1,465 matches
-
pe dumnezeiasca Euharistie, fiind o asimilare simțită a ființei noastre în corpul mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui Dumnezeu în noi produce în noi starea de contemplație. De aceea momentul culminant al unirii se mai numește și treapta contemplației sau a vederii. Momentul contemplativ e pregătit de purificările și de iluminările amintite. Dar un rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui Dumnezeu în noi produce în noi starea de contemplație. De aceea momentul culminant al unirii se mai numește și treapta contemplației sau a vederii. Momentul contemplativ e pregătit de purificările și de iluminările amintite. Dar un rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere, de autocontrol, de concentrare, de simplificare progresivă până când toate puterile omului se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere, de autocontrol, de concentrare, de simplificare progresivă până când toate puterile omului se reduc sau, mai bine zis, se sintetizează în intuiția contemplativă”. „Meditația e pregătirea psihologică a contemplației”. (Op. cit. pg. 233). Meditația, în special, este o mișcare întreită a spiritului nostru: întâia e în afară spre un obiect, a doua e o retragere spre interior și a treia e o adâncire circulară în Dumnezeu. De pildă cugetăm întâi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne coborâm apoi în sufletul nostru pe care îl găsim atât de departe de idealul cerut prin acel precept și în sfârșit ne înălțăm cugetul spre Dumnezeu al cărui ajutor îl avem. Meditația înscrie o înălțare de la imaginile sensibile spre contemplația spirituală; în fața diferitelor metode de meditație apuseană, Nichifor Crainic înalță printr-o analiză magistrală și amănunțită valoarea metodei de frunte a ortodoxiei: metoda isihastă, care are în centrul ei rugăciunea inimii sau a minții, sau a lui Iisus. E metoda
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumină divină, care se răspândește apoi și pe fața sfântului, pe trupul lui, în toată împrejmuirea lui. Acesta e fenomenul transfigurării propriu-zis, cunoscut numai misticii ortodoxe, e anticipația trupului înviat și a cosmosului de după judecata din urmă, a paradisului. în contemplație, care poate fi socotită și starea de rugăciune cea mai înaltă, Nichifor Crainic, urmând clasificările consacrate, distinge două etape: una nedesăvârșită, mai activă, și una desăvârșită, sau cu totul pasivă. Exprimată în termeni de rugăciune prima etapă cuprinde rugăciunile: 1
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sensul ortodox însemnează a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte și a-ți vedea propria minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu”. Între alte citate categorice, Nichifor Crainic aduce unul de-al lui Evagrie Ponticul, spunând: în contemplația mistică „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate”. Așa încât nu prin inconștient, ci mai degrabă prin supraconștient, cunoaște omul în stările mistice. („Locul inspirației”). E adevărat că Nichifor Crainic, în aderență cu mistica unui Eckart și Iakob Böhme, vorbește și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin ea însăși. Dar cel care o cântă spre slava lui Dumnezeu, se poate lăsa furat nu de vraja și de sensul ei religios cât de felul cum singur o execută. În cazul acesta, spiritul executantului se prăbușește din zborul contemplației în admirația talentului propriu, în voluptatea cântării, a execuției. Am avea astfel în locul unui proces de dezmărginire a spiritului cu ajutorul muzicii, unul contrar, de limitare în egocentrism. Cazul acesta special însă, de excesivă subtilitate psihologică, Ioan Climax nu-1 ridică pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rostit în epoca impietății moderne, este aceea că monahismul ar însemna sublimare erotică, trândăvie și ignoranță. Acela e nenorocitul monahism de azi, cadavrul gloriosului monahism care a creat cultura Europei. Viața religioasă, care are felurite grade și nuanțe, culminează în contemplație, care e pipăirea directă a puterii dumnezeiești. Și acești faun de geniu ai culturii s-au dovedit atât de activi și de fecunzi, umplând veacurile de lumină, fiindcă au încremenit mai întâi în contemplație. Ea e izvorul celei mai intense
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
felurite grade și nuanțe, culminează în contemplație, care e pipăirea directă a puterii dumnezeiești. Și acești faun de geniu ai culturii s-au dovedit atât de activi și de fecunzi, umplând veacurile de lumină, fiindcă au încremenit mai întâi în contemplație. Ea e izvorul celei mai intense și mai calitative activități. Spiritul creștin știe din toată această experiență istorică adevărul că cine s-a ridicat până la pipăirea mistică a luminii divine coboară în veac cu puteri însutite, și vorbește ca și cum Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și nici sensului teologic. Arta ca funcție socială ridică o serie de noi probleme, în interpretarea cărora se ivesc alte diferențe între felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se ivesc alte diferențe între felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt în care se închide evaziva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre lumina nevăzută a divinității. Ca și auzul lui Beethoven, sau ca vederea lui Milton, simțurile fizice trebuie să moară pentru lume, căci numai cu această condiție simțurile spirituale se pot încorda în contemplația frumuseții supranaturale. în lumina exemplelor date, care concordă cu teoria despre cele două categorii de simțuri, a teologiei mistice, există, prin urmare, o frumusețe sensibilă care e obiectul restrâns al esteticii moderne și o frumusețe suprasensibilă sau inteligibilă