1,241 matches
-
degrabă ideologici decât organizaționali, chiar dacă asemănările dintre ele sunt, cum am văzut, consistente. Dar, spre deosebire de leninism, fascismul respinge valorile moderne ca egalitatea și libertatea, substituindu-le nostalgia după idealizata societate ierarhică distrusă de către Revoluția Franceză. Fascismul nu are însă, spre deosebire de conservatorism, o orientare temporală paseistă ci, întocmai ca leninismul, una orientată înspre viitor, chiar dacă nu îi atribuie aceeași pondere deterministă (vezi Arendt: 1994; Frei: 2007, Gregor: 1997). Nici nu respinge progresul material care s-a dezvoltat ca o dimensiune principală a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe Ceaușescu un "conservator naționalist", a cărui șanse de a deveni "erou național" s-au amplificat considerabil după scena balconului din august 1968 (Fischer-Galați în Swearingen: 1971, 355-364). Nu sunt de acord cu prima noțiune, cel puțin nu cu pretinsul conservatorism al succesorului lui Gheorghiu Dej. Conservatorismul reprezintă o ideologie politică, mult mai închegată decât naționalismul, care își extrage legitimitatea exclusiv din trecut 13. Naționalismul este proteic din acest punct de vedere, iar leninismul, așa cum am menționat, are ca permanent reper
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cărui șanse de a deveni "erou național" s-au amplificat considerabil după scena balconului din august 1968 (Fischer-Galați în Swearingen: 1971, 355-364). Nu sunt de acord cu prima noțiune, cel puțin nu cu pretinsul conservatorism al succesorului lui Gheorghiu Dej. Conservatorismul reprezintă o ideologie politică, mult mai închegată decât naționalismul, care își extrage legitimitatea exclusiv din trecut 13. Naționalismul este proteic din acest punct de vedere, iar leninismul, așa cum am menționat, are ca permanent reper ideologic viitorul. De obicei, istoricii care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scară largă atât în planul organizării vieții socioeconomice și prin crearea unui sistem atotcuprinzător de organe de conducere ale democrației muncitorești revoluționare. Toate acestea au emancipat energia creativă și gândirea revoluționară, au eliminat tot ce era învechit, și dogmatismul și conservatorismul, și au asigurat participarea largă și directă a întregului popor la conducerea tuturor sferelor de activitate ("Ceausescu's October 5 lunch speech": 1988, nepaginat). Alte vizite diplomatice făcute de Ceaușescu în 1988 au inclus China și Coreea de Nord. În primul caz
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aceleași tipuri de efecte. Iar cum regimurile realiste, conservatoare și/sau liberale, sunt la rândul lor naționaliste, chiar dacă într-o formă mai "blândă" sau mai elaborată, avem de-a face cu un numitor comun foarte puternic între leninismul romantic și conservatorismul realist, insuficient însă pentru a proclama cele două părți ca fiind echivalente. În al doilea rând, realismul este, în general, o filosofie a statu-quo-ului internațional, fiind apreciat și profesat în special de către marile puteri care dau tonul internațional într-o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
foarte bine o putere statu-quo, realistă probabil, care ar fi încercat să își maximizeze interesele utilizând cadrul internațional dat și, mai mult, gândindu-se pe sine și lumea înconjurătoare în termeni diferiți probabil de raționalismul european și apropiați mai degrabă conservatorismului. Eurasianismul ar fi putut constitui probabil o nouă alternativă ideologică la această formă de stat post-țaristă. Ideea este însă că atât raționalismul european, cât și conservatorismul (tot european), eurasianist sau nu, reprezentau, pentru leninism, filosofii "burgheze", deoarece, din orice unghi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și lumea înconjurătoare în termeni diferiți probabil de raționalismul european și apropiați mai degrabă conservatorismului. Eurasianismul ar fi putut constitui probabil o nouă alternativă ideologică la această formă de stat post-țaristă. Ideea este însă că atât raționalismul european, cât și conservatorismul (tot european), eurasianist sau nu, reprezentau, pentru leninism, filosofii "burgheze", deoarece, din orice unghi ar fi privit realitățile politice, economice, sociale și culturale existente, acestea nu încercau decât să le amelioreze, utilizând programe diferite în acest scop, nu să le
