20,823 matches
-
urmă, de vreme ce moldovenii erau ortodocși, boierimea lor avea un statut cu totul deosebit de al șleahtei poloneze și ar fi fost nevoită să apeleze la protecția Rusiei; apoi, la Petersburg se aprecia ca profitabil actul, avându-se în vedere că noua confederație a șleahticilor, stăpână și în Moldova, ar fi acționat în condiții clare, alături de ruși în contra turcilor, și ar fi oferit Rusiei, în deplină folosință pe vremea războiului, Camenița; în cele din urmă, Panin a preferat o perioadă de așteptare, întrucât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
restabilirea statu quo-ului ante bellum și să evacueze Polonia, această din urmă învederând însă că, în ciuda marelui număr de agenți, Parisul era prost informat. Nerealizată a fost și cererea lui Saint-Priest adresată Porții la 17 august 1770, de a întruni confederații de la Bar în Muntenia, lor urmând să li se alăture un corp militar format din unguri, transilvăneni, munteni și moldoveni; s-ar fi organizat astfel o armată care, pusă sub comanda francezului Valcroissant, trebuia trimisă în luptă contra rușilor. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deschidere a raporturilor politice cu străinătatea, un efort țintind spre dobândirea unor poziții de sine stătătoare nu numai în raport cu Poarta Otomană, ci și cu Rusia - sunt elemente definitorii pentru noua stare de lucruri. Cereri și proiecte românești vizând crearea unei confederații româno-sârbe sub garanția marilor puteri, plasarea Principatelor Române sub protecția unui „congres general european”, unirea și chiar independența noului stat român abundă. Referirile la Transilvania sunt invocate de preferință, din motive lesne de înțeles, numai în sprijinul unității etnice a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cyprien Robert și Desprez își pun condeiul în serviciul românilor. Revista lega soarta Poloniei cu cea a popoarelor din Orientul european, chenarul ei fiind împodobit cu numele acelor popoare, între care și Roumanie. În programul revistei figurează și crearea unei confederații, compusă din polonezi, unguri, ilirieni, boemieni, bulgari, sârbi și moldoveni. Totuși revista se autointitula organ al „Societății pentru emanciparea popoarelor slave”, purtând ca subtitlu „Journal des slaves confédérés. Polonais, Bohémes, Illyriens, Bolgaro-Serbes et Rutheniens”, deci fără români și unguri, ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
considera că Rusia ar fi în drept să curețe Moldova și Țara Românească de ideile revoluționare și republicane, iar Franța n-a dat atenție chestiunii orientale, respingând popoarele ce i-au urmat exemplul. Ideile de alcătuire a unor federații sau confederații, care să înglobeze popoarele aflate în luptă, în estul și chiar centrul continentului („de la Rhin la gurile Dunării”), deveniseră obiect al preocupărilor unor personalități de o mare diversitate a concepțiilor și proveniențelor sociale, de la N. Bălcescu și Adam Czartoryski la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
popoarelor” și a cerut lui Adam Czartoryski să medieze conflictul maghiaro-slav, deci și cel româno-maghiar, mediere pentru care au acționat practic și Marcello Cerruti, și Alessandro Monti. Totodată, au dobândit o nouă dezvoltare proiectele de alcătuire a unor federații sau confederații ale popoarelor din această parte a continentului. În ianuarie 1849, Adam Czartoryski a trimis „pe teren” pe Dembinski, Kisielnicki (ambii se aflau în Ungaria), Butkiewicz, Budzynski, Bystrzanowski și Wl. Zamoyski cu misiunea de a milita pentru alcătuirea unei federații compusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Wl. Zamoyski cu misiunea de a milita pentru alcătuirea unei federații compusă din slavi, maghiari și români. Bem, Dembinski, Bystrzanowski, Stanislas Worcell erau preocupați de aceleași planuri, încât N. Bălcescu observa, în iunie 1849, la Debrețin că ideea unei confederații era mult răspândită acolo. După cum se știe, acordul din 18 mai 1849 de la Paris (între Adam Czartoryski, Szarvody, Pulszki, Teleki) a consemnat opinia reprezentanților maghiari, care acordau Slovaciei, Voievodinei și românilor „întreaga lor autonomie și să nu le atașeze coroanei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Voievodinei și românilor „întreaga lor autonomie și să nu le atașeze coroanei Ungariei decât printr-o legătură federală” (s. n.- L. B.). Din păcate nu exista o unitate de vederi nici măcar între fruntașii aceleiași naționalități în privința componenței și organizării federației sau confederației. Bem, Dembinski, Worcell ș.a. gândeau la o federație româno-maghiaro-polonă, în vreme ce Adam Czartoryski, Bystrzanowski, Lenoir ș.a. militau pentru o federație slavo-româno-maghiară, al cărei pivot urmau să-l formeze slavii. Dar, cum bine s-a observat, Adam Czartoryski nu punea accentul pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru Jelacici, care ar fi fost nevoit, la început, să menajeze susceptibilitatea austriecilor spre a-și organiza armata și că, acum, în fruntea ei, el ținea un limbaj național. Spre deosebire, de pildă, de Teleki, care ar fi dorit o confederație atotcuprinzătoare de la Marea Baltică la Marea Neagră, popoarele urmând să dobândească drepturi mai largi, fără să uite însă asigurarea preponderenței maghiare, conducătorii guvernului revoluționar priveau lucrurile aproape exclusiv printr-o prismă mai îngust naționalistă. N. Bălcescu comunica lui Ion Ghica, la 3
