12,271 matches
-
coloni zare, mai bine organizate, au izbutit. Șvabii Înșiși spu neau mai tîrziu că prima generație de coloniști a avut parte de Tod (moarte), a doua de Not (mizerie) și abia a treia de Brot (pîine). Contele Károlyi, obișnuit cu confruntările ma jore, nici de data asta nu a dezarmat. „Neamțul e ca salcia - avea să afirme peste mai bine de două veacuri Aleksandr Soljeni țîn -, unde-l pui, prinde rădăcini.“ Inima contelui, la vremea aceea, trebuie că simțea asemenea scriitorului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
luat În serios această dramă, ca dovadă că a Înfruntat-o nu numai În Lolita, ci și În Ada sau ardoarea. E adevărat că, În cazul meu, destituirea fizionomiei feminine mature de către cea infantilă ține de istoria personală, de inevitabila confruntare con comitentă a realului și a imaginarului În proximitatea iradiantă a aceleiași femei. Dacă vederea mi-ar fi dispărut la treizeci de ani, această hibridare perceptivă nu s-ar mai fi produs. S-ar fi ivit atunci o interiorizare vizuală
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ei vreun Gruia ori vreun Novac să Îmboarde comunismu’!... O teorie mai completă privind forța, spaima și viclenia comunismului nu am mai Întîlnit nici În filozofie, nici În religie, nici În magie. După Revoluție, am Întrebat-o dacă văzuse În confruntările televizate vreun Gruia ori vreun Novac. Nici unul, nici nu puteau să s-arate, doară ți am spus ce fac doctorii cu ei, da’ n-o fost nevoie de ala fel de oameni că s-o rădicat mulți, ca-n 1907
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Isus, cum se întâmplă, de exemplu, în celebrul film al lui Martin Scorsese, The Last Temptation of Christ. Romanul lui Dan Brown propune o cu totul altă imagine a Magdalenei, mergând până la cvasidivinizare. Romanul respectiv n-ar fi iscat atâtea confruntări și controverse dacă autorul n-ar ridica, în mod provocator, pretenții de istoricitate a fanteziilor sale (chiar în avertismentul preliminar). Cum bine știm, el combină, într-o rețetă hollywoodiană perfectă, mitul Graalului cu o pseudo-tradiție conform căreia celebrul potir căutat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
însușit numele lui Dumnezeu și de a fi profanat Sfânta Sfintelor. Numele sacru îi conferă puteri supranaturale, magice. E chemat în ajutor Rabbi Iehuda isch Bartota, care intră, la rândul său, în inima sanctuarului și-și însușește Numele. Urmează o confruntare aeriană între cei doi magicieni. Isus urcă foarte sus, dar Iuda îl întrece. Când Isus vrea să-l depășească a doua oară, Iuda „își aruncă sămânța 55 peste capul lui Isus”, maculându-l. Prin maculare, Isus își pierde puterile dumnezeiești și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
-L îngroapă la loc sigur, în propria grădină. Când apostolii, descoperind mormântul gol, încep să răspândească vestea despre înviere, Iuda merge și dezgroapă leșul, îl leagă de coada unui cal și-l târăște prin tot orașul până la „curtea reginei”. Astfel, confruntarea se termină cu victoria clară a iudeilor, iar „erezia” creștină este denunțată ca o impostură. Isus a existat, dar calitățile Sale magice s-au dovedit mult inferioare calităților lui Rabbi Iehuda. Prin urmare, Iuda joacă rol de adversar. El îmbracă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
denumește a treia persoană a Treimii, Duhul Sfânt, ci Duhul care lucrează prin firea omenească a lui Isus, săvârșind minuni. Ioan Gură de Aur Interpretarea marelui capadocian la cuvintele Domnului se află în Omilia 41 despre Evanghelia după Matei. În confruntarea Sa cu fariseii, Isus merge până la capăt cu blândețea și îngăduința. El nu le reproșează că nu-L recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu, dat fiind că El Însuși le-a cerut apostolilor să nu vorbească public despre acest subiect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
În prezent, lumea a atins cota de jos a imoralității. Oamenii au decăzut, în sensul că au căzut de la fața lui Dumnezeu, repetând aventura nesăbuită a îngerilor răzvrătiți. Conflictul cu divinitatea se înăsprește. De altfel, oamenii vor ajunge la o confruntare directă cu Dumnezeu în viitorul foarte apropiat 135. Această confruntare eshatologică va pune capăt lumii vechi, instaurând lumea nouă, transfigurată. Între cele două evenimente, distrugerea și cosmogeneza, există un antract dominat de o tăcere copleșitoare: „Apoi, Mesia va muri cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Oamenii au decăzut, în sensul că au căzut de la fața lui Dumnezeu, repetând aventura nesăbuită a îngerilor răzvrătiți. Conflictul cu divinitatea se înăsprește. De altfel, oamenii vor ajunge la o confruntare directă cu Dumnezeu în viitorul foarte apropiat 135. Această confruntare eshatologică va pune capăt lumii vechi, instaurând lumea nouă, transfigurată. Între cele două evenimente, distrugerea și cosmogeneza, există un antract dominat de o tăcere copleșitoare: „Apoi, Mesia va muri cu toți oamenii. Lumea se va întoarce la străvechea-i tăcere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
