1,615 matches
-
statul, ci a unui organism mult mai larg, cu o adevărată viață afectivă, cum ar fi societatea. Nu statul își redefinește identitatea, ci societatea care îl locuiește. Curente sociologice precum cel al interacționismului simbolic exercită o puternică influență asupra demersurilor constructiviste din teoria Relațiilor Internaționale, vizibile în explicațiile asupra modului în care apar și se dezvoltă relațiile intersocietale, precum și în metodologia de cercetare. Interacțiunile fac posibile definirea individului și a societății sale prin raportare la Celălalt, putându-se astfel găsi punctele
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
dezvoltă într-un interval mult mai mare decât o balanță a puterii, un sistem colectiv ori un regim. Ea are la bază o componentă identitară comună membrilor și implică un proces profund de transformare a intereselor acestora. În spiritul abordării constructiviste, teoria comunității de securitate afirmă că interesele și identitatea sunt co-constitutive ele se definesc și se întăresc reciproc atât la nivelul actorilor individuali, cât și la cel comunitar, astfel încât o comunitate de securitate are șanse mult mai mari să supraviețuiască
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
poate oferi explicații cu privire la lipsa unei confruntări armate între Est și Vest în această epocă, dar nu poate răspunde la întrebarea: De ce aceste state au exclus războiul dintre ele ca opțiune, chiar și pentru rezolvarea diferendelor dintre ele?. O abordare constructivistă a aceleiași probleme a securității Europei Occidentale nu ar neglija în nici un fel importanța factorilor materiali, dar ar putea găsi și un răspuns la întrebarea de mai sus, constatând dezvoltarea în timp a unei comunități de securitate. Statele din regiune
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
urmărit cu obstinație, un interes individual al statelor stabilit rațional, ci efectul combinat al mai multor elemente, precum relațiile dintre ele, referințele culturale comune, convingerile și practicile politice democratice ș.a.m.d. Apariția unei comunități de securitate este, în abordarea constructivistă, rezultanta mai degrabă neintenționată a conjugării unor factori materiali, precum cei folosiți de concepțiile raționaliste, cu factori de ordin cultural și instituțional. Dezvoltarea comunităților de securitate Marele merit al cercetării echipei conduse de Deutsch este faptul că a ridicat problema
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
mai strânse, la nivel social există încă suficiente indicii cu privire la existența suspiciunilor reciproce. În mod cert însă, războiul între România și Ungaria este acum foarte aproape de stadiul de neconceput, ceea ce este în spiritul acestei instituții. În înțelesul presupus de abordarea constructivistă, o comunitate de securitate are nevoie de timp pentru a se construi, un deceniu fiind un interval destul de scurt. Pe de altă parte, se poate spune că s-au făcut pași în dobândirea unei abordări în care preocupările de securitate
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
cele care afirmă că nu este necesară presupunerea unor sentimente identitare pentru a explica existența unei grupări nonrăzboinice de state, pentru aceasta fiind suficiente argumente de ordin realist și liberal. Cel de-al doilea tip cuprinde întrebările ridicate de fundamentele constructiviste ale acestei teorii. Comunitatea de securitate a fost definită drept o grupare de state ce exclud, în relațiile dintre ele, mijloacele militare pentru reglementarea disputelor. Fiind o temă centrală a Relațiilor Internaționale, nu este surprinzător că războiul i-a preocupat
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile globalizării). Se ajunge astfel la al doilea tip de critici aduse teoriei comunităților de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei comunități și identitățile comune, precum și modul în care acestea sunt construite, rămân destul de confuze. Nu există explicații convingătoare cu privire la ierarhizarea diferitelor norme pentru
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
încrederea reciprocă a membrilor săi, care nu au motive să se teamă unii de alții. Fundamentat pe identități, valori și înțelesuri comune, sentimentul conferă acestei instituții o stabilitate prin care se poate depăși relevanța imediată a evenimentelor fiindcă, potrivit abordării constructiviste, participanții reali la o asemenea grupare nu sunt statele, ci societățile. Dezvoltarea unei comunități de securitate este un proces de durată, numai în parte controlat de către state. Abia după ce interacțiunea societăților devine cu adevărat semnificativă se poate vorbi despre imposibilitatea
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
și chiar neașteptat al unei colecții de măsuri limitate decât ca produs al unor strategii coerente de construcție comunitară. În fine, studiul teoretic al comunităților de securitate se lovește de dificultățile și criticile cu care se confruntă, în general, abordările constructiviste. Comunitățile discutate oferă un cadru propice pentru extinderea conceptului de securitate la toate sectoarele și nivelurile de analiză, la interacțiuni putând participa toți actorii sociali. Teoretic, devine posibilă o mai mare deschidere a studiilor de profil. Din punct de vedere