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
largi, fără să uite însă asigurarea preponderenței maghiare, conducătorii guvernului revoluționar priveau lucrurile aproape exclusiv printr-o prismă mai îngust naționalistă. N. Bălcescu comunica lui Ion Ghica, la 3 iunie 1849, că fruntașii maghiari Kossuth, Bathyani și Szemere doreau o confederație compusă din Ungaria, Polonia, Țara Românească și Moldova, însă fără slavii de sud. Interesul pe care polonezii îl arătau slavilor de sud supăra pe maghiari. Din acest punct de vedere și referindu-se în mod concret la croați, care primeau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ungaria își făcuse inamici din celelalte naționalități ce luptau pentru emancipare. Aici, de altfel, se afla nodul problemei care se încerca a fi dezlegat în mod diferit de cei interesați. N. Bălcescu, la rândul său, nu agrea nici el o confederație în care elementul slav să predomine și față de care nu avea încredere. La 12 mai 1849, el îi scria din Panciovo lui Al. G. Golescu-Arăpilă că de șase luni încerca să-i convingă pe polonezi de nereușita acțiunii lor printre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să-i convingă pe polonezi de nereușita acțiunii lor printre slavii de sud, care, în cele din urmă, au fost gata să cheme într-ajutor trupele țariste. Dealtfel, N. Bălcescu, I. Ghica, Alex. G. Golescu-Albu ș.a. preferau în 1849 o confederație româno-maghiară-sârbă, în vreme ce Ioan Maiorescu, A. T. Laurian și Al. G. Golescu-Arăpilă porniseră pe un drum închis al unei confederații sub egidă germană, prin care nădăjduiau să ajungă la unirea tuturor principatelor românești. Multitudinea acestor proiecte, varietatea lor sunt, evident, un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost gata să cheme într-ajutor trupele țariste. Dealtfel, N. Bălcescu, I. Ghica, Alex. G. Golescu-Albu ș.a. preferau în 1849 o confederație româno-maghiară-sârbă, în vreme ce Ioan Maiorescu, A. T. Laurian și Al. G. Golescu-Arăpilă porniseră pe un drum închis al unei confederații sub egidă germană, prin care nădăjduiau să ajungă la unirea tuturor principatelor românești. Multitudinea acestor proiecte, varietatea lor sunt, evident, un semn al strădaniilor menite să ducă la o alianță a popoarelor împotriva reacțiunii europene, dar, pe de altă parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el la o manevră amenințătoare, nu însă și revoluționară, sau acceptabilă numai în Orientul european, dar sub un control care, în cele din urmă, a făcut-o imposibilă. Un război declarat Austriei de Sardinia și Franța ar fi raliat Vienei Confederația germană, în conformitate cu statutul cunoscut - o eventualitate pe care Napoleon al III-lea o excludea ab initio chiar și după înțelegerea secretă franco-rusă din 3 martie 1859. Acest din urmă aranjament era înzestrat cu suficiente însușiri și garanții ca Napoleon al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ideia eliminării din congres a Sardiniei ca nefiind o mare putere. Ideea a „prins”, congresul s-a dovedit o mistificare, iar Buol, păcălit (pentru a câta oară ?), a transmis la 23 aprilie 1859 un ultimatum Sardiniei, văduvind Austria de cooperarea Confederației germane. Acestea ar fi liniile unei rețele ce atârnă de politica „celor mari”. Noi am dori să amintim însă „o linie tangentă” asupra căreia au zăbovit, cum se spune, în treacăt, istoricii avizați în temă și oamenii de stat angajați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Muntenegru; Anglia - Creta și alte insule grecești; Franța - Egiptul; s-ar ajunge - spunea Dașcov - la un război general european. Comitetul a luat în discuție și scrisoarea lui Capodistria din 1 aprilie 1828 către țar, prin care propunea înființarea unei confederații de cinci state: Dacia, Serbia, Macedonia, Epir și Grecia, confederație având centrul în Constantinopol devenit „oraș liber”. Propunerea lui Capodistria reedita, în mare, proiectul „imperiului grecesc” din vremea Ecaterinei a II-a. Comitetul a respins planul lui Capodistria pentru că, observa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-ar ajunge - spunea Dașcov - la un război general european. Comitetul a luat în discuție și scrisoarea lui Capodistria din 1 aprilie 1828 către țar, prin care propunea înființarea unei confederații de cinci state: Dacia, Serbia, Macedonia, Epir și Grecia, confederație având centrul în Constantinopol devenit „oraș liber”. Propunerea lui Capodistria reedita, în mare, proiectul „imperiului grecesc” din vremea Ecaterinei a II-a. Comitetul a respins planul lui Capodistria pentru că, observa Dașcov, Constantinopol „oraș liber” însemna neutralizarea strâmtorilor, ceea ce nu asigura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
