1,488 matches
-
contestare civică a acestei legislații, criticate cu prilejul aplicării sale. Curtea reține că modificarea cvorumului de participare la referendum este apanajul legiuitorului, însă instanța constituțională trebuie să vegheze la neutilizarea acestui instrument în alte scopuri decât cel pe care legiuitorul constituant l-a avut în vedere la consacrarea referendumului, ca instituție juridică esențială într-un stat de drept - formă de participare directă a cetățenilor la luarea deciziilor. Curtea trebuie să asigure respectarea principiilor privind stabilitatea juridică a legilor în materia referendumului
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
îndreptățită, în temeiul art. 146 lit. i) din Constituție, să constate validitatea și să confirme rezultatele referendumului, nu este un simplu aspect de ordin tehnic sau procedural, ci este un aspect substanțial, pentru clarificarea căruia este necesară determinarea intenției legiuitorului constituant, printr-o interpretare sistematică a Constituției. Prin urmare, noile reglementări nu trebuie să determine o stare de incertitudine cu privire la un element definitoriu al acestei proceduri, întrucât opțiunile legiuitorului ordinar referitoare la stabilirea cvorumului de participare la referendum pot fluctua valoric
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
legiuitorul a stabilit că rezultatele referendumului pentru demiterea Președintelui României se stabilesc în mod diferit, în funcție de numărul scrutinului în care acesta a fost ales, sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 81 alin. (2)". Totodată, Curtea a remarcat că, "atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii". Curtea a constatat că
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
instabilitate constituțională. Nu toate manifestările poporului pot produce efecte, ci doar cele care respectă forme și proceduri stipulate de Legea fundamentală, care, sub aspectul procedurii de revizuire, constituie un model de constituție rigidă. 4.6. Prin urmare, împrejurarea că legiuitorul constituant nu definește explicit la art. 2 alin. (1) din Constituție criteriul valoric în funcție de care un referendum poate fi considerat valabil nu înseamnă că acest criteriu poate fi stabilit în mod arbitrar de legiuitorul ordinar, ci doar că acesta este obligat
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
României, Partea I, nr. 682 din 6 octombrie 2008). Din analiza sistematică a dispozițiilor constituționale referitoare la exercitarea unor competențe ale autorităților publice, Curtea reține că limitele exercitării lor sunt prevăzute în mod expres în Legea fundamentală. Examinând concepția legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de legiferare prevăzute de dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, se constată că, în cazul procedurii legislative de reexaminare a legii, acolo unde acesta a dorit, a stabilit în mod expres limitele
DECIZIE nr. 268 din 22 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art. 86 alin. 2^2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
subiecte de drept titulare de creanțe certe, lichide și exigibile. Cauțiunea reprezintă o garanție în vederea evitării abuzului de drept, cât și o garanție pentru prejudiciile cauzate creditorului. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prin noțiunea de "cetățeni" folosită de legiuitorul constituant în art. 16 alin. (1) din Constituția României, s-au avut în vedere toate subiectele de drept, adică toate persoanele care se adresează justiției, fie că este vorba de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv instituțiile și autoritățile publice. Ca
DECIZIE nr. 331 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253538_a_254867]
-
speciale care să reglementeze organizarea și funcționarea camerelor, cuprinse în legi, iar nu în regulamente. Guvernul apreciază că, prin stabilirea expresă la nivelul legii fundamentale a actului prin care trebuie aprobate regulile de organizare și funcționare ale fiecărei Camere, legiuitorul constituant a reglementat practic că aceste reguli trebuie incluse numai în cadrul regulamentelor și că nimic altceva nu poate face obiectul acestora. 3. Până la data întocmirii prezentului raport, Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. D.
