61,301 matches
-
Mitei un exemplar din Infernul lui Dante, din care un pasaj dă seama despre scena pe care tocmai o provocase. Mite se întreba, măgulită, dacă Eminescu o iubește cu adevărat, deși nu i-o spusese niciodată, cu toate că unele atitudini o confirmaseră. Apoi, mai tîrziu, Eminescu se trezește la realitate, regretînd gestul. Amîndoi realizează faptul că se iubesc. Poetul îi dărui de ziua ei de naștere un caiet mic cu poezii (din care nu lipseau Cu mine zilele-ți adaogi, Despărțire, Foaie
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
relevanță, întrucît un asemenea interes pentru pictură, la o vîrstă atît de fragedă, cînd motivațiile susțin îndeobște practici legate de universul copilăriei, dezvăluie, fără îndoială, în același timp o marcă a destinului și o alegere care, în ultimă instanță, va confirma această predestinare. Într-o succesiune logică a faptelor, el își începe cu seriozitate studiile de pictură pe cînd este încă un adolescent, în jurul vîrstei de șaisprezece ani, înscriindu-se la Academia Julian din Paris. Se așază pentru studii în atelierul
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
îi vor media și viziunile clasicizante. Interesul pentru Elada va fi filtrat, în sensibilitatea poetului nostru, prin lectura parnasienilor, pe care îi frecventează cu pasiune. Apelul lui Leconte de Lisle, de reîntoarcere la vechile mituri și idealuri ale civilizației, e confirmat în cîteva producții macedonskiene precum Hinov, Ospățul lui Pentaur, Avatar etc. Lui José-Maria de Hérédia i se dedică o poezie în limba franceză, L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul lui Hérédia, Les Trophées, model de
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
de mult, prin comerțul balcanic. Filologii, cititorii de literatură din secolul al XIX-lea sau ascultătorii răbdători ai poveștilor bunicilor au desigur conștiința contactului cu ceea ce, după câteva decenii de întrerupere, a putut să ne pară exotic; istoria cuvintelor o confirmă. Impresia răspândită azi e totuși de noutate a produselor; o accentuează, desigur, inaccesibilitatea prețului lor: "Gurmanzii pretențioși găsesc în magazinele brașovene tot felul de bunătăți pe gustul lor: fructe de mare, calamar, langustă sau alte "ciudățenii". Prețurile acestor sofisticate delicatese
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
intermediare slave). O altă inactualitate a dicționarelor noastre mi se pare a privi creveții. Crevete e un termen mai nou, pentru care DEX indică doar forma feminină crevetă, cu pluralul crevete (din fr. crevette). O altă rapidă investigație în Internet confirmă că se pot găsi câteva atestări actuale - culte - pentru această formă: în cursuri universitare - "modificări morfologice la diferitele grupe de decapode (crevete, raci, crabi, paguri)" - , sau chiar în rețete, poate copiate din cărți de bucate mai vechi - "crevetele se prăjesc
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
pe fratele ei, în iunie 1887, de o recrudescență a bolii poetului, care e departe de simptomele de acum patru ani, dar, oricum, e bolnav și e stabilit în Botoșani la sora lui Henrietta ("nebuna de soră-sa"). Despre aceasta confirma și cineva de la Botoșani la 9 iunie 1887 ("Eminescu revenit boala. Tăcut și nesimțitor"). Sînt, apoi, în ediție, scrisori dintre Maiorescu și editorul Socec în legătură cu noua ediție a poeziilor marelui poet, Maiorescu angajîndu-se să facă corecturile iar onorariul să-i
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
figurii lui Euphorion, ca sinteză utopică a elenității contemplative și a europenității pragmatice, Ion Vartic punctează corect: Pentru că, de fapt, singura Europă reală, vie, e aceea faustică" (p. 46). Dimensiunea "evreiască" a ființării sale în lume, intuită de Cioran, este confirmată și întărită de comentator, atât generic, prin dezrădăcinarea ontică, precum și particular, prin ipostaza vetero-testamentară a lui Iov ori aceea modernă a lui Kafka. Preferința cioraniană pentru fenomenul ratării și ilustrările sale antologice, cunoscute în tinerețea românească, este inteligent analizată din
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
și greșeală (a cărei primă ediție a apărut în 1972, noua ediție revăzută și adăugită fiind din 2000). În genere, ar trebui reluate și sintetizate observațiile făcute de lingviști asupra actualității limbii, nu atît pentru a constata ce s-a confirmat și ce nu din predicțiile lor, cît pentru a înțelege modul în care schimbările istorice, influențele culturale, moda culturală modifică unele tendințe, în vreme ce altele contină să acționeze. Dispunem de cercetări minuțioase asupra dinamicii limbii - datorate lui Iorgu Iordan, Al. Graur
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
