3,116 matches
-
pun în sfera psihopatologiei: a ști și a cunoaște. Deși aparent diferite ele se completează întâlnindu-se în intenția lor finală. A ști, este partea formal-externă a problemei. A cunoaște reprezintă descifrarea conținutului intern, privind semnificația faptelor observate. Coroborate, ambele configurează un continuum metodologic al domeniului științific al psihopatologiei. Cunoașterea duce la înțelegerea fenomenului psihic morbid. K. Jaspers subliniază faptul că „putem cunoaște fenomenul psihic morbid, dar nu-l putem înțelege întrucât el este o experiență sufletească strict individuală și personală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cadrul larg în care boala, ca formă particulară a suferinței, ocupă numai un loc limitat. Pot fi și forme de suferințe care să nu fie legate de o „stare morbidă”, de o boală. Asocierea suferinței cu răul este condiția care configurează în câmpul conștiinței mele ideea de „pericol vital”, de amenințare și insecuritate, trezind în felul acesta angoasa. Din acest motiv, se poate afirma că avem atâtea forme de suferință câte forme de rău există. Problema suferinței legată de boală, apare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
are de regulă un caracter reversibil. Evoluția cronologică a personalității și psihopatologia vârstelor Dinamica sistemului personalității este dată de etapele vieții individului. Viața unei persoane nu este liniară și continuă. Ea reprezintă o succesiune de etape cu caracteristici proprii care configurează perioade de viață bine determinate, separate între ele prin momente de criză psiho-biologică (de dezvoltare și de involuție) (Ch. Bühler, C Enăchescu). Având în vedere faptul că fiecărei etape de viață îi corespund caracteristici psihologice proprii, în sensul că fiecare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morală (cruzimea, cinismul, indiferența față de suferința celorlalți etc.). Tulburările afective sunt de regulă asociate cu modificări patologice din sfera activității motorii și ideative. Ele sunt extrem de variate și înregistrează diferențe în raport cu vârsta bolnavilor (copii, adulți, bătrâni). Cele mai sus prezentate configurează cadrul tulburărilor emoțional-afective ale persoanelor adulte. Sante de Sanctis pune primul problema „instabilității psihice” considerând-o ca fiind expresia unor manifestări distimice ale copiilor și adolescenților. Pentru autorul citat, stările distimice se caracterizează prin două categorii de semne clinice și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
La acestea se mai adaugă tulburări psihice de un mare polimorfism și de un anumit profil caracterial specific, cunoscut sub denumirea de „structura mintală a istericilor” (P. Janet). P. Janet a insistat în mod deosebit asupra „structurii mintale a istericilor”, configurând chiar, în sensul acesta, un veritabil profil de personalitate psihopatologică specifică. Aceasta se caracterizează, după autorul citat, printr-o impresionabilitate extremă a inteligenței și sensibilității. La acestea se mai adaugă tendința la imitație, sugestibilitatea și autosugestia acestei categorii de bolnavi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări ale stării de dispoziție afectivă, de personalitate și comportament social. 9) Schimbările de personalitate sunt deosebit de frecvente în cursul sindromului psiho-organic cerebral. Tulburările constau din schimbări de temperament, schimbarea modului de reacție al bolnavului și defecte cognitive. Toate acestea configurează tabloul specific tipului psihopatologic de „personalitate organică cerebrală”. 10) Sindromul amnestic cronic este caracterizat din punct de vedere psihopatologic printr-o tulburare de memorie, legată de deficitul intelectual global al bolnavului. Acest sindrom este frecvent întâlnit în cursul encefalopatiei Wemicke
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durere, înlocuindu-le cu o stare de beatitudine, euforică de diferite grade, de uitare și somn. Din cele de mai sus se poate desprinde marele polimorfism psihopatologic pe care-l produce aportul de droguri. Acesta are cauze multiple și ele configurează un anumit profil de personalitate a toxicomanului. B. Ball afirma că „intrarea în toxicomanie se face prin poarta durerii, a voluptății și a grijilor”. Prin aceasta este subliniat factorul emoțional-afectiv, aspectul moral și socio-cultural al utilizării drogurilor de către umanitatea suferindă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endogenă și „tulburările psihice exogene”? Elementul comun de referință, în toate psihozele endogene îl reprezintă, așa cum s-a arătat de altfel, nucleul endogen al personalității, sau endonul. Direcțiile de dezvoltare pe care le poate lua endonul sunt cele care vor configura profilul psihopatologic al psihozei endogene respective. În sensul acesta, un rol incontestabil îl are „terenul” sau „constituția bio-psihologică” a individului respectiv. Acest aspect se poate vedea în schema de la pagina 305???. Conform cu această schemă se poate face atât o „clasificare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