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
poată avea ca obiect, în cazul analizat, crearea sau sporirea unei cheltuieli publice. Ceea ce România trebuie să respecte sunt obligațiile asumate prin tratatul de aderare și tratatele constitutive, respectiv evitarea creșterii deficitului bugetar. 3.4. De altfel, acolo unde legiuitorul constituant a dorit să limiteze dreptul parlamentarilor de a formula amendamente care să determine crearea sau sporirea unei cheltuieli publice a prevăzut-o în mod expres chiar în corpul Constituției. Cu titlu exemplificativ, menționăm Constituția Franței, care, la art. 40, prevede
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
de discriminare, fiind vorba de o condiție impusă, în mod legitim, de către legiuitor, pentru accesul la o anumită activitate economică, tocmai prin prisma faptului că aceasta constituie monopol de stat. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 45 din Constituție, arată că legiuitorul constituant a conferit posibilitatea stabilirii unor limite de exercitare a libertății economice prin lege, textul criticat constituind tocmai o materializare a prevederilor constituționale ale art. 45. Referitor la dispozițiile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 , arată că acestea
DECIZIE nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) şi (6), art. 17 alin. (1), (7) şi (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) şi (4), art. 28 alin. (3) şi (4) şi art. 29 din aceasta, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238173_a_239502]
-
acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 9 ianuarie 2013, pronunțată în cauza Oleksandr Volkov împotriva Ucrainei, paragraful 123). 65. Distinct de dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că, în condițiile în care legiuitorul constituant derivat din anul 2003 a introdus caracterul facultativ al acestor jurisdicții și, astfel, a dat posibilitatea cetățeanului de a se adresa direct instanței judecătorești - expresie a dreptului la acces liber la justiție - nu este admis a se condiționa ulterior, în
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
accesul liber la justiție. Obligativitatea jurisdicțiilor administrative reprezintă o condiționare a acestui acces și, odată eliminată în urma revizuirii Constituției operate în anul 2003, nu mai poate fi reintrodusă în actualul regim constituțional, întrucât ar echivala cu posibilitatea neîngrădită a legiuitorului constituant derivat de a varia, în mod ascendent și, ulterior, descendent, gradul de protecție a cetățeanului sub aspectul drepturilor și libertăților sale. Or, protecția acestuia, în accepțiunea art. 152 alin. (2) din Constituție, poate cunoaște doar o orientare ascendentă. 66. Astfel
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
revizuire. 73. De asemenea, norma propusă a fi introdusă pare a da de înțeles că la nivelul instanței judecătorești, pe lângă judecători, ar exista și alte persoane învestite cu competența de a spune dreptul (jurisdictio). De altfel, Curtea constată că legiuitorul constituant este constant în a folosi sintagma "instanță judecătorească" atunci când se referă la instanțele prevăzute la art. 126 alin. (1) din Constitu��ie; astfel, dacă s-ar accepta introducerea și a sintagmei "instanță de judecată", ar rezulta o terminologie neunitară chiar
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare", ceea ce înseamnă că definiția conceptului de autonomie universitară cuprinsă în propunerea de revizuire este circumscrisă numai anumitor elemente componente ale acesteia. Curtea nu neagă posibilitatea legiuitorului constituant derivat de a reglementa sau defini de principiu o anumită instituție, fiind, desigur, exclusă detalierea în amănunt. Însă, elementele reținute în definiția propusă unui concept constituțional - autonomia universitară - reflectă o abordare selectivă și imprecisă, care vizează mai degrabă conceperea unei
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
în ultimele 6 luni înainte de data alegerilor. În consecință, condiția impusă prin textul supus analizei Curții este contrar egalității în drepturi. 136. Acceptarea unei asemenea condiții temporale referitoare la domiciliul candidatului ar echivala și cu acceptarea implicită a posibilității legiuitorului constituant derivat de a impune condiții temporale și în privința celeilalte condiții necesare pentru a candida - cetățenia - sau de a alătura condițiilor deja existente altele noi. Or, impunerea unor condiții temporale, în speță, condiția ca cetățeanul român să fi avut domiciliul în
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
pentru a se putea obține integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap/dizabilități. 161. De esența actualului text constituțional este reglementarea unui regim special de protecție a persoanelor cu handicap/dizabilități, aspect omis de noua soluție normativă preconizată. Legiuitorul constituant derivat nu se poate îndepărta de la această soluție pentru că, în caz contrar, ar realiza o restrângere/afectare a acestui regim special de protecție. Așadar, modificarea art. 50 din Constituție poate avea în vedere doar o îmbunătățire a acestui regim, nicidecum
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a teritoriului, regimul general privind autonomia locală, a celor privind ratificarea actelor internaționale, inclusiv cele referitoare la acordarea de împrumuturi externe, precum și cele care au ca obiect de reglementare măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora. Această opțiune a legiuitorului constituant nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională în condițiile în care cele două Camere au poziții egale și aceeași legitimitate. Cu toate acestea, Curtea remarcă faptul că păstrarea partajării competențelor de examinare a proiectelor de lege între cele două Camere