astăzi? Aș numi-o „metoda amestecului surselor”. În prefața din care am citat adineauri se spune că traducerea Vechiului Testament s-a realizat „după textul Septuagintei, confruntat însă și cu textul original ebraic”. De fapt, nu este vorba despre o confruntare, operațiune ilegitimă în cazul unor texte autonome, așa cum voi arăta mai încolo, ci despre o amestecare a textului grec și a celui ebraic, după un scenariu arbitrar. În ochii traducătorilor, utilizarea simultană a două surse pentru obținerea unei singure versiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
minunat și tare liniștit!), îi îmbie pe acei oameni înțelepți să purceadă la realizarea traducerii. șși le spune căț dacă vor avea nevoie de ceva, să binevoiască să-i ceară. 302 Iar aceia lucrau punând șversiunile fiecăruiaț de acord prin confruntări. și ce era scris în urma punerii lor de acord era apoi copiat de către Demetrios. 303 Adunarea lor ținea până la ceasul al nouălea. După care erau lăsați să se îngrijească de ale trupului, toate câte le cereau fiindu-le oferite din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
deschis noua versiune cu un freamăt de încântare apriorică, sperând că voi găsi în sfârșit un text în spiritul a ceea ce scrisesem în articolul din 1996. Or, compararea sumarului LXX (ediția Rahlfs) cu sumarul diortosirii Î.P.S. Bartolomeu Anania, apoi confruntarea atentă, rând cu rând, a Genezei LXX cu noua versiune a spulberat orice iluzie. Noua diortosire se adaugă, de fapt, în ciuda inscripției din capul volumului și în ciuda teoretizărilor juste din prefață (mai ales la pagina 11), pseudo-tradiției analizate mai sus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la literalitatea operei de tradus, încearcă din răsputeri să redea în limba proprie străinătatea expresiei celeilalte limbi. Acest mod de a traduce, pus pe picioare de romanticii germani (Goethe, Voss, frații Schlegel, Hölderlin), este o constituire de sine printr-o confruntare, corp la corp, cu universul unei alte culturi, al unei alte limbi care se impune prin însuși faptul de a fi o limbă străină (calitate care nu trebuie ștearsă de actul traducerii). Un mic exemplu: văd că ați decis să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de câteva ori, pe lângă traducerea noastră trebuie pusă la punct cu profesionalism și o traducere a textului masoretic. În privința tradiției patristice, iarăși se cuvin nuanțe. Mai ales antiohienii - dar nu numai, lucrurile pornesc tocmai de la Origen - foloseau ca termen de confruntare și textul ebraic al VT. E drept, nu-i acordau aceeași importanță ca Septuagintei, dar nu le era străin. În comentariile lor, ei fac mereu trimiteri la variante, forme originale, particularități stilistice, gramaticale etc. Eu nu văd cum o traducere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
În jos. Toate câte se petreceau În jurul lui l-au copleșit. Venirea pe lume a copilului, bunăvoința profesorului și acea rafală de Crivăț pornită pe neașteptate. Trebuia să-și recapete echilibrul sufletesc. “Și asta se va produce abia mâine, după confruntarea cu securistul, amice. Acum cred că ar fi bine să-l lași pe profesor să-și vadă de treburi, iar tu să mergi În clinică, unde sunt destule de făcut. Până la prânz, e suficientă vreme” - l-a sfătuit gândul de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
supraveghere primul pacient, a făcut această gafă. Pentru confirmarea faptelor, chemați-l aici - a răspuns directorul. Securistul asculta, dar se vedea bine că gândurile lui zburau În altă parte. „Cred că se gândește cum să-l salveze pe <doctorașă de confruntarea din care ar ieși Învins” - gândea profesorul Hliboceanu. ― Eu aș aduce-o aici pe țigancă, să vedem ce spune - a intervenit securistul. ― Spusele țigăncii și ale doctorului Cuc În fața noastră le-am consemnat În procesul-verbal Încheiat În prezența celor doi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Bună dimineața, domnule doctor. Vă așteaptă domnul profesor - l-a Întâmpinat sora șefă. ― Mulțumesc. Voi merge Îndată la dumnealui... ― Bine ai venit. Te-am rugat ca să treci pe la mine, pentru a-mi spune cum