6,847 matches
-
subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca domnul Dragnea, care circulă așa de frecvent în lumea bunurilor culturii, și care, deci, trebuie să aibă într-un grad foarte ridicat simțul necesității realului, poate întrebuința formule așa de abstractizante și de universalizante, ca aceea cu depășirea "hotarelor confesionale și politice". A crede că se poate trece, în veac încă, peste hotarele confesionale și politice înseamnă a uita că și istoria tot de Dumnezeu e făcută și a socoti că se poate anula realitatea formelor de viață, așa cum le-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
deci, trebuie să aibă într-un grad foarte ridicat simțul necesității realului, poate întrebuința formule așa de abstractizante și de universalizante, ca aceea cu depășirea "hotarelor confesionale și politice". A crede că se poate trece, în veac încă, peste hotarele confesionale și politice înseamnă a uita că și istoria tot de Dumnezeu e făcută și a socoti că se poate anula realitatea formelor de viață, așa cum le-a lăsat Dumnezeu. Atitudine categoric falsă, cel puțin pentru simțul realist și istoric al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
simți rușinată de asemenea aberații. Dar iată cine sunt adversarii proiectului de lege pentru reorganizarea învățământului. Motivele lor însele arată cât de necesare sunt restaurarea autorității bisericești și crearea unei discipline unitare". 5 Ibidem, p. 466. 6 Nae Ionescu, Școlile confesionale, în "Cuvântul", an V, nr. 594, 25 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 471: Prima prejudecată este că s-ar tinde la introducerea unui spirit clerical în viața publică. E absolut fals. Și proba
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la introducerea unui spirit clerical în viața publică. E absolut fals. Și proba e în faptul că o mulțime de oameni politici din lumea radicală și radical-socialistă franceză și-a făcut educația la "popi". A doua, că educația din școlile confesionale falsifică sufletul copilului, reducându-i sinceritatea și spontaneitatea. E tot așa de fals. Asta nu se dovedește cu nimic. În schimb, se uită minunata disciplină spirituală pe care o creează acest învățământ, rara stăpânire de sine, raționalizarea instrumentelor de acțiune
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
spirituală superioară". ------------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 212 213 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
relații sociale, economice, politice, ș.a., spre deosebire de componentele sistemelor naturale, societatea umană își întemeiază existența simultan pe determinări (manifestate sub forma unor acțiuni care acoperă necesități vitale) dar și pe motivații (care țin de comportamentul său psihic, de rațiuni aptitudinale, etnice, confesionale, etico-morale, estetice ș.a.). Ca rezultat al existenței și activităților sale multiple, societatea umană a transformat destul de mult sistemele naturale în unele regiuni. Arii întinse de pe Glob sunt marcate de prezența și evoluția habitatului uman, de practicarea agriculturii, de valorificarea industrială
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
deficitului endemic de hrană, creșterea numerică a populației mai stimulează și conflicte de natură etnică sau politică. Această situație este caracteristică și altor state africane. În Banghladesh, explozia demografică s-a manifestat până spre 1990, în special pe baza motivației confesionale islamice. Ulterior, ritmul de creștere a început să fie stăvilit mai întâi de unii factori naturali restrictivi. Astfel, suprafața cultivabilă, aproape integral utilizată, limitează dezvoltarea agriculturii relativ productive de astăzi și creșterea cantității totale de hrană. În același timp, furtunile
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Treptat, s-a produs apropierea unor moduri particulare de organizare și amenajare a spațiului, a unor modele culturale și a unor norme etice și morale. Această apropiere nu a exclus păstrarea specificului local sau regional, sub forma unor structuri sociale, confesionale sau politice proprii. Totuși, interacțiunea puternică a acestor lumi particulare, prin intermediul schimburilor, a accentuat continuu dependența reciprocă, formându-se astfel mari ansambluri economico-sociale, ca acela din jurul Mării Mediterane, format încă din Antichitate sau cele din sudul și din estul Asiei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