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
of Reality, în lucrările lui Hayward Alker, Emanuel Adler, Peter Haas, Peter Katzenstein, Andrew Linklater, Richard Ashley, Nicholas Onuf și Friedrich Kratochwill de la finele anilor '80 și începutul anilor '90. Toți acești autori împărtășesc anumite premise metodologice, epistemologice și ontologice constructiviste, fără a fi fost etichetați drept constructiviști și grupați în aceeași școală de gândire, în acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt. Ca și în
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Emanuel Adler, Peter Haas, Peter Katzenstein, Andrew Linklater, Richard Ashley, Nicholas Onuf și Friedrich Kratochwill de la finele anilor '80 și începutul anilor '90. Toți acești autori împărtășesc anumite premise metodologice, epistemologice și ontologice constructiviste, fără a fi fost etichetați drept constructiviști și grupați în aceeași școală de gândire, în acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt. Ca și în alte situații similare din istoria disciplinei Relațiilor
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
internaționale. Al doilea sens se suprapune în mare măsură peste ceea ce Keohane denumea, în 1998, curent reflectivist sau ceea ce autorii din științele sociale britanice și o parte dintre autorii americani numesc postpozitivism. Premise, principii și linii de cercetare ale teoriei constructiviste Pentru constructivism, lumea interacțiunilor dintre actorii internaționali este eminamente un spațiu social. Sistemul internațional este o creație socială în ansamblul său, la fel cum componentele sale definitorii mai exact, procesele, actorii și structurile internaționale sunt produse sociale. Potrivit adepților constructivismului
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
chiar aceleiași persoane. Date materiale identice produc consecințe sociale distincte în diferite contexte sociale. Pentru cineva din afara acestor contexte, datele materiale, semnele pe o hârtie, pot fi simple mâzgăleli fără sens și fără valoare. Sistemul internațional este așadar, în accepțiunea constructiviștilor, un fapt social. La fel ca oricare fapt social, existența lui depinde de conștientizarea ei la nivelul actorilor și chiar al indivizilor și de elaborarea unei codificări a acestei conștientizări în limbaj. Constructiviștii atrag atenția, cu alte cuvinte, că realitatea
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
valoare. Sistemul internațional este așadar, în accepțiunea constructiviștilor, un fapt social. La fel ca oricare fapt social, existența lui depinde de conștientizarea ei la nivelul actorilor și chiar al indivizilor și de elaborarea unei codificări a acestei conștientizări în limbaj. Constructiviștii atrag atenția, cu alte cuvinte, că realitatea socială există doar dacă există conștientizarea ei la nivelul percepțiilor umane colective și dacă ea este depozitată, gândită și comunicată prin limbaj. Pornind de la premisele sus-amintite, constructivismul statuează că sistemul internațional, ca parte
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
sociale complexe și continue prin care agenții și structurile sociale se construiesc reciproc. Sistemul internațional este rezultatul agregat al interacțiunilor actorilor internaționali. Orice interacțiune îl reafirmă sau îl modifică, incremental sau radical. O serie de interacțiuni inovatoare pot aduce, pentru constructiviști, o schimbare a sistemului. Simultan însă, actorii internaționali există ca actori sociali determinați doar prin înțelesul, rolul și acțiunea lor, toate concepute în interiorul și în funcție de percepția asupra coordonatelor sistemului internațional. Argumentul constituirii reciproce a sistemului și actorilor internaționali poate fi
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Ei pot să devină, din surse de risc perpetuu, surse de sporire în comun a capacităților de asigurare a unei securități construite altfel. După cum reiese implicit din rezumarea argumentului lui Wendt, una dintre direcțiile de cercetare bogat reprezentate de autori constructiviști, în ultimii ani, este cea a Studiilor de Securitate. Constructivismul propune regândirea conceptului de securitate, schimbându-i subiectul de referință (individ, umanitate, ecosistem) și accentuând rolul proceselor de construire a identității proprii și de atribuire a identității celorlalți actori în
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
regândirea conceptului de securitate, schimbându-i subiectul de referință (individ, umanitate, ecosistem) și accentuând rolul proceselor de construire a identității proprii și de atribuire a identității celorlalți actori în determinarea interesului național și de modelarea politicii externe a statelor. Teoria constructivistă a adus în studiile internaționale o reevaluare a importanței discursului și limbajului, în absența cărora realitatea internațională nu există și nu poate fi comunicată. Actele de comunicare internațională, modalitățile în care discursul internațional modelează realitatea prin generarea unor așteptări de
