii apelează la una dintre următoarele strategii ale pasivității comunicative: (i) prezintă puncte de vedere personale ca adevăruri universale, atemporale, marcate în plan
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a nu-și asuma explicit aserțiunile, evitând marcarea lor ca puncte de vedere personale, vorbitorii apelează la una dintre următoarele strategii ale pasivității comunicative: (i) prezintă puncte de vedere personale ca adevăruri universale, atemporale, marcate în plan textual prin alunecarea dinspre valoarea deictică a pronumelor spre valoarea generică (inclusiv a pronumelui de persoana I), prin folosirea unor substantive generice, a metaforei sau a proverbului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în for discursul funebru. Cei doi frați au beneficiat de o educație imperială și au crescut sub îngrijirea plină de afecțiune a mamei sale. Frații se deosebeau mult unul de altul ; cel mic era foarte atrăgător, cu chip frumos, vesel, comunicativ cu toată lumea. Unii credeau că ar fi fiul ”tăinuit” al lui Augustus. Spre deosebire de fratele său mai mic, Tiberius, avea o figură mai aspră, era morăcănos, nu vorbea deloc sau foarte rar și atunci întârziind cuvintele. Nimeni nu putea să-i
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
ajunge. Teza se poate susține doar conform înțeleptului antic ce-și ducea toate ale sale cu sine. Cu mica observație că nu trăim totuși în Atena de acum două milenii. Spiritul timpului s-a schimbat. El este universalist, integralist, relativist, comunicativ, relaționist. Valoarea este azi, în primul rând, ceea ce este recunoscut în mod public. Cât privește relația dintre specificul național și integrarea europeană, sunt puține lucruri esențiale de spus din punctul meu de vedere. Mai întâi, integrarea nu atentează în nici un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
strânsă corelație cu standardele de performanță și tipurile de subiecte prevăzute la evaluările naționale. Activitățile sunt concepute astfel încât să valorifice atât abordarea modernă a textului literar și nonliterar, dar și utilizarea corectă a elementelor de construcție a comunicării, și capacitatea comunicativ funcțională. La sfârșitul fiecărei activități, elevii au propuneri pentru lectura suplimentară - un imperativ care facilitează dezvoltarea orizontului de cunoaștere și înlesnește folosirea cuvântului, în orice situație. Îmi doresc ca elevii mei să găsească în paginile acestei cărți, bucuria de a
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
MIT Press, Cambridge, 1993. --. "Reconciliation Through the Public Use of Reason: Remarks on John Rawls's Political Liberalism", în Journal of Philosophy 92, 3 (1995), pp. 109-131. --. Between Facts and Norms, Polity Press, Cambridge Press, 1997. --. Conștiință morală și acțiune comunicativă, Editura All București, 2000. Hall, Edward, "The Limits of Bernard Williams's Critique of Political Moralism", în Ethical Perspectives 20, 2 (2013), pp. 217-243. --. "Political Realism and Fact-Sensitivity". în Res Publica: A Journal of Moral, Legal and Social Philosophy 19
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Philosophical Justification", în The Communicative Ethics Controversy, (ed.) Seyla Benhabib și Fred Reinhard Dallmayr (MIT Press, Cambridge, 1990), pp. 60-110, Justification and Application (MIT Press, Cambridge, 1993), Between Facts and Norms (Polity Press, Cambridge, 1997) sau Conștiință morală și acțiune comunicativă (Editura All, București, 2000) și Karl-Otto Apel (în Selected Essays, Volume II, Ethics and the Theory of Rationality, (ed.) Eduardo Mendieta (Humanities Press, New Jersey, 1996) sau The Response of Discourse Ethics (Peeters, Leuven, 2001). 23 Așa cum sugerează și Ronald
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
spirit fin, cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voința fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus că maestru neîntrecut al elocintei, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credința nestrămutata în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la multe ore de lectură, contribuie la dezvoltarea plăcerii de a citi; - le dezvoltă imaginația și creativitatea; - le dezvoltă spiritul competițional, dorința de autodepășire; - le dezvoltă capacitatea de evaluare ai autoevaluare obiectivă; - îi încurajează pe cei timizi să devină mai comunicativi;interesul pentru lectură constituie o alternativă la utilzarea excesivă a calculatorului; - pentru părinți: - îi ajută să-și cunoască mai bine copiii;îi determină să petreacă mai mult timp împreună cu copiii lor; - îi ,,apropie” de școală; - pentru cadre didactice: - contribuie la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Liliana Bucsai () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93077]
