3,524 matches
-
că afirmația se referă mai puțin la ceea ce a fost de fapt atunci și mai mult la starea de instabilitate economică și socială din postcomunism. Totuși, politica externă albaneză nu a fost mereu atât de izolaționistă pe cât pretindea propaganda internă, concesiile fiind motivate de serioase mize financiare. Mai exact, liderii albanezi și-au vândut destul de scump bunăvoința, căci până la marea ruptură de Uniunea Sovietică, aceasta "contribuise" la bunăstarea țării cu o sumă ce reprezenta "30% din bugetul Albaniei"76. Recunoașterea "colaborării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Micii Înțelegeri, nu se cuvine acum și memoriei sfinte a marilor eroi și martiri ai românismului" ("Universul" de luni 29 noiembrie 1937, p. 15). Într-adevăr, abia în ultimul moment s-au dat dispoziții de participare, părând mai mult o concesie, decât o implicare reală: "Ministerul Educației Naționale a dispus ca, azi, școalele să țină cursuri numai până la 11 dimineața. După această oră, elevii vor participa la serbarea ce se va organiza în fiecare școală, cu prilejul zilei Unirii. Unul dintre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
clasicist profesionist. Ceea ce scria Yourcenar părea compact și banalizat, chiar propoziția de sfârșit: Singura lecție pe care o învățăm din această viață, atât de îndepărtată de a noastră, este că gloria nu este în definitiv nimic mai mult decât o concesie provizorie 36. Pesimismul stoic pe care l-a cultivat ulterior în Memoriile lui Hadrian și în Piatra filozofală ieșise la suprafață aici. Dar prezen tarea a ceea ce ea numise senzualismul lui Pindar, indiferent cât de religios sau ritualistic, este mai
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
că de numele meu nu se lega nici un compromis și această puritate trebuia s-o păstrez, chiar dacă ar fi fost să tac încă zece ani"111. Pentru a-și vedea scrierile pornite pe drumul spre cititori, Soljenițîn a făcut unele concesii mărunte, foarte atent de fiecare dată la ce anume i se propune. Astfel, a fost de acord cu schimbarea titlului nuvelei de debut, care se numea, inițial, Șcea-854 (O zi din viața unui zek). Titlul a fost schimbat la sugestia
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la propunerea lui A. Tvardovski. Povestirea a fost publicată în numărul 1 din 1963 al revistei "Novîi mir". Acțiunea se petrece în 1956, dar la tipărire anul a fost schimbat cu 1953, pentru a desemna perioada pre-hrușciovistă, aceasta fiind o concesie făcută din considerente politice. Scriitorul va face o multitudine de modificări în varianta finală a povestirii 117. Tot în această perioadă, în condițiile relațiilor strânse cu redacția revistei "Novîi mir", Soljenițîn scrie povestirea Pentru binele cauzei, pe baza unui fapt
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Soljenițîn scrie povestirea Pentru binele cauzei, pe baza unui fapt real petrecut la școala din Riazan, unde prozatorul era profesor de matematică. Scrisă în primăvara anului 1963 și publicată în numărul 7 din 1963 al revistei, povestirea este rezultatul unei concesii făcute de Soljenițîn revistei care l-a promovat. În aceste condiții, valoarea literară a avut de suferit. Ulterior, scriitorul aduce modificări povestirii Pentru binele cauzei, care devine mai restrânsă ca dimensiuni, dar sentimentul de insatisfacție rămâne, exprimat de Soljenițîn chiar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Manete ne descrie un episod petrecut în Mesopotamia unde, spre sfârșitul secolului III, mulți soldați convertiți la creștinism, pe când mai desfășurau încă această profesie, ar fi aruncat centiroanele militare. Primii obiectori de conștiință pot fi considerați creștinii care negau orice concesie idolatriei și, deși arătau respect și supunere față de legi, refuzau pretenția statului de a anula conștiința individului. Această atitudine nu desemna semnul vreunei răzvrătiri împotriva ordinii constituite, ci exigența unei libertăți înțeleasă în sens evanghelic. Motivele care puteau determina un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
martiriul intenționat. Soldaților creștini care subestimau chestiunea etică în timpul serviciului militar disculpându-se că slujirea față de stat îi obliga să împlinească anumite fapte, Tertulian le atrăgea atenția asupra unicității și radicalismului Evangheliei: contrar lumii păgâne în care politica imperială oferea concesii și imunități militarilor, soldații convertiți la creștinism nu trebuiau să se considere imuni de martiriu ori îndreptățiți de nedreptățile le-ar fi săvârșit. În fața lui Dumnezeu soldatul și civilul creștin au aceleași îndatoriri: inevitabilitatea păcătuirii este inexistentă pentru cine are
