2,825 matches
-
oprit din nou pe revistele din poală. Majoritatea familiilor fericite prezentate în paginile lor locuiau pe domenii rurale, înconjurate de parcuri. Nicăieri nu vedeai nici un zgârie-nori și nici un cablu întins pe deasupra capului. Familia din Harpers & Queen stătea în fața unui vast conac, vopsit crem. Pe acest fond, membrii familiei, îmbrăcați în alb și cu plete de un blond strălucitor, abia dacă se mai vedeau. — Viața la țară! declara entuziasmat tatăl, lordul Fairbourne, care era cel mai arătos aristocrat din câți văzuse Amanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu fusese din vina lui. Nu în totalitate. Dar am făcut rezervare la Allingham House, s-a lamentat el. Alice a tras adânc aer în piept. Allingham House. Sigur că auzise de locul ăla. Toată lumea din Bath auzise. Era un conac în stil iacobin care fusese transformat într-un hotel amețitor de scump, plasat în decorul campestru din afara orașului. Era o filială a unui club londonez la modă și se zvonea că devenise un loc căutat de celebritățile care erau libere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
La Canton și Școala Generală) și Vulturești (punctul Șesul Bârladului), urmate de ale lui V. Palade (1957, 1961) la Bârlad (punctul Podul de fier) și la Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). În 1958, I. Ioniță la Banca (punctele La Conac, La Chira și I.A.S.), D. Gh. Teodor la Bârzești-Ștefan cel Mare (punctul Stația C.F.R.), în 1959 și N. Zaharia, V. Palade la Podu-Pietriș, comuna Ciocani (punctul Marginea vestică a satului). Dintre ultimii amintiți, doar N. Zaharia a fost la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de idei, acest tip de cuptor, amplasat de regulă în afara locuințelor, doar unul în interior (3-Gura Idrici și 4-Dodești), semnalează în apropiere existența unei așezări. Dacă plecăm de la acest raționament, credem că și cele descoperite la Banca - Vaslui (punctele La Conac și Vatra satului) pot indica astfel de complexe închise. O situație similară o întâlnim și în așezarea descoperită la Gura Idrici (punctul Vatra satului), unde s-a identificat un alt cuptor de pâine. Posibilitatea găsirii unor stațiuni, în ultimele trei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Chira: în marginea nord-estică a satului s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41-42. d) La Conac: în apropierea conacului vechi din localitate s-au identificat fragmente de vase borcan modelate la mână și la roata înceată, specifice veacurilor VIII-IX. Totodată, într-o ruptură de mal s-au găsit resturile unui cuptor circular, de copt pâine, datat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nord-estică a satului s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41-42. d) La Conac: în apropierea conacului vechi din localitate s-au identificat fragmente de vase borcan modelate la mână și la roata înceată, specifice veacurilor VIII-IX. Totodată, într-o ruptură de mal s-au găsit resturile unui cuptor circular, de copt pâine, datat în același interval
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vase datate în veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 181; Teodor 1997c, p. 132. 96. Puntișeni (comuna Costești), județul Vaslui a) Școală: în jurul școlii și a conacului vechi din vatra satului s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare V. Bazargiuc, 1968. Materialul inedit se află la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 133-134. 97. Rateșul Cuzei (comuna Rebricea), județul Vaslui a) Grajduri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de el la moșie, unde l-am invitat odată. - Vrei să vezi moșia? întrebă Otilia pe Felix într-un fel care întări acestuia o bănuială. Înțelegând numaidecât aluzia Otiliei, Pascalopol le arătă un album mare cu fotografii. Erau fotografii ale conacului (într-un vast stil românesc, cu pridvor și boltă), a unui lac, a unor vite și cai de rasă, a grajdurilor, a câinilor de vânătoare și a altor elemente de inventar, cu inscripțiile trebuitoare, arătând o mare avere și o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lui, dintr-un capăt. - Acum, zise Pascalopol Otiliei, să te duc și pe dumneata! Când însă, puțin mai târziu, Felix aruncă ochii pe fereastră, văzu că Otilia, departe de a fi în camera ei, se plimba în fundul livezii care despărțea conacul de pătratul șurilor, la braț cu Pascalopol. Acesta părea să râdă foarte voios și-și apropia pe cât putea în mers obrazul lui de al fetei. Felix simți o mare ciudă. Sentimentul că Otilia este o ființă destinată să urmeze