care, împreună cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar impersonală. Gândirea lui Schopenhauer e ateistă și exclude atributul de personalitate vie a ideii veșnice. În consecință, această idee veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea geniului creator, întrevăzând-o prin contemplație, ia inițiativa de a o repeta va opera de artă. De asemenea în platonism ideea frumuseții e veșnică și impersonală; ea există în cerul zeilor, fără comunicabilitate față de lumea văzută. Dar cum Platon crede în preexistența sufletelor, aceste suflete, înainte de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu natura divină. Căci focul material e răspândit peste tot și se amestecă, fără să se confunde, cu toate elementele, față de care el rămâne totdeauna eminamente distinct”(Ierarhia cerească, p.61 ). Lumina transcendentă a focului imizibil constituie obiectul sublim al contemplației mistice ortodoxe. Ea se poate experimenta în viziunea suprasensibilă a sfinților. Ea s-a descoperit în transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiindcă soarele nu mai este. Poeții glorifică în mii de chipuri lumina și artiștii de toate categoriile o absorb în operele lor, fiindcă numai așa pot fi frumoase. Dar mai presus de toți și de toate, sfinții se ridică în contemplația mistică până la experimentarea suprasensibilă, până la vederea miraculoasă a luminii necreate. „Fericită e mintea care, trecând peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ar exista deci o unitate a frumosului natural și artistic, unitate care justifică înglobarea lor în aceeași disciplină. E indiferent dacă o idee metafizică se revelează în formele sensibile ale naturii sau în formele sensibile ale artei; faptul trăit în contemplație este de aceeași valoare estetică. Principiul tradițional al acestui punct de vedere este că natura ar fi marele magistru al artei. De la filosofii antici și până la cei moderni arta a fost socotită ca o imitație a naturii. Frumusețea naturii primează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
plăcut. În cazul acesta frumosul din natură nu este estetic, ci pseudo estetic, fiind vorba de o simplă reminiscență de artă. Al cincilea, pentru oamenii religioși, natura, fiind socotită ca opera lui Dumnezeu, pare în întregime frumoasă. Dar emoția acestei contemplații nu e pur estetică, pentru că e colorată de religiozitate. Cam acestea sunt obiecțiile pe care estetica modernă le ridică împotriva celei tradiționale cu scopul de a delimita obiectul acestei științe într-o zonă de autonomie completă a artei și de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
câte le făcuse, a găsit că sunt bune foarte și desăvârșit de frumoase ca făpturi. Căci omului creștin, adică sfântului, îi e dată putința să aibă o perspectivă vizionară mult mai înaltă și mai largă decât o are geniul natural. Contemplația mistică, deși atât de asemănătoare în unele puncte cu cea artistică, îi e mult superioară. Sfântul poate vedea direct și nemijlocit, adică poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia are viziunea frumuseții spirituale ideale, de care sufletul caută să se apropie. E împărăția cerească a ideilor, pe care Platon încă o contemplase; sunt imaginile lumii îngerești, cerul spiritual, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bine și de rău, ca entități separate. E lumina ce luminează drumul pelerinilor pe acest pământ. Acest ideal ne cheamă dincolo de marginile vieții noastre, el cheamă la transfigurare”(*Sergiu Bulgakov: Ortodoxia, p. 194 ) Sub forma ei cea mai înaltă deci, contemplația creștină, care este îmbrățișarea extatică a dragostei lui Dumnezeu față de om și a omului față de Dumnezeu, are un caracter mai mult estetic decât etic. Când o definește astfel Sergiu Bulgakov se gândește, desigur, că ea nu e altceva decât unirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
create cu Sophia necreată. Și dacă viața religioasă culminează în acest fapt, care e tot așa de experimental ca și cel estetic obișnuit, înțelegem cât de neserioasă apare ultima obiecțiune modernă, din cele pe care le-am pomenit, că anume contemplația religioasă a naturii trebuie eliminată din preocupările esteticii fiindcă nu e o emoție pură. Obiecțiunea ne apare cu atât mai neserioasă cu cât, mărginindu-ne numai la sfera artei, majoritatea covârșitoare a capodoperelor, ce constituie patrimoniul frumos al omenirii, sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obiect, dacă am elimina capodoperele pe motiv că nu insuflă o emoție pur estetică! De fapt, orice artă mare suie înălțimile pe aripile de vultur ale religiei. N-am vrea însă să fim greșit înțeleși când am afirmat că în contemplația mistică avem de-a face cu un fapt experimental ca și cel estetic obișnuit. Între aceste două experiențe e o mare deosebire. Experiența estetică e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă, ce se produce însă fără mijlocirea simțurilor și e prin aceasta, infinit mai pură decât cea estetică. Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm aici. Cea despre care am pomenit e treapta culminantă, dar treapta începătoare, cea mai de jos, e contemplația sensibilă, care e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceasta, infinit mai pură decât cea estetică. Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm aici. Cea despre care am pomenit e treapta culminantă, dar treapta începătoare, cea mai de jos, e contemplația sensibilă, care e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se produc prin simțuri, prin văz și prin auz, care sunt organele nobile ale frumosului. Operația specifică a contemplației sensibile e suspendarea gândirii noastre logice în momentul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]