23,096 matches
-
proporțional cu gradul în care puterea este consensuală”, sprijină de asemenea ceea ce a devenit argumentul principal și practic asupra corupției - și anume acela că poate fi desființată prin democratizarea statului. O mare parte din literatura politologică asupra corupției s-a concentrat, de aceea pe problema vastă a democratizării. În această largă perspectivă, au fost sugerate trei mecanisme de bază: întărirea instituțiilor democratice (incluzând parlamentul, corpurile judiciare și cele specializate pentru participarea politică, supraveghere și control); întărirea societății civile (inclusiv a mediei
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
vast; în sensul că el cuprinde formularea legilor, regulilor și decretelor de o gamă largă de instituții ale statului, inclusiv executivul, ministerele și agențiile statului, legislativul și judiciarul. În același timp, coruperea statului are o definiție mai restrânsă, care se concentrează exclusiv pe forme de influență ilicite, nelegitime și netransparente. Cine poate corupe statul? Adesea, „corupătorii” sunt indivizi, grupuri sau firme din sectorul privat, care caută scutiri de taxe sau alte avantaje din partea statului. Totuși, oricare dintre actorii care au acces
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dezbătută și de Larmour, P., Wolanin, N. (2001), în Corruption and anti-corruption, Australian Institute of Criminology, Canberra. footnote>. Altă tipologizare a strategiilor anticorupție le împarte, după cum urmează: A) prin tipul instrumentelor de politică sugerate, de exemplu, dacă este monitorizat și concentrat pe control sau concentrat pe motivarea agenților corupți<footnote Anger, J. (2004), “Anti-corruption strategies in development cooperation”, în Corruption - Working Paper, No. 3, p. 13. footnote>; B) prin motivarea campaniei, de exemplu dacă ținta este să îmbunătățească eficiența administrației, sau
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
P., Wolanin, N. (2001), în Corruption and anti-corruption, Australian Institute of Criminology, Canberra. footnote>. Altă tipologizare a strategiilor anticorupție le împarte, după cum urmează: A) prin tipul instrumentelor de politică sugerate, de exemplu, dacă este monitorizat și concentrat pe control sau concentrat pe motivarea agenților corupți<footnote Anger, J. (2004), “Anti-corruption strategies in development cooperation”, în Corruption - Working Paper, No. 3, p. 13. footnote>; B) prin motivarea campaniei, de exemplu dacă ținta este să îmbunătățească eficiența administrației, sau să rectifice nedreptăți, sau
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
unor noi coduri de reglementări legale. Stimulentele ce-și au rădăcinile în structura economiei par, de asemenea, să fi jucat un rol crucial în explicarea variației în nivelul și tiparul corupției în funcție de regiune. În anumite țări, unde bogăția națională este concentrată în câteva bunuri foarte productive, potențialele „câștiguri neașteptate” i-au tentat pe indivizii cu putere sau grupurile economice să se angajeze în captura de stat<footnote Treisman, D. (2000), “The causes of corruption: A cross-national study”, Journal of Public Economics
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
concepte controverse. Prin urmare, o evaluare a influenței funcționarilor publici, a tehnocraților presupune existența unor cunoștințe reale asupra obiectivelor acestora, lucru care este imposibil. În ciuda dificultăților de a răspunde la întrebarea „Cine conduce?”, mulți teoreticieni continuă să găsească un răspuns, concentrându-se asupra modului formal de analiză ce conduce la adoptarea unui anumit comportament, manifestat de politicieni și birocrați, în procesul decizional. Aceste teorii relevă faptul că problemele relaționale ale politicii și administrației publice au făcut obiectul cercetării dihotomice a acestor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pentru că: acolo unde costurile informării și participării civice sunt mari, iar tradiția în acest sens slabă, cetățenii s-ar putea să știe mai multe despre ce se întâmplă la centru decât pe plan local; puținele competențe civice care există se concentrează în această direcție; înmulțirea centrelor de decizie, corelată cu inexistența sau slăbiciunea mecanismelor de control orizontal între instituțiile publice (horizontal accountability), poate încuraja comportamentul discreționar și încălcarea legii de elitele politice locale; acolo unde există mai multe niveluri de guvernare
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pot să fie influențate de teama acestora de a răspunde în mod sincer, în special dacă ei înșiși au fost în mod direct implicați în tranzacțiile corupte: astfel, în timp ce adesea se crede că studiile sunt mult mai corecte dacă se concentrează pe experiență mai mult decât pe percepție, absența preferințelor este probabil imposibilă pentru a fi realizată în oricare dintre cazurile prezentate. În plus, chiar dacă se cercetează percepțiile sau experiența, preferințele în anchete pot să fie construite de aceia care proiectează