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale lui Maiorescu au fost exprimate �ntr? o manier? caracteristic?: ��ntruc�ț publicul a ajuns la maturitate �n privin? a gustului ? i a discern? m�ntului literar, nu mai este nevoie de reviste literare, că s? nu mai vorbim de critică literar?. � Conservatorismul lui Maiorescu avea poate �n vedere revistele literare ale lui V.�Belinski, care erau mult mai mult dec�ț reviste literare. Junimi? ții voiau că literatura s? fie separat? de politic?; s? r? m�n? art? pentru art? , de preferat f? r? nici un con
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia poate fi r? sturnat?: a? i consideră pe to? i na? ionali? ții drept conservatori nu corespunde �ntru totul realit?? îi. �n ultimul deceniu al secolului al XX-lea, avem unele �ndoieli �n a pune semnul egal �ntre na? ionalism ? i conservatorism. Referitor la antisemitismul lui Iorga p�n? la primul r? zboi mondial, ne putem face o imagine despre natura complex? a chestiunii evreie? ți din Rom�nia. Pentru Iorga, evreii constituiau un element str? în care invada oră? ele. A sesizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți ? i erau vizitate m�n? știrile. Studen? îi puneau �n scen? piese de Caragiale ? i Vasile Alecsandri, iar uneori Iorga invită actori profesioni? ți de la Bucure? ți. Apoi lecturi poetice, concerte de muzic? popular? ? i spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al s? m?n? toristului Iorga 217. �nalta societate bucure? tean? �?i b? tea joc de aceast? �vilegiatur? �, numind? o �Neamul rom�nesc� al lui Nicolae Iorga 218. Iorga a fost un membru activ al Ligii culturale, fondat? �n 1891 pentru men
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la Ypres, nu ace? tia�. Dup? care Iorga se refer? la situa? ia din ? ar?. �L�Ind�pendance Roumaine� (ziarul liberalilor) pur ? i simplu �i iube? te�29. Na? ionalismul are dou? fe? e: dac? �n na? ionalismul lui Iorga s? a impus conservatorismul tradi? ional, aceasta s? a datorat unor motive personale: lumea de vis a s? m?n? torismului s? u. Nu este de mirare c? �n lunile acestea chiar ? i Cristian Rakovski l? a contactat de la Moscova pe Iorga, �ncerc�nd s?? l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e pe care a publicat? o la Bucure? ți �n 1929 sub titlul Istoria literaturii rom�ne? ți. S?ar p? rea c? pe m? sur? ce anii treceau, departe de a fi mai deschis, Iorga devenea din ce �n ce mai �nchistat �n conservatorismul lui literar ? i tot mai combativ �n aceast? direc? ie. Iorga a f? cut tot posibilul (din cauza urii sale fă?? de futurism) că Academia Rom�n? s? nu? l primeasc? pe Marinetti, �n ciuda faptului c? acesta era un apropiat al structurilor puterii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acest capitol al relațiilor politice, În care beneficiile sunt obținute pentru a justifica „contractul” Încheiat. În acest demers, s-ar putea ca una dintre perspective să fie predominantă, pe când cealaltă să fie asociată cu „rezistența la schimbare” sau cu un conservatorism nejustificat. Oricare ar putea fi interpretările asociate cu aceste perspective, ele sunt În căutarea unui răspuns la o Întrebare de genul „Ce ar trebui să facem?” Înainte de a căuta răspuns la una de tipul „Ce e nevoie să facem?”, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