menționat însă faptul că, deși medicina clasică trasează o demarcație netă între patologia somatică și patologia psihică, cercetările moderne au pus în evidență existența unui grup de tulburări care interesează în mod egal atât sfera somatică, cât și sfera psihică, configurând o patologie psihomatică. Patologia psihosomatică se constituie târziu în câmpul clinicii medicale ca o sinteză epistemologică derivată din concepția despre Om. Ea este, în primul rând o viziune antropologică interdisciplinară ce reunește în sfera ei medicina somatică și psihiatria, creând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
boala sau chiar o atitudine de „retragere și refugiu” în boală. Acceptarea unei „dezorganizări a imaginii corporale”, manifestată specific (nevrozele de organ etc.) sau difuz (suferințe nespecificate). Le vom analiza în continuare. Deși aparent de un mare polimorfism, tulburările psihosomatice configurează „sectoare” ale patologiei sau chiar „tablouri clinice” specifice. Dincolo însă de „tablourile clinice” descoperim conflicte, frustrări, traume afective, carențe emoționale, stări de regresiune care explică natura tulburărilor psihosomatice respective. Pentru exemplificarea acestor aspecte menționăm, în continuare următoarele situații (A. Porot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce se abate de la starea de normalitate psihică. În această largă categorie de „tulburări” sunt incluse, în afara bolilor psihice, tulburările psihosomatice, iatrogeniile, dar și suferințele Eului în relațiile acestuia cu conștiința morală. Această din urmă grupă de suferințe psihice se configurează ca un domeniu particular care trebuie inclus în aceeași sferă de interese ale obiectului psihopatologiei. Suferințele psiho-morale nu pot fi neglijate de psihopatologie. Ele constituie un capitol bine individualizat, cu o configurație proprie, integrat vieții persoanei și de care nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care „judecă” și „decide” despre tot ceea ce face Eul, iar suferințele acestuia apar ca abateri de la normele impuse de valorile morale. Această suferință este absolut interioară și reprezintă în esență un „conflict al Eului cu propria sa conștiință”. Vinovăția morală configurează situația tragică a omului, închis în „situațiile-limită” sau în condițiile impuse de „situațiile patice ale vieții”. Tragicul existenței umane este dat de suferințele morale ale persoanei. Iar acestea transcend boala, conflictul, frustarea, fiind probleme de conștiință. Eul abandonat, însingurat, se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moral. Disperare. Această situație tragică nu poate fi remediată decât printr-un act de salvare, de reparație, prin reîntoarcerea la valorile morale și redobândirea acestora. Terapia nu poate fi decât psiho-morală. De refacere și regăsire a Eului pierdut. Suferința tragică configurează cea mai profundă prăbușire a Eului personal. Ca suferință și alterare a echilibrului și naturii interioare a persoanei umane, această categorie de tulburări nu poate fi ocolită de psihopatologie. Ele vin ca să completeze seria de tulburări ale persoanei umane, întregind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiința morală a persoanei respective, prin urmare o suită de probleme sufletești și morale strict și absolut personale. Condițiile suferințelor psiho-morale Care sunt condițiile care duc la apariția suferințelor psiho-morale? Care sunt cauzele și circumstanțele care le determină și le configurează? De ce natură sunt aceste cauze? Iată câteva întrebări la care suntem obligați să răspundem pentru a putea pătrunde cu înțelegerea noastră în sfera suferințelor psiho-morale. Majoritatea specialiștilor sunt de acord în a recunoaște, cum spuneam deja mai sus, existența suferințelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la întâmplare, este cea în care Eul personal se simte liber, dar de fapt el nu are nici un scop, fiind nesigur de el și de destinul său. Individul nu are aspirații, idealuri și, din acest motiv, el nu-și poate configura nici un destin. Omul cedează ușor în fața tentațiilor și capriciilor, fiind o persoană labilă. Se manifestă o mare dorință de independență, dar ea nu este orientată către un scop precis. Omul, în aceste circumstanțe, este incapabil să realizeze ceva util. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologiei colective) Cadrul general al problemei Psihologia colectivă este rezultatul unui complex de factori determinanți care contribuie la configurarea profilului sufletesc al unui grup populațional. Spre deosebire de psihologia individuală care este, în primul rând, rezultatul dispozițiilor genetice individuale, psihologia colectivă care configurează profilul sufletesc al unui grup social, este rezultatul trăsăturilor specifice etno-rasiale, care corespund în plan individual cu structura genetică a grupului respectiv, iar, pe de altă parte, totalitatea factorilor social-istorici, etno-culturali și moral-religioși care normează și determină natura sufletească și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportament ale grupului social respectiv. Acestea dau originalitatea, unicitatea și marca specifică grupului populațional de referință, diferențiindu-l în raport cu alte comunități social-umane. Este de la sine înțeles faptul că factorii mai sus menționați sunt cei care, în egală măsură, determină și configurează atât starea de sănătate mintală colectivă, cât și formele de anormalitate psihică ale grupurilor sociale. Având în vedere specificitatea factorilor modelatori, vom avea o diversitate de forme atât pentru starea de sănătate mintală, cât și pentru psihozele colective. Nu poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