foarte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aiurat, purtat fiind pe o targă meșterită dintr-o pătură și doi puiandri de brad, și transportat de către Regele Bolilor Nervoase și Iarba Fiarelor. Căci taman Iarba Fiarelor fusese infirmierul nebocciu și subțirel, care-și dăduse întîlnire cu ei la conacul lui Iacovachi, să-i scoată din Mociornița, cu spumiera mântuirii lui Dumnezeu, să-și facă din dânșii gașcă nouă, să-i călăuzească și să-i cărăbănească prin ascunzișurile nepătrunse ale muntelui, până năpăstuiții or să se întremeze și or să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bogătanului Iacovachi. Când îl adulmecau pe Rege, câinii nu mai lătrau, cățelele scânceau, zăvorii dădeau, din țestele lor pătrățoase, a înțelegere și resemnare. Treceau țicniții pe uliți, ca prin calupul de unt. Ultima porțiune, dinspre noul Zgîndăreni, către dărâmăturile vechiului conac, au parcurs-o strângând între pulpe niște diavoli de țapi, care, spre deosebire de cei blânzi și împăciuitori ai Cooperativei, își bâțâiau grumajii și scoteau, la vale, bășini drăcoase, ce 282 DANIEL BĂNULESCU Veneau muieri de la șapte sate din jur, ca, numai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Fading mental. Crize de plâns. Tulburări de evocare a schemei corporale. Pierderi de urină." 278 DANIEL BĂNULESCU semănau cu niște sunete de motoretă. I-au trântit pe pietricelele hexagonale ale străvechiului peron, bot în bot cu teribila apariție de căsoi. Conac pe jumătate bântuit de stafii, pe jumătate ruină. Regele a dat să pescuiască, de prin mucurile buzunarelor, o cheie. Dar s-a oprit. I s-a părut mai elegant să dărâme, cu pâslarii, colțurile zidăriei ce-i stătea înainte. Au
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
titulatură exactă o ascundea cu grijă și care-l obliga la prezența de formă între orele douăsprezece și două, la amiază. Poseda un imobil în plin centru aristocratic, cam dezghiocat, e drept, însă plin de decor, o mică moșie cu conac și cu siguranță avea alte mici venituri, rente, jetoane de prezență în consilii de administrație, toate în perfectă obscuritate. Personalul de serviciu al lui Gaittany se compunea în permanență din bucătăreasă și subretă și doi rândași, soții respectivelor, cu locuința
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numaidecât. În realitate nu pricepea deloc umorul chestiunii, fiindcă nu văzuse niciodată de aproape o găină și nu știa absolut exact cum ouă. Studiile colegiale și le făcuse în străinătate, iar la moșia lui nu pășea sub nici un cuvânt dincolo de conacul propriu-zis. - Da' întîmplarea cu pisica o știi? Întrebă Pomponescu. Natural, Smărăndache o știa. Conțescu, fiind în explorație geologică, pe când ședea la masă, pe marginea unei păduri, nu departe de un oraș, auzi o miorlăitură și zări o pisică voinică, îndesată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ai noștri erau postați în apropierea primăriei. În sală am predat cheile și registrul femeii, spunîndu-i să le înapoieze domnului primar. Și am ieșit astfel mascați. Pe șosea nu era nimeni, doar în fundul parcului, în fața așa-zisului castel (un mare conac cu aspect de internat), un grădinar bătrân așeza ghivece mici de pansele în straturi. Nici nu s-a uitat la noi. Astfel am plecat nestingheriți, scoțîndu-ne măștile pe drum. Înainte de intrarea pe barieră am înlăturat și cârpa de pe numărul mașinii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
erau astfel organizate: casele minerilor erau cele mai numeroase; cele ale maiștrilor, mai mari și distingându-se cu precizie, se aflau în vecinătatea lor; în sfârșit, net separate de garduri sau ziduri joase, apăreau locuințele inginerilor, cu alura unor mici conace. Dincolo de cetăți, se întind târgurile preexistente activității miniere. Subiecții nu comunicau decât sub forma separării, a rupturii ierarhice. Acestor ierarhii definite prin muncă li se adaugă o altă separare, organizată în funcție de origine, valurile succesive de migranți dând loc de facto
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interzis. Mai rezistent decât biblicul Adam, Egor refuză și distruge ispita, sparge cu toporul portretul domnișoarei Christina, străpunge cu o țepușă locul din pivniță În care se presupune că se ascunde ziua strigoiul și, În cele din urmă, dă foc conacului pentru a pieri astfel casa blestemată și a se risipi vraja malefică. Legătura dintre cele două lumi este făcută de Simina, mica vrăjitoare, „ea este principala suveică În textul eliadesc” (/114). Prin ea „poruncește” Christina, personajul supranatural, dar ea tinde
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