-
său să o transmită individului la modul explicit. Modelul Nonaka poate fi reprezentat grafic astfel: Celebrul filosof Karl Bühler, în lucrarea Teoria limbii (1934) identifică trei funcții/trepte ale limbajului: funcția de a exprima o stare interioară, funcția declanșatoare sau comunicativă, funcția referențială. Karl Popper, mai adaugă una, pe care o numește funcția argumentativă, persuasivă. Este vorba de funcția manipulativă a limbajului verbal. În viziunea lui Popper, funcția manipulatoare este plasată chiar pe cea mai avansată treaptă de evoluție a limbajului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se opresc la analiza structurii lexico-semantice a verbului a vedea. 60 Vom
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
particularități individuale, acelasi fapt poate lăsa o urmă puternică în amintirea unui copil mai impresionabil, în timp ce pe un altul îl poate lăsa indiferent; un copil este înclinat să imite anumite acțiuni cu totul diferit. S-a observat că la copiii comunicativi, vioi, imitarea se manifestă mult mai puternic decât la copiii puțin comunicativi și lipsiți de voiciune. Viața părinților trebuie să fie model în fiecare clipă.
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
copil mai impresionabil, în timp ce pe un altul îl poate lăsa indiferent; un copil este înclinat să imite anumite acțiuni cu totul diferit. S-a observat că la copiii comunicativi, vioi, imitarea se manifestă mult mai puternic decât la copiii puțin comunicativi și lipsiți de voiciune. Viața părinților trebuie să fie model în fiecare clipă.
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
jucător și conducere. c. După instrumentele utilizate în codificarea informației și transmiterea mesajului se distinge: - comunicare verbală - comunicare nonverbală. Comunicarea verbală. Instrumentul prin intermediul căreia se realizează această formă de comunicare este limbajul, luat în totalitatea funcțiilor și laturilor sale: cognitivă, comunicativă, expresivă. Limbajul purtător de idei determină răspunsuri (verbale sau neverbale) din partea partenerului, produce acțiuni, provoacă concentrarea prelungită a atenției persoanelor asupra acelorași teme. Prin limbaj, sportivul atrage atenția coechipierilor asupra sa, fie că le cere mingea pentru că este demarcat și
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
reprezintă “un demers pedagogic complex care presupune o interacțiune între două entități Îindivizi sau grupuri) care provoacă reacția formativă a obiectului/subiectului educației, evaluabilă în termeni de feedback extern și intern” (Dumitru Oroșan- Comunicarea didactică - model de formare a competențelor comunicative la elevii ciclului primar). încă din primii ani de viață copiii învață anumite comportamente, implicit cele legate de comunicare, imitând persoanele apropiate: părinții, frații și surorile mai mari, prietenii și, ulterior, cadrele didactice. Elevul nu este o ființă izolată, el
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
poate deci să îndepărteze îngrijorarea că vecinii noștri vor deveni inamici sau rivali. Un alt exemplu se referă la cercetarea constructivistă influențată de opera lui Jürgen Habermas (de exemplu, Linklater, 1990, 1998; Lynch, 1999; Risse, 2000). Folosind idei precum raționalitatea comunicativă, Habermas argumentează că acțiunea comunicativă și o sferă publică bine structurată pot reprezenta o forță de emancipare. El este în general considerat un teoretician critic, dar în anumite probleme devine un idealist liberal. Idealist în sensul că are o idee
