3,668 matches
-
cuprinde întreaga sferă a gândirii și cere supunere necondiționată. Nu este de mirare că oamenii tânjesc după paradisul pierdut al beatitudinii primordiale! Ideologiile dogmatice promit să satisfacă această dorință. Problema este că lucrul acesta e posibil doar prin eliminarea părerilor conflictuale. Aceasta le face la fel de periculoase pentru modul de gândire critic ca și existența unor explicații alternative pentru modul de gândire tradițional. Societatea deschisă Când mi-am construit cadrul conceptual, priveam societatea deschisă ca fiind idealul de societate în schimbare, opusă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
despre care se crede că are o altă sursă decât individul. Originea ei poate fi tradiția sau o ideologie care a reușit să își câștige supremația asupra altor ideologii. în oricare situație, aceasta este declarată arbitrul suprem în cazul opiniilor conflictuale: cele care se conformează sunt acceptate; cele divergente - respinse. Alternativele nu trebuie cântărite: fiecare alegere este deja făcută. Nici o întrebare nu rămâne fără răspuns; spectrul amenințător al incertitudinii e înlăturat. Modul de gândire dogmatic are multe în comun cu cel
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
existente sau posibile. Fiecare doctrină este menită să pună întrebări care nu își găsesc răspuns prin simplă contemplare. în absența unei autorități care să definească doctrina și să-i apere puritatea, unitatea perspectivei dogmatice se va destrăma dacă apar interpretări conflictuale. Cel mai eficient mod de a rezolva această problemă este stabilirea unei autorități umane care să interpreteze voința puterii supreme, pentru ca validitatea doctrinelor să țină pasul cu schimbările ce apar în realitate. însă nici o altă inovație decât cea acceptată de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
1995. footnote>: lipsa unor informații complete, precise, corecte referitoare la sistemul analizat și diagnosticat; inexistența unei echipe de analiști policalificați și/sau specializați pe domeniile ADSE; existența unor obiective/scopuri neclare sau imprecis formulate privind sistemul analizat; apariția unor responsabilități conflictuale ale celor implicați în activitatea sistemului; inerția sau rezistența la schimbare a factorilor de decizie; complexitatea problemelor și a situațiilor din sistem, care fac obiectul ADSE. Toate aceste restricții existente în mod obiectiv, sau subiectiv, pot fi reduse sau chiar
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
înalt în raport cu poziția decidentului poate face inoperabilă definirea și implementarea unei alternative necesare îndeplinirii lui. Lista alternativelor alese pentru ADS trebuie astfel realizată încât să acopere toate cerințele formulate de obiectivele identificate. Obiectivele multiple pot fi adesea concurențiale sau chiar conflictuale, o alternativă proiectată în sensul satisfacerii unui obiectiv putând avea efecte negative în raport cu un alt obiectiv al problemei. Valori, consecințe și criterii Adoptarea unei decizii (variante, alternative) va fi asociată unei mulțimi de consecințe într-o abordare multicriterială, care poate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cadru. Rolul grupei de analiză este acela de a intui și de a înțelege percepțiile, opțiunile și cerințele primilor doi (client și decident), precum și așteptările acestora pe baza studiului care se va întreprinde. Relevarea obiectivelor acestora, inclusiv a celor contrare (conflictuale), în contextul problemei de rezolvat este avută în vedere de analist. Precizarea acestora este necesară deoarece ea servește delimitării clare a rolurilor actorilor din sistemul analizat. Stabilirea obiectivelor trebuie făcută în așa fel încât să permită actualizarea lor. Ierarhizarea obiectivelor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cale poate consta în amânarea deciziei sale până în momentul în care va dispune de informații pertinente și utile actului decizional. Calea aceasta este în general destul de costisitoare, mai ales când se ține seama de factorii concurențiali și de posibilele stări conflictuale care pot apărea în acest context. O altă cale constă în achiziția de informații suplimentare prin apelarea la studii de piață, studii de marketing, anchete, sondaje ș.a. Soluția implică amânări, mai scurte decât în cazul anterior, care pot îmbunătăți situația
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
resursă neregenerabilă; declin posibil ca rezerve geologice; disputat ca acces de marile puteri care recurg la aranjamente geopolitice, geoeconomice, sau chiar la conflicte armate; preț stabilit de burse, influențat de politicile țărilor producătoare de petrol, ale corporațiilor transnaționale, de situații conflictuale locale etc.; produsele de ardere sunt poluanți ai aerului, pericol pentru atmosfera marilor orașe și pentru producerea efectului de seră. Ieșirea din zona critică a petrolului s-a încercat a se realiza prin mai multe procedee precum: - înlocuirea petrolului cu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