chiar temeliile ordinii morale, pe care se ridică civilizația”. Ceea ce a urmat și modul în care au evoluat evenimentele în secolul XX, reprezintă o confirmare a acestor previziuni sumbre ale istoriei. Y. Pelicier face o sinteză a principalelor caracteristici care configurează viața modernă din punct de vedere psiho-social, scoțând în evidență modificările produse de acești „factori morbigenetici” asupra societății și a grupelor umane. Le vom prezenta în continuare. 1) Creșterea condiționării sociale Lumea actuală se caracterizează printr-o creștere a condiționării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Într-o a doua etapă, vom observa apariția unor soluții salvatoare. A unor veritabile „conduite de refugiu” prin care persoana sau grupele social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
izolarea socio-culturală etc.; alți factori, de natură psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope, creșterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mijloace mass media. Toate aceste aspecte mai sus prezentate configurează cadrul disciplinei sau al ramurii psihopatologiei transculturale. Scopul unei psihopatologii transculturale este de a explica natura diversității formelor de manifestare a bolilor psihice, de a surprinde ceea ce este universal la acestea (tulburarea psihică de fond) și ceea ce este particular la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
texte ce stabilesc, dogmatic, necesitatea că literatura să devină oglindă noii stări politice și sociale a țării, precum și codul de sarcini și obiective ale tinerilor scriitori și ale activității unui cenaclu literar, impunând astfel temele, motivele și modalitățile chemate să configureze nouă epistemă a „realismului socialist”. În viziunea autorilor de normative literare - Traian Șelmaru, Mihail Novicov, N. Mihailov, Sergiu Fărcășan, Eugen Frunză, Mihu Dragomir, Vasile Nicorovici, Georgeta Horodinca, Teodor Vârgolici sau Geo Bogza - funcția fundamentală a actului artistic este nonficționalizarea, „redarea
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
București de la 4 aprilie până la 9 mai 1920, subintitulată „Gazetă săptămânală, culturală, politică”. Nu se consemnează conducerea și nici vreun program, dar este editată ca supliment al publicației „Țara nouă”, organ al Partidului Țărănesc și Muncitor. Un articol intitulat Învierea configurează profilul de tip umanist-creștin al acestei gazete de largă circulație, adresată muncitorilor și sătenilor. Rubrici: „Tribuna politică”, „Informațiuni”, „Felurite”, „Gospodărești”. Chiar rubricația dovedește caracterul ei preponderent educativ. Versuri scriu Const. Asiminei, Simion Căpraru, George Talaz, precum și o serie de autori
ŢARA NOUA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
întemnițate de designul modern, sunt eliberate și ridicate la rang de noblețe de designului postmodern. Aceasta pentru că designul instrucțional postmodern se ambiționează să dea răspunsuri tuturor problemelor vieții practice și tuturor experiențelor de învățare. IV. Dezvoltarea strategiei instrucționale poate fi configurată luând în considerare alte opt reguli: a) Distinge scopurile instruirii de scopurile celui care învață! Sprijină-i pe elevi să continue în direcția scopurilor proprii! Cei ce învață disting, în instruire, nu numai o categorie, ci trei tipuri de obiective
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
funcțională - definesc o serie de procese de abilitare/reabilitare care constituie un program de servicii coordonate pentru tratamentul persoanelor cu dizabilități și consilierea familiilor acestora; sunt definite, de asemenea, o serie de acțiuni care vizează adaptare personală și socială și configurează un program orientat pe dezvoltarea și exercitarea abilităților funcționale pe care beneficiarii trebuie să le dobândească pentru a‑și putea exercita rolul de persoană adultă în cadrul comunității; c) orientarea și formarea profesională și ocupațională - dezvoltarea abilităților profesionale pentru o orientare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
25, Internet), atunci el va oferi cel puțin un mecanism de autentificare de clasa a II-a (conform Draft International Standard - DIS - 10181-2) care poate fi folosit la discreția clientului. Softul de rețea va fi capabil să dezactiveze sau să configureze sistemul din afară. Cerințe privind parolele. Cu toate că sistemele nu sunt obligate să folosească parolele ca mecanism de autentificare, majoritatea lor, totuși, le întrebuințează. Tocmai din această cauză se poate vorbi despre criteriile ce stau la baza unui bun management al
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]