surpriză pentru țar: Convenția din 14 iunie 1854 de la Boyadji Keuy, în virtutea căreia Austria ocupă Principatele. Viena n-a pierdut ocazia să se sustragă tutelei rusești. Mai mult, ea își atașează, prin convenția din 20 aprilie 1854, Prusia și, apoi, confederația germană. Rusia încearcă la Viena și în capitalele statelor germane să-și asigure neutralitatea lor, în schimbul promisiunii de a accede la împlinirea intereselor lor pe Dunăre, dar fără succes. Situația politică internațională a Rusiei se va înrăutăți ca urmare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în situația în care marcajul este aplicat de un producător dintr-un Stat Membru al Uniunii Europene. Organismul de control responsabil cu supravegherea pieței era Inspecția de Stat pentru Cazane și Instalații de Ridicat (ISCIR), departamentul de control, membru al Confederației Europene a Organismelor de Control, care funcționa în subordinea Ministerului Industriei și Resurselor. Acest organism a fost reorganizat, în sensul separării activității de evaluare a conformității (HG 1340/ 27.12.2001). ISCIR era în curs de acreditare, de către organismul național
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Interne > În zilele de 2 și 3 aprilie 2001, au avut loc, la sediul Ministerului Integrării Europene, reuniuni consultative, în vederea discutării proiectului preliminar al Documentului de poziție, cu: * Comisia parlamentară pentru integrare europeană și organizații patronale reprezentative la nivel național; * Confederații sindicale reprezentative la nivel național, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Democrat. > În 23 mai 2001, s-a desfășurat reuniunea Comisiei de Dialog Social. Reprezentanții organizațiilor sindicale și ai organizațiilor patronale au considerat că documentul de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
locali să se implice în acest proces. Procesul, în sine, are în vedere: modernizarea fermelor, siguranța și calitatea alimentelor, provocările mediului, competitivitatea agriculturii, produselor alimentare și a silviculturii. Dialogul social = procedură de concertare și consultare între partenerii sociali europeni: Uniunea confederațiilor industriei și angajatorilor din Europa (UNICE), Centrul European al Întreprinderilor Publice (CEEP) și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). Acest dialog a fost inițiat în 1985, de către Comisie, iar Actul Unic European a introdus obligativitatea acestei institutții de a-l dezvolta
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fermelor, siguranța și calitatea alimentelor, provocările mediului, competitivitatea agriculturii, produselor alimentare și a silviculturii. Dialogul social = procedură de concertare și consultare între partenerii sociali europeni: Uniunea confederațiilor industriei și angajatorilor din Europa (UNICE), Centrul European al Întreprinderilor Publice (CEEP) și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). Acest dialog a fost inițiat în 1985, de către Comisie, iar Actul Unic European a introdus obligativitatea acestei institutții de a-l dezvolta. Comisia trebuie să promoveze consultarea partenerilor sociali și să faciliteze dialogul social, veghind, în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de preaderare: SAPARD, ISPA și PHARE. Partenerii sociali = prin Tratatul CE (art. 138), Comisia are obligația de a consulta diferiți parteneri sociali înainte de a prezenta un proiect legislativ care vizează domeniul social. Principalii parteneri sociali, la nivelul UE, sunt: Uniunea confederațiilor industriei și angajatorilor din Europa (UNICE), Centrul European al Întreprinderilor Publice (CEEP) și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). Alături de aceste trei organizații sociale, mai figurează numeroase alte grupuri socio-profesionale care reprezintă interese specifice sau sectoriale. Acești parteneri sociali au un
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
are obligația de a consulta diferiți parteneri sociali înainte de a prezenta un proiect legislativ care vizează domeniul social. Principalii parteneri sociali, la nivelul UE, sunt: Uniunea confederațiilor industriei și angajatorilor din Europa (UNICE), Centrul European al Întreprinderilor Publice (CEEP) și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). Alături de aceste trei organizații sociale, mai figurează numeroase alte grupuri socio-profesionale care reprezintă interese specifice sau sectoriale. Acești parteneri sociali au un rol important și în cadrul Comitetului Economic și Social, alături de alți reprezentanți ai societății civile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
asociere.” Ele sunt independente față de partidele politice, autoritățile publice și organizațiile patronale. Organizarea sindicatelor se poate face la nivel de: sindicat; federație sindicală (două sau mai multe organizații sindicale constituite la nivelul unor unități diferite din cadrul aceluiași sector de activitate); confederație sindicală (două sau mai multe federații sindicale din sectoare de activitate diferite); se realizează de regulă la nivel național; uniune sindicală teritorială (sindicatele dintr-un anumit teritoriu). Legea dialogului social (62 /2011) prevede modul în care se pot constitui organizațiile
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]