viziunii sale În Întreaga creație următoare. Rezolvată, pentru moment, În interiorul convenției simboliste de coloratură bacoviană, „schema” structurantă viza organizarea universului imaginar ca spațiu Închis, stagnant și inert, opresant pentru ființă, generator, ca atare, al unei permanente tensiuni, exprimate fără vehemențe conflictuale, dar lizibilă În lamentația elegiacă a subiectului liric urmărit de imaginea „orașului Întunecat”, cu străzi, piețe și cheiuri pustii, cu parcuri În putrezire autumnală, cu „odăi stinse” etc.; spațiu ce se lăsa descoperit, În atmosfera-i mohorîtă și apăsătoare, prin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu ceilalți ca fiind centrale pentru identitatea sa. În orice caz, spre deosebire de ea, David este mult mai preocupat de detectarea exactă a locului pe care îl ocupă în ierarhiile sociale care definesc, practic, poziția lui socială de ansamblu. Două teme conflictuale concurează pentru supremație în relatarea lui David: nevoia imperioasă de a reuși și opusul acesteia, obligație de a-și limita progresul (asigurându-se că este tot timpul al doilea sau al treilea în ierarhie, mai degrabă decât primul). Lupta dintre
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nici o poveste a vieții nu este unidimensională. O poveste poate avea o melodie, un ton și o intensitate sau, în termenii noștri, poate avea conținut și formă - conținut care cuprinde o mulțime de teme bine îmbinate între ele, deși uneori conflictuale, și formă care se poate caracteriza prin structură, stil, coerență și alte atribute de acest fel. Următoarea întrebare utilă discuției noastre ar putea fi formulată după cum urmează: care dintre acestea ar reflecta identitatea naratorului? Am putea ajunge la concluzia că
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Ca și poveștile, așa cum am văzut în cazul Sarei și în cel al lui David, identitatea are multe componente și niveluri. Diversele componente ar putea interacționa ca să creeze un tot unitar; ele se află adesea într-un dialog care rămâne conflictual; și, uneori, ideea de dialog este chiar exclusă. În ceea ce privește nivelurile, am putea propune următoarea idee: prin comparație cu căutarea identității prin intermediul conținuturilor poveștii vieții, aspectele structurale ale relatării sunt mult mai intim conectate de nivelurile profunde ale personalității, mai greu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
1988, Jackson, viața de zi cu zi în clasa de elevi; - 1989, Sharan & Jaakobi, începutul anului școlar; - 1990, Ritter, violența în clasă; - 1993, Freeman, clasa de elevi în ciclul primar; - 1994, Geulen, aspecte sociorelaționale în clasa de elevi - rezolvarea situațiilor conflictuale; - 1995, Ullich, interacțiuni multiforme și multivariante în clasa de elevi- rețele interacționale; - 1995, Randhawa & Michayluk, tipologia claselor de elevi după mediul specific socio-afectiv; - 1996, Geulen & Veith, situații didactice/situații socio-afective în clasa de elevi - microdecizia educațională. După cum se poate constata
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
planul relațiilor ori a stabilității organizației clasei și identificabile prin scăderea eficienței activităților educaționale. Am încercat să identificăm numai câteva din posibilele situații de criză intervenite în derularea activităților școlare zilnice. Nu trebuie să se creadă însă că doar stările conflictuale constituie exemple ale situațiilor de criză. Există, de asemenea, și situații școlare cotidiene în care absența sau utilizarea incorectă a unor resurse educaționale se pot transforma în veritabile situații de criză: resurse materiale (mobilier inadecvat, rechizite, etc.), resurse financiare, resurse
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
activităților educaționale. În încercarea noastră de creionare a situațiilor de criză școlară în clasa de elevi am identificat numai unele din posibilele situații de criză intervenite în derularea activităților școlare zilnice. Nu trebuie să se creadă însă că doar stările conflictuale constituie exemple ale situațiilor de criză. 6.2.2. Etiologia situației de crizătc "6.2.2. Etiologia situației de criză" Generată de derularea în forme de manifestare atipice, necesitatea cunoașterii profunde a situației, dar și a cauzelor acesteia constituie o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Ferguson Jan (Autoritatea perfectă, Editura Național, 1998), sunt: 1. tăcerea; 2. calmul; 3. concentrarea; 4. îndepărtarea factorilor perturbatori (a acelora care favorizează distragerea atenției); 5. privirea îndreptată spre cel care vorbește; 6. focalizarea privirii în ochii vorbitorului; 7. evitarea situațiilor conflictuale (nici exterioare și nici în gând, interioare); 8. concentrarea studiului și pe personalitatea vorbitorului; 9. echilibru în intuirea și cântărirea presupunerilor; 10. ignorarea propriilor sentimente și trăiri. Semnalele nonverbale sunt fundamente ale ascultării active. Un exercițiu de ascultare activă este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pragmatic în negocierile sale, acționează potrivit afectivității situaționale și gradului de intensitate a relației cu partenerul. Reacția sa se bazează pe dorința, pe subiectivitate, pe prietenie și pe respingere. Maniera ideală de combatere este pătrunderea în universul său afectiv; • Negociatorul conflictual este o persoană care acordă prioritate forței, și nu diplomației; folosește șantajul sau amenințarea, renunță cu ușurintă la dialog și abuzează de raportul de forțe. Strategic, pentru a face față unui conflictual trebuie să fii mai „conflictual” decât el, sau