contradictorii, conforme opticii opuse a celor direct interesați. Dezmembrarea unor imperii sau unor state multinaționale a amplificat problematica frontierelor. Pe fondul dinamicii frontierelor statale, o altă problemă de interes foarte larg în sistemul social-economic este aceea a minorităților etnice și confesionale. O situație foarte complexă a fost caracteristică Imperiilor Țarist, Austro-Ungar și Otoman și rămâne încă actuală în spațiul fostei Iugoslavii și al fostei Uniuni Sovietice. Conflicte grave marchează frontierele trasate arbitrar în fostele imperii coloniale. Situații conflictuale se creează și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Școala Normală din Constanța, deschiderea în cadrul Universității din Constanța a secției de limba turcă, reciclarea unui număr de 60 de cadre didactice la Ankara. La simpozion au mai prezentat comunicări: D. V. Popa : Comuna Focuri - Iași sub raport etnic și confesional, Prof. I. Grămadă: Aspecte din viața Culturală a Bucovinei, Înv. Claudia Hotineanu: Pentru dreptul la învățătură a românilor din nordul Bucovinei (Cernăuți), D. J. Soroceanu (Suceava). Românitatea Ținutului Hotin, F. Nenov: Liceul „Central” din orașul Bolgrad promotor al culturii și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
înfloritoare dar stingerea lor nu este un fenomen doar al trecutului. Au dispărut romanicii din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Croația, Dalmația, după ce au fost mai întâi divizați prin intruziunea migratorilor și apoi aserviți prin forța armelor, a legilor discriminatorii sau exclusivismului confesional, segregare, marginalizare, descurajare, umilire. Scutul supraviețuirii vlahilor care se mai găsesc în zonele menționate rămâne conștiința fiecăruia, cea colectivă și dovezile trecutului. Acesta ar fi mesajul pentru prezent a vestigiilor valahe din Balcani acoperite de vreme și uitare. 10.01
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
autonomia Bisericilor vor deveni nu numai dispute între o persoană și o Biserică sau în interiorul unei Biserici, ci cazuri în care diferite țări cu diferite tradiții vor interveni în autonomia Bisericii. În cele ce urmează sunt prezentate, pe baza diferențelor confesionale, cele mai importante cazuri care implică autonomia Bisericilor judecate de CEDO, în scopul de a vedea dacă există o abordare comună, ori dacă există diferențe de la o Biserică la alta. Nu numai Bisericile creștine sunt prezentate, dar și comunitățile musulmane
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
sale". În conformitate cu Legea din 2007, o parohie a Bisericii Ortodoxe Vechi nu poate exista independentă de Biserică. Părintele Mirolubovs și alți credincioși ai RGVD au argumentat în fața Curții că nicio autoritate publică nu ar putea interveni pentru a determina identitatea confesională a membrilor unei comunități religioase împotriva voinței lor. Curtea a decis că intervenția autorităților într-un conflict în interiorul RGVD, având ca rezultat faptul că părintele Mirolubovs și adepții săi nu au mai fost recunoscuți a fi liderii acelei comunități și
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
autonomiei structurale a comunităților religioase" ce rezultă din art. 9, doar motivele cele mai grave ar putea justifica o intervenție a statului și că aceste motive nu s-au dovedit a exista în acest caz. Direcția Cultelor, prin determinarea apartenenței confesionale a părintelui Mirolubovs și a adepților săi, contrar părerilor lor, a acționat încălcând obligația sa de neutralitate. Determinarea apartenenței confesionale a unei comunități religioase aparține autorităților spirituale din acea comunitate și nu statului. Principalul raționament al Curții folosit în procesul
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
a statului și că aceste motive nu s-au dovedit a exista în acest caz. Direcția Cultelor, prin determinarea apartenenței confesionale a părintelui Mirolubovs și a adepților săi, contrar părerilor lor, a acționat încălcând obligația sa de neutralitate. Determinarea apartenenței confesionale a unei comunități religioase aparține autorităților spirituale din acea comunitate și nu statului. Principalul raționament al Curții folosit în procesul de a decide că autoritățile de stat nu au dreptul de a interveni este luat din contextul istoric al Bisericii
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