mai stai cu lucrarea ta În vederea confruntării care te așteaptă. Spune-mi dacă ai reușit să-i dai forma care trebuie pentru o asemenea trebușoară. ― Am reușit să finisez totul, cu excepția ultimei părți. Cea care se referă la intervenția chirurgicală asupra șetrarului. Am unele neclarități doar În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de sub pleoapă, Lia s-a lipit de Nicu. ― Îți mai aduci aminte, dragul meu, cât de copii eram atunci?... În iarna aceea?... Și moș Costache... Ce suflet!... ― Spune-mi, Gruia, cum stai cu pregătirea? Peste șase zile va fi marea confruntare. ― Am reușit să revăd lucrările și... ― Și poimâine, după contravizită, vom sta de vorbă cu cărțile pe masă, cum se spune. De acord? ― Fără Îndoială, domnule profesor. ― Acum, hai să facem vizita bolnavilor și după aceea vei fi liber. Ne
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
șușoteli mai vrei? - a conchis profesorul râzând. ― Și cum vedeți rezolvată această problemă, domnule profesor? ― Trebuie să mă gândesc puțin și oi găsi eu o ieșire. Din această clipă, tu te vei retrage să ți vezi de finisarea lucrărilor În vederea confruntării care te așteaptă. Ne vedem poimâine, după contravizită. ― Am Înțeles, domnule profesor. Nu știu Însă dacă nu ar fi mai nimerit să rămân În spital. Mă voi Închide În cămăruța mea și... Acasă am un stăpân discreționar asupra timpului și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Despi, ci o spun ca cel prin mâna căruia au mai trecut și alți chirurgi... Acum, hai să ne odihnim un pic și apoi fiecare la treaba lui... * În cămăruța lui, Gruia revedea pentru a câta oară lucrările pregătite În vederea confruntării cu cei care vor hotărî dacă merită să urce pe treapta universitară următoare sau dacă mai are Încă nevoie de pregătire... Se apropia ora de vizitare a pacienților. Deși a primit Învoire să nu participe la activitatea din clinică până
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai degrabă spiritul ei. Cu cât va curge mai multă sudoare pe câmpul de instrucție, cu atât mai puțin sânge pe câmpul de luptă... ― Și dumneavoastră ați reușit să-mi stoarceți sudoarea care, sper că Își va spune cuvântul În confruntarea care mă așteaptă. ― Sunt sigur de asta... Acum, Încearcă să-ți refaci potențialul. ― Nu prea știu cum, domnule profesor. ― O iei la picior pe ulița Sărăriei și cobori În Țicău, loc unde Întâlnești multe elemente care au asemănare cu cele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
știu cum, domnule profesor. ― O iei la picior pe ulița Sărăriei și cobori În Țicău, loc unde Întâlnești multe elemente care au asemănare cu cele de la Pomârla ta... Tudorel și Maria Îți vor reda apoi forța morală pentru a aștepta confruntarea de poimâine cu mai multă detașare... Cred chiar că o plimbare cu ei În Copou la vreme de seară ar alunga orice emoție și teamă... Până mâine seară, la contravizită, ai timp de refacere... Când soarele Își trimitea sulițele razelor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a răspuns Maria, sărutându-l pe obraz cu afecțiune deosebită. ― Și acum, pe cine ai „scos la aer”, iubito? ― Pe un băiat mare, care are nevoie de aer cu adevărat. De când ai intrat „În linie dreaptă” cu pregătirea În vederea „marii confruntări” - cum spui tu - nu am mai stat În parc „pe săturate”. Doar ne-am plimbat arareori pe aleile lui. ― În astă seară, merg „pe mâna ta”, scumpo. Așa că ai drept de veto asupra oricărei păreri a subsemnatului, care nu-i
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a profesorului, a răspuns: ― Nu știu cum să trec peste timpul până ce va Începe examenul. ― Mă Însoțești la vizita bolnavilor, pe care astăzi o vom face puțin mai devreme, ca să avem timpul necesar pentru a lua o gură de aer până la momentul confruntării... De acord? ― Dumneavoastră hotărâți, domnule profesor. ― Hai să mergem. Vizita decurgea firesc, ca de fiecare dată. Un moment de amuzament a intervenit când au ajuns la țigăncușa Stăncuța, care i-a Întâmpinat cu un zâmbet larg. ― Ei? Cum te simți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nu zi hop până n-ai sărit șanțul. Și dezlegarea o vor da nu doar oamenii puși să judece calitatea răspunsurilor mele”, ci și cei cu „organul” - a reușit să glumească Gruia. Deși om trecut prin furcile Caudine ale multor confruntări, Gruia nu reușea să se liniștească. Mai ales că În timpul examenului fiecare membru al comisiei - cu excepția profesorului Hliboceanu - a fost un Sfinx. În cele din urmă, s-a retras și el, privind În urmă. De ce? Nu-și dădea seama. Poate
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]