r] a le anula ins]. De exemplu, a crescut dup] normele vegetariene hinduse; dar dup] o scurt] perioad] de timp și-a schimbat justificarea moral] pentru vegetarianism în favoarea considerației etice pentru animale. Gandhi este un amestec curios de radicalism și conservatorism. De exemplu, el ap]r] cauza drepturilor civile în Africa de Sud, dar lupta să nu este la fel de înverșunat] în ceea ce privește drepturile comunit]ții indiene. Totuși, el este un model de „rezistent] civil]”, urmat de unii conduc]tori negri și de simpatizanții lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de tip sionist (îndemnând la str]mutarea evreilor în patria lor str]veche) sau nesionist. Definiția sionista a iudaismului prezint] o multitudine de variante. Definirea iudaismului în termeni religioși constituie o sarcin] la fel de dificil]. Exist] patru mișc]ri majore (ortodoxismul, conservatorismul, reconstructivismul și reforma), care, fiecare în parte, se consider] a fi interpretarea normativ] a iudaismului. Multe dintre abord]rile prezentate se pot combina (de exemplu, sub forma sionismului religios). Astfel, este evident c] nu se poate ajunge la o singur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
izvor al identității noastre. În cultura română, a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, văzute prin filtrul unei sistematizări simplificatoare, reprezintă perioada a patru mari curente 1: liberalismul pașoptist al cărui reprezentant ar fi Bărnuțiu -, conservatorismul junimist al cărui reprezentant de seamă ar fi Maiorescu -, socialismul marxist al cărui reprezentant ar fi Gherea și naționalismul sămănătorist al cărui reprezentant de seamă ar fi Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998). Influența acestora se va face simțită și în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lor de orientări. Cele zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
individuali, exceptând universalismul, care e construit pe baza a trei indicatori. Chestionarul WVS/EVS din 2005 include doar 10 itemi (din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor obținute în urma studiului identificărilor pe dimensiunea axiologică. În planul identificărilor pe dimensiunea etnospirituală, interesul pentru și identificarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Occident aleg din ateliere doar lucruri care să șocheze, să bruscheze orizontul de așteptare al locului din care vin. (Culmea e că fac această operație, știind prea bine că acolo, acasă la ei, publicul, în majoritatea lui, este de un conservatorism recunoscut, în acord cu propriul standard de viață care îmbie la confort și la comoditate vizuală.) Așa încît expozițiile românești de grup deschise ocazional în Occident au ceva de ființă amfibie, de melanj între un figurativ voit bizar și un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură, aici. Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism nu pentru că au atins moduri optime de organizare în raport cu condițiile, ci ca rezultat al sindromului incertitudinii, al tendinței de a evita incertitudinea și pericolul care ar fi decurs din explorarea alternativelor și din recurgerea la schimbare. Asemenea tendințe pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în raport cu condițiile, ci ca rezultat al sindromului incertitudinii, al tendinței de a evita incertitudinea și pericolul care ar fi decurs din explorarea alternativelor și din recurgerea la schimbare. Asemenea tendințe pot fi detectate în cele mai diverse situații. Este cazul conservatorismului religios: colectivitatea care caută să-și modifice sistemul religios riscă să fie aglutinată, pierzându-și caracterul distructiv. Societățile globale manifestă adesea dificultăți în explorarea sistemului de interese care presează spre menținerea statu-quo-ului, dar și din cauza incertitudinii în legătură cu riscurile implicate de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un faptstabilit cu claritate raritatea inovațiilor tehnice. Tehnicile din toate sferele de activitate, începând cu cele productive și sfârșind cu cele artistice, „se perpetuează atât timp cât ele reprezintă un mijloc adecvat pentru realizarea scopurilor respective”. Aceasta nu se explică printr-un conservatorism de principiu, ci prin faptul că „popoarele primitive sunt neinteresate doar de inovativitate, în experimentarea de noi tehnici, nu în inovația ca atare” (Nadel, 1968, p. 403). Semnificativ, astfel, este că ele nu au nici o ezitare de a copia (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]