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
combatere este pătrunderea în universul său afectiv; • Negociatorul conflictual este o persoană care acordă prioritate forței, și nu diplomației; folosește șantajul sau amenințarea, renunță cu ușurintă la dialog și abuzează de raportul de forțe. Strategic, pentru a face față unui conflictual trebuie să fii mai „conflictual” decât el, sau să îl aduci pe un teren „afectiv” sau „cooperant”; • Negociatorul demagog apare în absența unor mijloace intelectuale, a unor tactici și strategii, mulți negociatori se refugiază în spatele minciunilor, manipulării, simulărilor și duplicității
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
său afectiv; • Negociatorul conflictual este o persoană care acordă prioritate forței, și nu diplomației; folosește șantajul sau amenințarea, renunță cu ușurintă la dialog și abuzează de raportul de forțe. Strategic, pentru a face față unui conflictual trebuie să fii mai „conflictual” decât el, sau să îl aduci pe un teren „afectiv” sau „cooperant”; • Negociatorul demagog apare în absența unor mijloace intelectuale, a unor tactici și strategii, mulți negociatori se refugiază în spatele minciunilor, manipulării, simulărilor și duplicității. Modalitatea de a contracara o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
un armistițiu provizoriu. În primul rând pentru că, după părerea sa, în acest fel teoria poate da socoteală nu numai în privința lumilor care - asemenea straniului desen din covorul eudossian - sunt generate prin postularea unui posibil-în-fiecare-clipă, ci chiar pentru lumile imposibile, paradoxale, conflictuale. Cu alte cuvinte, pentru acele lumi populate cu cercuri pătrate și cavaleri inexistenți 155. În mod similar, Lubomir Doležel în lucrarea sa consacrată universurilor ficționale 156, se distanțează în egală măsură de teza referențialismului naiv (ca și de convenționalismul extrem
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a așteptărilor În care rolurile sunt negociate pe măsura desfășurării interacțiunilor și nu „legal” prescrise. Procesul de organizare se referă la concertarea interacțiunilor și rezultă din alegerea unei configurații instituționale care prescrie status-uri și roluri și care diminuează potențialul conflictual, respectiv costurile tranzacționale. Cooperarea se poate realiza Însă și prin statornicirea anumitor relații sociale, proces pasibil de a avea consecințe funcționale similare În diminuarea potențialului conflictual. Chiar dacă concepțiile lor sunt sensibil diferite, atât Williamson cât și North consideră că funcția
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alegerea unei configurații instituționale care prescrie status-uri și roluri și care diminuează potențialul conflictual, respectiv costurile tranzacționale. Cooperarea se poate realiza Însă și prin statornicirea anumitor relații sociale, proces pasibil de a avea consecințe funcționale similare În diminuarea potențialului conflictual. Chiar dacă concepțiile lor sunt sensibil diferite, atât Williamson cât și North consideră că funcția instituțiilor este să producă ordine socială și cooperare. Dacă pentru Williamson variabila explicativă fundamentală a instituțiilor este una tehnologică, specificitatea investiției, pentru North instituțiile sunt explicate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt deopotrivă infuzate de relații sociale, iar acestea sunt răspunzătoare de ordinea socială Într-o măsură mai mare decât instituțiile formale specifice. Bunăoară, Într-un articol foarte des citat, apărut În 1963, S. Macaulay invocă Împrejurări În care, În situații conflictuale, managerii firmelor implicate apelează la relații personale pentru a ieși din criză, mai degrabă decât la instanțe formale (tribunale, arbritaje etc.). De asemenea, relația comercială dintre firme și derularea acesteia se bazează considerabil pe relațiile managerilor mai degrabă decât pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
așa-zisele forme hibrid de organizare, În concepția lui Granovetter (1985). Relațiile stabile astfel constituite generează angajamente reciproce credibile; ele apar a fi decuplate de logica pieței concurențiale (În care strategii individuale raționale precum abandonul relației sau oportunismul introduc potențialul conflictual) și manifestă un grad ridicat de stabilitate indiferent de viabilitatea lor imediată sau de alternativele de relaționare existente pe piață. 4. Câmpuri organizaționale Instituțiile și rețelele de relații se manifestă la nivele diferite ale sistemului social. Societatea În ansamblu poate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anterior au devenit astfel foarte ridicate. SIP emergentă s-a caracterizat printre altele prin dezvoltarea unor forme hibride de tranzacții la periferia coloșilor industriali: „descentralizarea” unor activități profitabile ale marilor companii de stat și derularea acestora prin firme căpușă. Tendințele conflictuale de dezvoltarea a pieței și de menținere a vechii SIP ar fi astfel cauzele ineficiențelor acestor noi „economii de piață”. 4. Costuri tranzacționale Costurile tranzacționale sunt costurile Încheierii contractelor ex-ante (informării și negocierii) și costurile Încheierii contractelor, ale monitorizării și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]