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție. Or, controlul de constituționalitate se desfășoară exclusiv în condițiile prevăzute de art. 142-147 din Constituție, de către Curtea Constituțională, la sesizare, și numai după adoptarea legii de către Parlament. 251. Așa fiind, dacă legiuitorul constituant apreciază necesară introducerea unor condiții suplimentare pe care legiuitorul ordinar să le respecte la adoptarea legilor prin care este restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, soluția nu este crearea unei categorii distincte de legi, pe lângă cele enumerate de
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
iar în temeiul art. 28 alin. (1), "Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianță politică". Legea nu cuprinde în conținutul său nicio referire cu privire la noțiunea de "formațiuni politice". Prin urmare, Curtea recomandă legiuitorului constituant ca, prin normele pe care le edictează, să nu opereze cu termeni și noțiuni care nu au corespondent în realitatea juridică, să folosească un limbaj precis, concis și să stabilească norme cu valoare de principiu. Articolul 90 - Referendumul 278. Prin
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de cetățeni cu drept de vot, Curtea Constituțională va trebui să verifice îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei referendare de către cetățeni: întrunirea numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei și caracterul constituțional al obiectului inițiativei referendare - respectarea limitei impuse de legiuitorul constituant. 283. În acest context, Curtea precizează că referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ -, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale, întemeiate pe art. 2 din Constituție, care consacră voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
inițiativei referendare - respectarea limitei impuse de legiuitorul constituant. 283. În acest context, Curtea precizează că referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ -, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale, întemeiate pe art. 2 din Constituție, care consacră voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative, prin exprimarea voinței
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
impune reglementarea unei norme de rang constituțional cu un atare obiect. 292. Prin urmare, Curtea recomandă, cu unanimitate de voturi, eliminarea dispozițiilor art. 90 alin. (3), propus a fi introduse prin legea de revizuire. 293. În cazul în care legiuitorul constituant nu își însușește recomandarea formulată de Curte, este necesară introducerea în Constituție a unor norme tranzitorii cu privire la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor care stabilesc cvorumul de participare la referendum, moment care nu poate fi anterior celui stabilit de Curtea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
2 la 4, cu menținerea neschimbată a numărului magistraților (judecători și procurori) care intră în componența Consiliului, precum și a numărului membrilor de drept. 365. Examinând dispozițiile constituționale incidente în această materie, sub aspectul evoluției în timp, Curtea constată că legiuitorul constituant originar a conceput Consiliul Superior al Magistraturii ca având în componență numai magistrați. 366. Cu prilejul revizuirii din anul 2003, s-a reglementat o nouă concepție în ceea ce privește structura Consiliului Superior al Magistraturii, fiind introdusă în componența sa categoria formată din
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, Curtea Constituțională a procedat la o interpretare teleologică și sistematică a textelor constituționale, pentru a determina voința legiuitorului constituant în edictarea acestor norme, reținând în acest sens că, "deși dispozițiile constituționale ale art. 133 alin. (4) nu prevăd expressis verbis interdicția reînvestirii membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii - singura interpretare conformă cu principiile și dispozițiile constituționale și care
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
caz nu încalcă limitele revizuirii stabilite în art. 152 alin. (2) din Constituție. De remarcat, în primul rând, faptul că, la articolul unic pct. 43 din propunerea de revizuire a Constituției, inițiatorii vin să complinească o evidentă omisiune a Adunării Constituante, neobservată nici cu prilejul revizuirii Constituției din anul 2003, anume nedefinirea instituției Avocatul Poporului. În acest sens, textul propus pentru art. 58 alin. (1) a fost enunțat astfel: "(1) Avocatul Poporului este instituția autonomă care are drept scop promovarea și
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de comunicare este inviolabil." Prin urmare, ceea ce se urmărește a fi modificat este doar introducerea în cuprinsul textului actual al art. 28 din Constituție a: "comunicărilor efectuate prin mijloace electronice, al datelor de trafic și al datelor de localizare", legiuitorul constituant simțind nevoia de a adapta textul actual al art. 28 la realitățile și evoluția societății ca urmare a dezvoltării tehnologiei informației și comunicării. Totodată, legiuitorul constituant a dorit să dea și eficiență, și garanție textului constituțional prin obligarea autorităților competente
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]