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
fi comunicată. Actele de comunicare internațională, modalitățile în care discursul internațional modelează realitatea prin generarea unor așteptări de convergență între normele declarate și conduita practică, modalitățile în care realitățile construiesc discursul politic, toate acestea au devenit subiecte de cercetare pentru constructiviști. O ramură interesantă în cadrul acestor preocupări este constituită de autorii care își concentrează atenția asupra modalităților în care limbajul și discursurile academice despre relațiile internaționale contribuie la construirea realității internaționale. Autorii constructiviști, precum Kratochwill, subliniază că actele de vorbire sunt
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
toate acestea au devenit subiecte de cercetare pentru constructiviști. O ramură interesantă în cadrul acestor preocupări este constituită de autorii care își concentrează atenția asupra modalităților în care limbajul și discursurile academice despre relațiile internaționale contribuie la construirea realității internaționale. Autorii constructiviști, precum Kratochwill, subliniază că actele de vorbire sunt mijloace de construire a înțelesurilor intersubiective. La fel de important, ele au și o dimensiune ilocuționară, cuvintele având consecințe practice directe în anumite cazuri. Anunțarea descoperirii unor noi resurse de petrol, de exemplu, va
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
anumite acțiuni ale actorilor internaționali, chiar înainte de demararea măsurării acestor resurse și de inițierea exploatării lor. Ca atare, actele de vorbire nu descriu pur și simplu realitatea, ci de multe ori o și construiesc. Printre temele de interes deosebit pentru constructiviști se numără, după cum se poate deduce cu ușurință, studiul identităților, intereselor și normelor, așa cum sunt ele constituite prin interacțiunea actorilor internaționali. În această categorie se înscriu identitățile etnice și impactul lor asupra relațiilor internaționale, interesele politice, de securitate, economice, în
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
proprii statelor (stat terorist, stat democratic, stat european toate au implicații distincte pentru conduita actorilor internaționali) sau organizațiilor internaționale, guvernamentale sau nonguvernamentale. În construirea identităților, normele existente și modul lor de înțelegere de către actori au un rol decisiv. De aceea, constructiviștii acordă o foarte mare importanță studiului modalității în care normele se conturează în spațiul internațional și se umplu cu un conținut particular, prin procese de construcție socială. În același spirit, întâlnim în școala constructivistă multe cercetări valoroase referitoare la construcția
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
au un rol decisiv. De aceea, constructiviștii acordă o foarte mare importanță studiului modalității în care normele se conturează în spațiul internațional și se umplu cu un conținut particular, prin procese de construcție socială. În același spirit, întâlnim în școala constructivistă multe cercetări valoroase referitoare la construcția suveranității, identitatea instituțiilor internaționale precum ONU, NATO, UE, FMI, rolul rețelelor transnaționale militante în constituirea lumii internaționale contemporane ș.a. Se cuvine poate, aici, să aducem și o nuanțare legată de metodologie. Deși una dintre
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât de popular în ultimii zece ani sau poate tocmai datorită popularității sale , constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea explicită a constructiviștilor de a găsi o altă cale de mijloc, celebra via media între neorealism și neoliberalism, pozitivism și postpozitivism, materialism și idealism, îl face să fie o construcție teoretică șubredă, mozaicată, cu un grad de generalitate care se pretează la adaptări
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
pretează la adaptări în fiecare dintre cele două tabere enumerate în dihotomiile de mai sus și căruia, prin urmare, îi lipsește unitatea proprie unui nou curent de gândire. În același context, adepții radicali ai fiecăreia dintre pozițiile menționate critică teoria constructivistă tocmai pentru că este diferită, în anumite aspecte, de convingerile și asumpțiile lor elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în Relațiile Internaționale și contestat ca atare
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
asumpțiile lor elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în Relațiile Internaționale și contestat ca atare din cauza eclectismului său. Pentru un adept al premiselor și viziunii constructiviste despre lumea internațională, constructivismul reușește să constituie, în mod coerent și promițător pentru viitorul disciplinei, al treilea pol teoretic în Relațiile Internaționale. O altă critică, amintită succint anterior, este diversitatea metodologică excesivă. Tocmai pentru că este o poziție metateoretică laxă, constructivismul
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]