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
vorba despre o ipoteză care nu poate fi testată în mod direct. Cu toate acestea, atunci când rezultatele unui asemenea studiu - concentrat, spre exemplu, pe corupția posibilă privind achiziția de materiale pentru spital - sunt comparate cu rezultatele unui studiu care se concentrează pe o problemă similară, și ambele rezultate sugerează existența unui asemenea tip de corupție, convingerea că există corupție este cu certitudine mai mare decât în cazul în care numai „evidența” era pur anecdotică. Astfel, corupția reprezintă unul dintre acele câmpuri
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și siguranța afacerilor. Totuși, TI folosește numai datele despre corupție. Deci, indicele TI nu are la bază informații furnizate de propriii experți, ci este conceput ca medie ponderată (pentru 1999) dintre 17 indici diferiți din zece organizații diferite. CPI se concentrează asupra corupției din sectorul public și definește corupția ca fiind abuz în serviciu pentru dobândirea de câștiguri personale. Sondajele folosite pentru elaborarea CPI pun întrebări legate de folosirea incorectă a funcției publice în beneficiu particular, punând accentul, de exemplu, pe
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
împotriva corupției. El cercetează mai în profunzime ca oricând problema mitei, prezentând informații despre frecvența cu care oamenii obișnuiți plătesc mită, către cine o plătesc, și care este cuantumul acesteia. Este un sondaj de opinie publică. Asta înseamnă că se concentrează asupra publicului larg, nu a experților. Pentru fiecare țară inclusă în cercetare a fost ales un eșantion reprezentativ pentru publicul larg. Respondenții sunt bărbați și femei cu vârste de peste 15 ani. Unele eșantioane sunt naționale, altele urbane; cercetătorii au avut
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pentru 27 de țări foste socialiste din Europa de Est și Asia Centrală; 6) Forumul Economic Mondial publică Rapoarte de Competitivitate pentru diverse regiuni, Africa, în mod notabil, care includ măsurarea corupției. Cele din urmă sunt bazate pe Studiul privind opinia directorilor care concentrează comunitatea de afaceri, și din care rezultă informații detaliate pe care Banca Mondială le compară acum cu indicatorii ei de guvernanță (descriși într-o secțiune ulterioară). Indicatorii menționați mai sus, colectați de organizații având resurse substanțiale și rețele larg răspândite
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Svensson, J. (2003), “Survey techniques to measure and explain corruption”, Policy Research Working Paper Series 3071, The World Bank, p. 2. footnote> au furnizat o recenzie interesantă privind metodele variate de a colecta microinformație cantitativă despre corupție. Recenzia lor se concentrează atât pe studiile privind urmărirea cheltuielilor publice, studiile despre furnizorii de servicii și studiile de antrepriză, cât și pe modurile prin care corupția poate fi măsurată în școlile individuale, în clinicile medicale și în firme. Autorii subliniază că asemenea măsuri
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cu egografia cultivată terapeutic (ca lepădare de eul narcisiac, înlocuit invariabil de ruda sa mai sărmană din limbajul oral, „io“), descrierea analitică a unor reflexe comportamentale de interes preponderent sociologic cu reveria memorialistică ș.a.m.d. Din nou, interesul se concentrează aproape programatic pe atitudinea față de eveniment (dar și față de text), ce aduce cu sine și un dispreț subsecvent legat de „invenție“. Ca atare, o bucată reia un subiect din Tudor Octavian, pe care îl tratează însă diferit, după calapodul propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
scâlciată și cufurită. Iete, colea, a făcut și a început să se screamă atroce, să se strâmbe de parcă îl strângeau pantofii. Își smiorcăia nasul și se holba spre stomacul meu cu ochii ca ai șarpelui Kaa din Cărțile junglei. Se concentra, cum ar veni. După ce a terminat, m-a întrebat fericit: Ei, este că ai simțit o căldură în dreptul ficatului? Nu stau io prea bine cu anatomia. În copilărie, aveam un vecin antipatic și, când ne băteam, îi frigeam una în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sectoare de activitate. Formarea la locul de muncă este cea mai frecventă modalitate de formare, fiind, pe de-o parte, necostisitoare, iar, pe de altă parte, inevitabilă, cerută de dezvoltarea activității În sine. Oferta de formare profesională tinde să se concentreze pe programe pentru calificări complete sau pe programe pentru dezvoltarea competențelor generale. De asemenea, oferta de formare profesională este Încă foarte fragmentată, deoarece se adresează mai degrabă persoanelor și nu companiilor, orientându-se pe cereri punctuale ale pieței muncii. Sistemul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