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
continent, Germania era singura putere ce garanta supraviețuirea statului român în granițele sale, așa cum erau ele după pierderile teritoriale din vară. De asemenea, liderii țărăniști și liberali erau convinși că România, condusă de guvernul Antonescu, putea fi ferită de noi concesii teritoriale, totodată și de imixtiunile Germniei în politica internă, iar inițiativele lor pe plan intern puteau fi altfel receptate în absența lor de la putere. Astfel, tatonările desfășurate în perioada 6-14 septembrie 1940, pentru realizarea unui guvern, s-au dovedit a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
economic româno-german pentru zece ani, ce consacra prioritățile și interesele germane asupra economiei românești. În problemele de colaborare economică româno-germană, Antonescu a adoptat o atitudine pe care oficialitățile Reich-ului o considerau neîncrezătoare: „Antonescu putea fi determinat mai ușor să facă concesii în domeniul militar decât în cel economic, unde era foarte strâns legat de cercurile economice liberale, care dominau ca și în trecut, și de politica financiară a Băncii naționale a României”. Acordul, denumit Protocol asupra colaborării româno-germane la realizarea unui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
reactualizase „condițiile” redactate de el însuși în luna ianuarie 1944, și la care ne-am referit mai sus. Fără să fi fost dispus, mai ales după ultima întrevedere cu Adolf Hitler din 5 august 1944, să facă vreun fel de concesii, în ciuda presiunii evenimentelor, tot mai alarmante pentru ultima decadă a lunii august 1944. Că Mareșalul nu era dispus la concesii, admise pe seama situației și statutului României, deducem și din faptul că, chiar în după-amiaza de 23 august 1944, în cursul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fi fost dispus, mai ales după ultima întrevedere cu Adolf Hitler din 5 august 1944, să facă vreun fel de concesii, în ciuda presiunii evenimentelor, tot mai alarmante pentru ultima decadă a lunii august 1944. Că Mareșalul nu era dispus la concesii, admise pe seama situației și statutului României, deducem și din faptul că, chiar în după-amiaza de 23 august 1944, în cursul întrevederii cu Regele Mihai I, în prezența lui Mihai Antonescu și a generalului C. Sănătescu, atunci când suveranul a pretins Antoneștilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
timp; aceasta ține de asemenea și de ideologia și mentalitatea comuniștilor care și-au exercitat puterea. Surprinși de rezistența fenomenului catolic, pe care au încercat cu insistență să-l slăbească, conducătorii comuniști și-au înmulțit, imediat după anii '50, atît concesiile făcute Bisericii, cît și jignirile față de sentimentul religios al populației. În alte părți, oportunismul partidelor marxiste față de "problema națională" apare chiar de la începutul secolului, acesta adăugîndu-se faptului că partidele comuniste din Est dispuneau de o carte sfîntă: lucrarea, practic nulă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
implicarea Bisericii la nivel și de instituție este destul de mare, pentru că alta este relația stat-Biserică, secularizarea fiind un proces aproape inexistent. Capitolul II Religiozitatea și asistența socială contemporană "Religia și știința au împărtășit o lungă istorie de antagonism, scepticism și concesii reciproce. De cele mai multe ori această istorie a fost expresia relației dintre biserică și stat sau a conflictului dintre individul religios și individul secular. În cea mai mare parte a sec. al XX-lea interesul față de cercetările psihobiologice, pragmatismul și behaviorismul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a interveni pe langă Dnul. Director al Căilor Ferate Belgiene a ne spune dacă noi putem avea animale vii sau carne 4 zile și ce taxe ne percep că transport, iar la Direcția Vămii, ce vama. Am dori ore câri concesii chiar de la C.F.B. și vama pentru care alergăm la On. Dstră., iar On. Dstră. dacă mai știți alte taxe vé rog a ni le comunica, precum și or ce sfaturi aveți a ne da primim cu multă plăcere. Voim a transporta
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