magică) în operele În pădurea Cotoșmanei de Gala Galaction și Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez, visul prevestitor în Omul din vis de Cezar Petrescu, instanța morală extra-umană în Copil schimbat de Pavel Dan, ființa nefastă în La conac de lon Luca Caragiale. Însă, cea mai importantă problemă rămâne cea a cititorului, căci mult mai des decât în alte cazuri, autorul de literatură fantastică va trebui așadar să își pună problema aceasta. În lucrarea Introducere în literatura fantastică, Tzvetan
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale motivului asociat cu Noaptea Walpurgilor și cu zborul călare pe mătură al vrăjitoarelor. Cu privire la conceptul de satanism caragialian, putem observa că el nu depășește conceptul folcloric; diavolul se întrupează în om doar ca să ne ispitească slăbiciunile, ca în La conac, sau în chip de animal, ca în La hanul lui Mânjoală; pentru Caragiale el este duhul rău, care ne turbură subconștientul, scoțând pe om din făgașul obișnuit al vieții, și care, odată ieșit din cercul magic al înrâuririi diavolești, își
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ilustrată printr-o delicioasă serie de întâmplări, în care Satana este deplin umanizat. Spiritul caragialian nu este bântuit de spectri; artistul lucid, utilizează fantasticul cu tehnică savantă și își explică simbolurile cu deosebită clarvedere; întrupat în om, diavolul din La conac este același duh al răului, ca și Spânul din Povestea lui Harap-Alb al lui Creangă; când este neutralizat, ca Aghiuță din Kir Ianulea, care a primit o misiune precisă din partea lui Dardarot, apare și mai uman și chiar de compătimit
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și totuși începuturi timidele de ,,carieră’’ ale satanei, detectabile în schițe cu aspect de snoavă cum sunt Olga și Spiriduș sau O invenție mare, beneficiază de împliniri excepționale în extraordinarele nuvele Calul dracului, Kir Ianulea, La hanul lui Mânjoală, La conac și În vreme de război. Sensibil îndepărtate ca structură prozaistică de specia ,,basmului nuvelistic’’ gen Abu-Hasan, aceste scrieri tind, unele doar într-o mică măsură, altele integral către un realism epic intrinsec, în care fantasticul de sorginte magic-folclorică este solicitat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
hanul lui Mânjoală Dacă în Kir Ianulea structurile ,,basmului nuvelistic’’ își mai conservă încă prezența, fiind solicitate a potența din unghi ezoteric-fantastic paradigma moralistă a ,,poveștii’’ de viață, în schimb, atunci când este vorba de tripticul În vreme de război, La conac și La hanul lui Mânjoală perspectiva eminamente realistă asupra faptelor de viață este dominantă. Îndepărtarea de schema magic-folclorică atinge, acum, gradul maxim. Fiecare din cele trei narațiuni oferă universuri epice stringent ,,nuvelistice’’ refractare la orice fel de imixtiune, în plan
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sublimează în structură epică de aspect baladesc, punct geometric în care se creează acum ,,forma mixtă’’ a celor două tipuri de influență postulate de Lucian Blaga, este tentația critică cea mai puternică. Comparativ cu În vreme de război și La conac, La hanul lui Mânjoală ne întâmpină cu o mare noutate de ordin tematic, noutate din a cărei perspectivă este valorificat elementul satanic, ca sursă a fantasticului și de data aceasta. Este vorba de tema pe care, cu un cuvânt arghezian
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de autodistrugere, căci nici o vină juridică nu i se poate imputa. Este invadat de coșmaruri și morbul lucrează din interior, făcându-l să traverseze stări halucinatorii, până la confruntarea cu realitatea, care îl găsește pregătit pentru nebunie. 2.4.5. La conac La doi ani de la apariția operei La hanul lui Mânjoală, tot în Gazeta Săteanului, este tipărită și nuvela La conac. Bucata este înrudită cu La hanul lui Mânjoală, dar fără forța de sugestie plastică a acesteia’’, scrie Șerban Cioculescu. Într
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
făcându-l să traverseze stări halucinatorii, până la confruntarea cu realitatea, care îl găsește pregătit pentru nebunie. 2.4.5. La conac La doi ani de la apariția operei La hanul lui Mânjoală, tot în Gazeta Săteanului, este tipărită și nuvela La conac. Bucata este înrudită cu La hanul lui Mânjoală, dar fără forța de sugestie plastică a acesteia’’, scrie Șerban Cioculescu. Într adevăr, îl reîntâlnim pe flăcăul naiv care are și el o aventură fugitivă cu slujnica. De data aceasta purtătorul de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]