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că vecinii noștri vor deveni inamici sau rivali. Un alt exemplu se referă la cercetarea constructivistă influențată de opera lui Jürgen Habermas (de exemplu, Linklater, 1990, 1998; Lynch, 1999; Risse, 2000). Folosind idei precum raționalitatea comunicativă, Habermas argumentează că acțiunea comunicativă și o sferă publică bine structurată pot reprezenta o forță de emancipare. El este în general considerat un teoretician critic, dar în anumite probleme devine un idealist liberal. Idealist în sensul că are o idee clară despre ceea ce înseamnă progresul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din cercetările de teren și având ca punct de plecare corelația (sau lipsa ei) dintre orientarea și stilul conducerii. Astfel, există: 1) conducători valoroși cu orientare bună în raport cu sarcinile lor, capabili, cultivați, bine intenționați și cu stil de conducere pozitiv (comunicativi, calmi, generoși, înțelegători, agreabili în relațiile cu ceilalți); 2) conducători valoroși, dar lipsiți de stil, caz în care se ajunge uneori la situații dramatice deoarece sunt respinși de către subordonați, între ei și subordonați se creează permanent conflicte; 3) conducători mediocri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de muncă (de fapt, acesta și este subtitlul pe care îl poartă traducerea franceză a lucrării lui Leymann, Mobbing. La persecution au travail). Accepțiunea radicală definește mobbing-ul ca o „psihoteroare la locul de muncă”. # Prin mobbing noi înțelegem o situație comunicativă care amenință de a-i produce individului grave daune fizice și psihice. Mobbing-ul este un proces de distrucție; el este constituit din acțiuni ostile care, luate izolat, pot părea anodine, dar prin repetiție constantă au efecte primejdioase (Leymann, 1990, pp.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihice. Mobbing-ul este un proces de distrucție; el este constituit din acțiuni ostile care, luate izolat, pot părea anodine, dar prin repetiție constantă au efecte primejdioase (Leymann, 1990, pp. 26-27). # Rezultă din cele de mai sus că nu orice situație comunicativă intră în sfera mobbing-ului, ci doar situațiile ostile, agresive care presupun confruntări, maltratări morale, disprețuirea personalității, vexații, batjocoriri etc. Dar nici chiar acestea nu ar intra în incidența mobbing-ului dacă ar fi accidentale, pasagere. Certurile, fricțiunile, enervările, remarcile ironice, ridiculizările
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în perioade de profunde ,,așezări" socio-economice : INFORMAȚIA reprezintă PUTEREA. Convinși fiind de complexitatea problemelor legate de comunicare am încercat doar o prezentare succintă a aspectelor importante din interrelațiile umane privite printr-o radiografiere a componentelor psihofiziologice ale activității de tip comunicativ. Totodată am prezentat regulile structurate în timp, în situații deosebite de comunicare, dar mai ales am propus spre percepere și înțelegere studenților din facultățile de profil, dar și de interes larg tip public-relations un set minimal de anatomice secționări ale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
vieții psihice, într-o societate umană. Limbajul este definit, cel mai adesea, ca fiind activitatea psihică de comunicare între oameni, cu ajutorul limbii. După Sillamy (1965), limbajul este o activitate verbală, el reprezintă comunicare prin intermediul limbii; este una dintre formele activității comunicative umane. Credem că minimum două diferențieri existente între limbă și limbaj ar putea fi subliniate: În timp ce limba este un fenomen social, care apare la nivelul societății, limbajul este un fenomen individual. Singularizarea limbajului se realizează atât în plan fiziologic prin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
exprimarea corectă - ce asigură garanția succesului școlar în învățământul secundar și sunt condiții esențiale pentru întreaga perioadă a școlarității obligatorii. În acest context, comunicarea la elevii cu dificultăți de învățare necesită însușirea unor modele corecte de interacțiune, în principal interacțiune comunicativă. Acest obiectiv poate fi atins, în special, în mediul incluziv. Prin urmare, sporirea competenței elevilor cu dificultăți de învățare la nivelul limbajului și comunicării reprezintă un element esențial al curriculum-ului - atât al celui din școala specială, cât și al
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
patru mâini», a unui singur discurs care dă glas relației interlocutive” (Jacques, 1985, p. 79). Dialogul permite recunoașterea reciprocă a interlocutorilor ca persoane și Încearcă instaurarea unei relații comune cu realul (cf. Jacques, 2000, pp. 99-124). Astfel, interiorizând regulile competenței comunicative, omul „se face subiect”: „Realizăm că nu Încetăm nici o clipă să devenim subiect, cu atât mai mult cu cât trăim tensiunea dintre exigențele comunicării canonice și regulile comunicării instituite. În măsura În care subiectul reflectă exigențele primeia, el este moral; În măsura În care se manifestă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]