mobilitatea care dă preț celei dintîi: ""Împămîntenirea" viziunii, ca fapt creativ, a coincis nu numai cu "împămîntenirea" poetului, cu întoarcerea sa la "vatră" ca eveniment biografic, ci și cu elaborarea unei doctrine virile a "pământului", propusă în liniile tradiționalismului". Criticii confirmă în cor inspirația telurică a lui Pillat. Pentru Șerban Cioculescu, "Ion Pillat este cîntărețul acelei "terra mater", în toate înțelesurile expresiei, de la cel particular, al leagănului familial, la cel general, al întregului patrimoniu național, al tuturor zărilor patriei în trecutul
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
cu dominante nete suferă mai puțin de neîncredere în ele înseși și nu țin numaidecît și la tot pasul să se autodefinească. Există totuși unele excepții de la această regulă empirică, dacă o pot numi așa, care sînt importante, fiindcă în loc să confirme regula, par s-o pericliteze. O excepție este chiar țara de adopțiune atît pentru Steiner, cît și pentru Judt: SUA. Multiculturalismul central-european de acum două secole seamănă, raportat la acela nord-american de astăzi, cu o picătură de apă dintr-un
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
ilustrate de un material cules mai ales în perioada 1969-1970) și în același timp să o actualizeze. Autoarea a preferat o operație de amplificare care să conserve caracterul unitar al vechii ediții, în primul rînd prin adăugarea unor exemple care confirmă, la distanță de două-trei decenii, fenomenele deja observate. Sînt incluse și unele cazuri noi, înrudite. Și pe parcurs, dar mai ales în capitolul final, fenomenele descrise sînt plasate în cadrul mai larg al transformărilor din perioada 1969-1999. Structura volumului a rămas
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o perioadă relativ scurtă, de doar trei decenii, e greu de prins într-o sinteză. Cum era de așteptat, cea mai mare stabilitate o dovedesc tendințele morfosintactice; foarte multe din cele semnalate în trecut s-au confirmat și se reflectă în exemple din presa anilor '90. Cele mai mari schimbări s-au petrecut în lexic și în distribuția stilistică a subvariantelor limbii: anul 1989 a marcat în aceste domenii o ruptură puternică. Modificări ale sensurilor și ale
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
a dovedit fructuoasă, declanșînd reacțiile ce au urmat. Într-un fel - m-am gîndit încă imediat după apariție -, grupajul de articole din Dilema avea să fie reportajul propriului său efect. Lectura de acum a "arhivei" în "cazul Eminescu" mi-a confirmat impresia de odinioară. Întristător rămîne însă faptul că nici în cele din urmă nu s-a produs, cred, o limpezire a apelor. Lucrurile au rămas, cum se spune, "ca-n gară", adică nicicum. Tot ce s-a putut consolida în urma
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
armonizează această susținută practică a scrisului cu îndoielile care obișnuiesc a mă asalta. Ei bine, tocmai ele mă stimulează în chip paradoxal, întrucît, pentru a le depăși, am nevoie de probe mereu reînnoite, de un exercițiu neîntrerupt care să mă confirme, atît cît e cu putință. Are loc o competiție între factorii încrederii și cei ai neîncrederii lăuntrice. "Oblomovismul" meu - căci am, neîndoios, o coastă a celebrului personaj al lui Goncearov! - nu e acceptat pînă la capăt, pînă la consecințele lui
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
ne grăbim,/ Pînă mai este lumină"" - Peisaj), căci soluțiile nu sînt decît relative ("Pentru că nu există lumină/ Oricît de deplină/ Pe măsura beznei ce-a fost/ Și-o să vină" - Nu există răspuns), iar comportamentul umanității oferă funeste deziluzii, părînd a confirma gîndul sumbru că, indiferent de context, "binele pur este amenințător": "Dovadă că omenirea/ Și-a condamnat la moarte/ Nu atît criminalii,/ Cît sfinții" (Nord). Elocvent este peisajul suav-macabru al îngerilor atîrnînd în crengi, aidoma unor fructe uscate sau al unor
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
unor cititori-gurmanzi. Un cititor gurmand nici nu va dori să știe care sînt riscurile legate de sănătate asociate cu consumul unor anumite alimente. Iar cuvîntul "obezitate" pare realmente nelalocul lui într-un asemenea context. Însă cărți precum aceasta vin să confirme și chiar să rotunjească, poate paradoxal, un gen literar cu propria sa specificitate. Lipsită de efervescența stilistică a lui Revel, această Istorie e, fie-mi permisă analogia, echivalentul unei istorii a literaturii scrise de un istoric fără imaginație, fără prea
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