agențiilor guvernamentale. Guvernul nu intervenea direct În relațiile de muncă decât pentru a asigura un cadru legal și protecția muncii pentru femei și copii. Din 1960 relațiile de muncă au Început sa interacționeze cu politica. Toate guvernele recente s-au concentrat În a face schimbări majore În relațiile de muncă. Aceasta schimbare În relațiile de muncă a dus la o dezbatere asupra rolului statului. Analiza intervenției timpurii a statului și evoluția dreptului muncii arată că statul modifică reglementările relațiilor de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Altele sunt organizate În jurul grupurilor specifice Într-o zonă geografică. În timp ce aceste instituții au toate În comun obiectivul comun de creșterea competitivității, activitățile lor specifice, iau forme foarte diferite, În funcție de nevoile Într-o anumită locație sau de grup. Unele se concentrează pe sporirea interacțiunii Într-o regiune, și astfel, au efecte pozitive, prin crearea de rețele și alte activități conexe, chiar și conducând la comun misiuni de export. Altele se concentrează pe eforturile comune de a Îmbunătăți gradul de dezvoltare al
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nevoile Într-o anumită locație sau de grup. Unele se concentrează pe sporirea interacțiunii Într-o regiune, și astfel, au efecte pozitive, prin crearea de rețele și alte activități conexe, chiar și conducând la comun misiuni de export. Altele se concentrează pe eforturile comune de a Îmbunătăți gradul de dezvoltare al companiei, de exemplu prin organizarea de cursuri pentru a răspândi cele mai bune practici operaționale sau modernizarea mediului de afaceri, de exemplu, printr-un dialog mai bun cu agențiile guvernamentale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a Planului. Raportul prezintă progresele Înregistrate În intervențiile planificate ale Guvernului În punerea În aplicare a Strategiei de la Lisabona. În raport, Guvernul, În timp ce confirmă cele cinci obiective ale Planului, cu toate acestea, a făcut o schimbare strategică, care s-a concentrat În principal pe acțiunile necesare pentru a ajunge la o mai mare eficiență și pentru a atinge obiectivele stabilite la Lisabona. Această schimbare a dus la crearea a cinci noi domenii prioritare: ameliorarea modului de funcționare a piețelor; Încurajarea cercetării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acesta a început să ocupe un loc central în mintea și în preocupările ei. Era un bărbat frumos, înalt, manierat. Ori de câte ori se întâmpla să fie doctorul acasă când Simona o medita pe fiica acestuia, ca un făcut, nu se putea concentra; o trezea din visare Beatrice care îi spunea politicoasă: Domnișoară, aici nu lipsește semnul întrebării? Aaaa, da, da, cred că da, scumpo! Dar toate încercările ei de a-și trimite mesagerii unor gânduri ascunse spre cel care-i trezise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
program cu o sumedenie de poezii, cântece și jocuri în limba lui Shakespeare. Simona ținu să-l anunțe și pe doctorul Teodoru de succesul repurtat în acest spectacol de Răducu. Negăsindu-l la spital, îl sună acasă. În timp ce Teo era concentrat asupra celor spuse de Simona, Doina intră în sufragerie, unde era instalat telefonul. El nu sesiză prezența soției sale. Aceasta surprinse doar finalul convorbirii: ,,Te rog să termini o dată cu telefoanele acestea fără rost!" La cine te răsteai, dragă! Când auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fotoliu și începu să plângă. Beatrice trăia și ea, cu intensitate, suferința mamei ei. Noaptea aceea o suportară ca pe un vis urât. A doua zi, la școală, fata, cu gândul la cele întâmplate în casa lor, nu se putu concentra. Ca urmare, luă o notă proastă la matematică, materie cu care nu intrase niciodată în conflict. Contrariată, profesoara Marcu o întrebă: Ce-i cu tine, Beatrice? Doamnă profesoară... Fata lăsă capul în pământ, gata să pornească în plâns, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
bibliotecă, acordând o atenție sporită modului în care beneficiarii instituției sunt mulțumiți de rapiditatea cu care primesc informația solicitată. Mijloacele oferite de informatică devin tot mai performante (diminuarea timpilor de prelucrare, începutul lucrului on-line etc.), bibliotecarii nord americani s-au concentrat asupra structurii datelor bibliografice. Acestea ar fi, pe scurt, preocupările lor între anii 1920 1967, cu experimentări în bibliotecile universitare și publice. Tehnica evoluează, avantajele informatizării sunt vizibile și de necontestat, chiar dacă există și unele dezavantaje (evoluția rapidă a noilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
mult. Apoi, îți vor întoarce spatele și te vor părăsi numaidecât, scuipându-ți cu dispreț în obraz și rostind pe socoteala ta numai vorbe cu totul nedemne. Ei, această stare generală a omului dintotdeauna, care sa învolburat și s-a concentrat asupra valorilor materiale mai ales în veacul acesta, a început, odată cu acea revelație bruscă, despre care am vorbit mai sus, să facă tot mai puternic notă discordantă cu metamorfoza pe care o suferise Eugen. Se simțea din ce în ce mai străin și mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]