șio găseau unii era poate tocmai exagerarea pericolului existent în momentul respectiv pentru întreaga congregație. Își spuneau: "Principalul este să supraviețuim acestui potop, acestei molime, să ne menținem, și pe urmă mai vedem noi. Pentru asta merită să facem anumite concesii." De pildă, i se cerea să semneze apeluri la lupta pentru pace, împotriva intervenției americane în Coreea sau în Liban, dar mai presus de toate să îi țină în frâu pe credincioși, astfel încât aceștia să nu organizeze vreo acțiune adversă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Însă relatarea telegrafică a interviului se extinde, deoarece primește noi informații după mai bine de un deceniu de la eveniment: Virgil Ierunca, atras într-o cafenea (metodă utilizată și cu alte ocazii) de un cunoscut care probabil primise viza cu această concesie, o găsește la spital în comă: "mă întorc spre sala de spital. Nu spre a mă văicări: nu mă durea prea tare și imediat ce a dispărut aprehensiunea unor urmări neurologice nedorite, totul mi se părea nu doar suportabil, ci chiar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
realizează că, pentru a beneficia de atenție și onoruri, trebuie să se ocupe și de omul "nou". "Cum totuși lui Călinescu îi place să facă literatură iar nu surogat de propagandă, el pare a fi procedat în așa fel încât concesiile să fie cât mai puțin vătămătoare valorii literare a cărții. Rezultatul: Scrinul negru este prin esență un roman al ambiguității"63. Călinescu respectă propaganda realismului socialist, dar creează un personaj șters, realizat după documentele oficiale, fără valoare în epicul romanului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
formele fundamentaliste, transformându-se într-un fel de ritual teatralizat. Ceea ce anunță Eugen Negrici în 2003, Monica Lovinescu surprinde în 1977: în spațiul interdicțiilor, al limbii de lemn, al stereotipiilor prefăcute, al minciunii se scriu romane onorabile, "amestecând veridicul cu concesiile puterii într-un dozaj atât de subtil, încât viitorul nu va mai avea cum să regăsească în ele o epocă, ci doar talentul de a te strecura printre lucruri, numindu-le fără să le numești, văzându-le fără să le
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de scriitor, autoarea îl caracterizează drept păgubos, deoarece " Tablourile cu îngerași și voievozi înconjurând cuplul prezidențial nu mai sunt cumpărate la preț gros sau modest, de putere, trebuie oferite. Articolele de plecăciune nu sunt mai bine plătite decât cele fără concesii. Cvasigratuitatea elogiului începe să fie regula de aur a puterii, care se vrea ridicată în slăvi pentru Ea însăși și nu pentru dinarii răsplătiți"95. Scriitoarea expune portretul aproape fiziologic al curteanului nerăsplătit pecuniar, serviabil, prompt la solicitările partidului. Apoi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu va opera nici o schimbare radicală"63 în activitatea sa internațională. Miniștrii americani, acreditați în mai multe capitale europene, au remarcat îngustarea posibilităților de supraviețuire a țărilor din Europa de sud-est, între care și România, ca urmare a politicii de concesii a marilor puteri europene față de Germania și de celelalte state revizioniste. Acest fapt a reieșit, mai ales, după realizarea Anschluss-ului64 și a "acordului" de la München 65, care au limitat capacitatea defensivă a României față de politica revizionistă a unora dintre vecinii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139. Izbînda sovieticilor de la Stalingrad și înfrîngerile suferite de germani în fața Armatei Roșii l-au impresionat și pe Mihai Antonescu, viceprim-ministrul și ministrul de Externe român 140. România era conștientă că Occidentul și în special Statele Unite priveau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rușilor: Nu le puteți cere acestor români să nu plătească pentru faptul că au invadat Uniunea Sovietică și că au fost aliații lui Hitler". Nu eram în situația în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sfîrșitul războiului 194. Două luni mai tîrziu, înaintea Conferinței de la Yalta, Departamentul de Stat a adoptat cinci din cele șase recomandări ale lui Stettinius 195. S-a renunțat la ultima pentru ca Roosevelt să-i poată oferi lui Stalin, la nevoie, concesii teritoriale, pentru a-l atrage să intre în război împotriva Japoniei. Pînă în ianuarie 1945, Departamentul de Stat a finalizat un raport referitor la România, în vederea apropiatei reuniuni a Celor Trei Puteri. Scopul Americii era acela de a institui o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar trebui să aibă acces în țările ce fuseseră dominate de Axă, să aibă libertate de mișcare și să-și poată trimite sau difuza nestingheriți relatările. Deși convorbirile aveau să continue cîteva zile, sovieticii nu au făcut decît o singură concesie. Presa avea să beneficieze de mai multă libertate în România, dacă nu atenta la securitatea națională 260. Americanii au solicitat încă o dată alegeri libere, adăugînd că acestea trebuie supervizate de reprezentanți ai Celor Trei. Molotov a respins imediat necesitatea observatorilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]