catolicismul, sub o formă sau alta, de desnaționalizare este deci o mare eroare, o mistificare istorică, pentru a fi eufemistici. Se înțelege însă de la sine că nu poate fi vorba, în acest plan al discuției, de nici un fel de propagandă confesională. Uniții ne-au introdus, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem, în bună parte, în Europa, fără a ne desnaționaliza câtuși de puțin. Vina lor, în această optică restrictivă, este doar faptul că ei se revendică de la un centru spiritual
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vizionam împreună seriale, întreceri sportive, singurele „distracții” ale momentului. Aveam, însă, timp să ascultăm din amintirile acestora și să dezbatem probleme social-culturale specifice vremii. Nu erau, nu puteau fi dintre cei „aliniați” partidului. Atunci și acum, cred, că acele momente confesionale ne-au fost de mai mare folos. Cel mai bine s-au păstrat amintirile cuceritoare despre prietenia familiei Ionescu cu dramaturgul Victor Ion Popa și soția sa - actrița Maria Mohor, pe care i-au găzduit cu o nobilă deschidere sufletească
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
ani au constrâns imaginarul mistic să se manifeste fie insurgent, la nivelul instituțiilor religioase marginale, fie la nivel individual, critic deopotrivă față de cele două mișcări religioase majore. Afirmarea noilor atitudini polemice, de grup sau în forme individuale, precum și devalorizarea bazelor confesionale tradiționale au provocat o slăbire a rolului imaginii religioase. Neo-raționalismul veacului iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii" și imaginație
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
punct de vedere al apartenenței la o regiune anume. Dacă ne gândim la natalitatea mare care o au atât creștinii, cât și musulmanii în țările în curs de dezvoltare și la predispoziția acestora de a intra în conflict pe baze confesionale, vom putea vedea foarte probabil războaie religioase în genul celui de treizeci de ani. Ambele sunt religii care nu fac nici un secret din faptul ca doresc să convertească întreaga lume.. În unele părți ale lumii protestanții încearcă cu succes să
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
-și extindă puterea sau zonele de influență? Cele trei forme de tensiune care apar Între civil și religios, Între spiritul laic și cel clerical și Între religii În lupta lor pentru influență par exacerbate astăzi. Este suficient să observăm forma confesională pe care o iau confruntările contemporane la nivel mondial pentru a ne da seama de acest lucru. Conflictele Conflictele internaționale, care au luat mai Întâi de toate forma politică a unei lupte Între colectivismul marxist și liberalism ce s-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pasionate. Poate că această particularitate se datorează faptului că democrația a trebuie să se afirme, de la bun Început, Împotriva unei puteri În bună măsură clericale, În ciuda unor opțiuni galicane ale monarhiei. În afară de Elveția, celelalte state europene au rămas monarhii, uneori confesionale. Nici măcar În Statele Unite afirmațiile anticlericale nu au atins vreodată aceeași virulență ca În Franța. În Italia și Germania, laicitatea este indisociabilă de mișcarea naționalistă, adică de voința de a afirma unitatea națiunii Împotriva hegemoniei puterilor ecleziastice. Risorgimento (1860-1861), Kulturkampf (1871-1878
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pornesc de la principiul că particularismele indivizilor țin de sfera privată și că statul, care trebuie să-i trateze pe toți cetățenii În mod egal, nu trebuie să intervină, și nici să privilegieze cutare sau cutare specificitate. Această viziune asupra apartenenței confesionale, imediat după războaiele religioase, a servit fără doar și poate cauza concordiei și democrației și a constituit baza succesului laicității. Religia fiind astfel „privatizată”, nu mai este necesară nici o dispoziție, În afara unor drepturi negative, ca nediscriminarea, care să ia În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără a mai pune la socoteală moda sectelor, a „spiritualităților” ezoterice sau gnostice). Cu toate acestea, În societățile noastre „secularizate” și „consumeriste”, tinde să prevaleze mai curând un model comunitar (depășind instituțiile considerate până acum „reprezentative”), și nu un model confesional. Alte Întrebări privind relațiile dintre apartenențele religioase și mediile sociale fac de asemenea obiectul unei examinări atente. Accentul este pus În acest caz pe influența practicilor și a sistemelor de valori asupra tipurilor de socializare, asupra modurilor de viață și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]