pentru totdeauna în istorie, ca o trăsătură incidentală a unei epoce, dar în viul grai se va păstra pe ici, pe colea numai doară la luarea peste picior". Situația actuală pare să contrazică în parte opiniile sceptice asupra viitorului sufixului, confirmînd în esență specializarea sa în "luarea peste picior". De fapt, tocmai pentru că are valoare ironică și depreciativă, el rămîne productiv, cel puțin în stilul familiar - pentru care găsim acum și destule atestări scrise. În afara împrumuturilor sau a derivatelor mai vechi
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
parteneri, - Bianca Zurovschi și Dan Cogălniceanu. Încă de la debutul ei de la teatrul din Galați se vedea stofa de actriță cu un potențial real pe care Bianca Zurovschi îl are. Fiecare rol, mai mare sau mai mic, nu face decît să confirme, să-l transforme, pe cred în sigur. Iar în Cerere în căsătorie cu prisosință, lucrul cu Goga maturizînd-o artistic. Și Dan Cogălniceanu evoluează cu o anume siguranță în ceea ce face la Brașov, iar în acest spectacol este mai atent la
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
idealitatea s-au erodat, că autonomia esteticului a devenit insuficientă și că în orizontul mare al creației spiritul profetic al unei prezențe cvasisacerdotale este pe cale de a fi înlocuit cu proiectul higienic al unui agent sanitar. P.S. Un fenomen care confirmă vocația artistului contemporan pentru experiențele neconvenționale și pentru expresia sincretică a fost și spectacolol de muzică și coregrafie pe care l-au prezentat, în preziua deschiderii expoziției, compozitoarea Mihaela Stănculescu Vosganian, dansatoarea și coregrafa Liliana Iorgulescu, clarinetistul Emil Sein și
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
din London Review of Books, "New-Ageism" politic - un fel de discurs animat de utopianisme care amestecă un prezent indistinct, al idealurilor și abstracțiunilor, cu prezentul concret și urgent, fără a propune nici o soluție, ci doar reflecții și teoretizări. Zizek susține, confirmînd cîteva din mai discretele aluzii ale lui Keene, că prăbușirea comunismului (atît de nesperată, după ororile celor cincizeci de ani) a condus la crearea unor așteptări profund utopice, alterînd astfel simțul realității. Capitalismul, pentru cineva care privește lumea prin asemenea
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
De-a lungul anchetei, Charlotte trece prin tot felul de peripeții și are ocazia de mai multe ori să-și pună la pămînt adversarii masculini, oricît de solizi și experimentați ar fi aceștia. Eroina romanului, scris la persoana întîi, își confirmă titlul de neîntrecută judokană. Agilă și inteligentă, cochetă, energică și deloc sentimentală, Charlotte face față celor mai complicate situații în care intră, frecventînd în căutarea vinovaților mediile interlope, înfruntînd agenți ai fostei securități, implicați după '89 în structuri mafiote... Pe parcursul
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
rînd este dornic să fie informat. Analizele detaliate ale unei situații nu au căutare pe piață. Iată încă un motiv pentru care România nu este prea bine cunoscută. La aceasta se adaugă faptul că în ceea ce privește evoluția politicii sale, România a confirmat din păcate unele prejudecăți. R.B.: Aș adăuga la această idee un detaliu aparent nesemnificativ: m-am ocupat ceva mai îndeaproape de imaginea Germaniei în lume și trebuie să recunoaștem că și ea este grevată de serioase prejudecăți. Fiindcă vorbim totuși
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală (București, Editura Academiei, 1989), Laura Vasiliu oferă o descriere foarte amănunțită a sufixelor -ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele 575 de derivate în -ui (împrumuturi analizabile sau formații românești), numai aproximativ 90 (...) sînt literare actuale, restul fiind regionale sau populare" (p. 122); sufixul -ăi (cu variantele sale: -îi, -ei etc.) are un
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
Înălțimea Ta. MAJESTATEA SA: Lumea trebuie să afle că s-a schimbat. Să spuneți povestea departe, până unde nimeni nu locuiește! (Către SFETNIC.) Au fost toți solii străini? Au văzut și s-au minunat? Vor spune lumii cum cresc? (SFETNICUL confirmă.) Bun... Cupa asta chiar îmi place. Parcă-i o țâță tare... (Către GENERAL.) Tu nu știi să răspunzi când te întreb? Dacă-l ochesc din greșeală?... Habar n-ai, nu te pricepi la arme... (Către MARELE PREOT.) Pentru cine vroiai
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
ne-amuzăm (1975). În ordinea zbuciumatei biografii a acestui veteran trecut în neființă acum 7 ani, nu se poate pune punct acestui sinopsis biofilmografic fără a aminti cu tristețe că, în 1958, Centrul de Producție Cinematografică "București" nu-l mai confirma în calitatea de regizor, retrogradîndu-l din funcție. Trăim să ne-amuzăm?...
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]